278 matches
-
în țară, la festivaluri de mare prestigiu cu participare internațională consistentă sau în cadrul stagiunilor/turneelor instituțiilor de spectacol și concert cu prestigiu și vizibilitate internațională. **) În condiții de vizibilitate regională sau locală: în străinătate, în cadrul stagiunilor organizate de societăți filarmonice, primării, asociații, muzee ș.a.; în țară, în cadrul stagiunilor/turneelor/festivalurilor în organizarea instituțiilor de spectacol și concert cu vizibilitate națională și locală, a primăriilor, fundațiilor, asociațiilor, firmelor, muzeelor ș.a. ***) Lista bazelor de date internaționale recunoscute pentru domeniul muzică este anexată. Tabelul
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294783]
-
în țară, la festivaluri de mare prestigiu cu participare internațională consistentă sau în cadrul stagiunilor/turneelor instituțiilor de spectacol și concert cu prestigiu și vizibilitate internațională. **) În condiții de vizibilitate regională sau locală: în străinătate, în cadrul stagiunilor organizate de societăți filarmonice, primării, asociații, muzee ș.a.; în țară, în cadrul stagiunilor/turneelor/festivalurilor în organizarea instituțiilor de spectacol și concert cu vizibilitate națională și locală, a primăriilor, fundațiilor, asociațiilor, firmelor, muzeelor ș.a. ***) Lista bazelor de date internaționale recunoscute pentru domeniul muzică este anexată. Tabelul
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294784]
-
în țară, la festivaluri de mare prestigiu cu participare internațională consistentă sau în cadrul stagiunilor/turneelor instituțiilor de spectacol și concert cu prestigiu și vizibilitate internațională. **) În condiții de vizibilitate regională sau locală: în străinătate, în cadrul stagiunilor organizate de societăți filarmonice, primării, asociații, muzee ș.a.; în țară, în cadrul stagiunilor/turneelor/festivalurilor în organizarea instituțiilor de spectacol și concert cu vizibilitate națională și locală, a primăriilor, fundațiilor, asociațiilor, firmelor, muzeelor ș.a. ***) Lista bazelor de date internaționale recunoscute pentru domeniul muzică este anexată. Tabelul
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294782]
-
întreaga lume, precum și pentru colaborarea de durată avută cu instituțiile culturale și artiștii români, contribuind astfel la aprofundarea relațiilor bilaterale româno-israeliene, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, Categoria B „Muzica“, Orchestrei Filarmonice din Israel. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU ION-MARCEL CIOLACU București, 14 mai 2024. Nr. 858. ----
DECRET nr. 858 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282676]
-
1840 într-un demnitar la curtea domnească. Spirit luminat, tatăl este bun cunoscător al noilor inițiative economice. El este unul din responsabilii lucrărilor pentru amenajarea Prutului în vederea navigației. Generos cu orașul său, el participă în 1836 la crearea primului Conservator filarmonic din Moldova și angajează, în timpul unei călătorii la Paris, actori pentru Teatrul din Iași. Tînărul Alecsandri este trimis la Paris în 1834 în compania viitorului domnitor Cuza. Acolo îl întîlnește pe cel care îi va deveni prieten, Ion Ghica. La
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
București din noiembrie 1835 până în decembrie 1836 (cu întrerupere în ianuarie, februarie și martie 1836), condusă de I. Heliade-Rădulescu. Au apărut treisprezece numere, după care a fost înlocuită de „Curier de ambe sexe”. Tipărirea a fost inițiată de membrii Societății Filarmonice pentru a sprijini teatrul și literatura dramatică în limba română. Revista urma să cuprindă dări de seamă asupra lucrărilor comitetului de conducere al societății, piesele originale sau traduse ce urmau să fie reprezentate, cronici dramatice și articole despre teatru. Din
GAZETA TEATRULUI NAŢIONAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287207_a_288536]
-
Academia din București. Melancolic, spiritual, fără a fi exuberant, prețuind vorba de duh, găsea adesea în ceață veselă a lui Anton Pann un bun prilej de destindere. Se apropie și de I. Heliade-Rădulescu, mai ales că devine membru al Societății Filarmonice. Om cu inclinații liberale, simpatizează cu opoziția, ajungând chiar unul dintre fruntașii ei, deși se înrudea cu domnitorul Alexandru D. Ghica. Până să primească rangul de clucer (1844), fusese, cu zece ani mai înainte, vtori-postelnic, apoi paharnic. A fost deputat
FACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286928_a_288257]
-
MIHĂILEANU, Ștefan (1821-15.VII.1909, București), autor dramatic. La fel cu frații lui, Costache și Ralița, M., trecut prin școala Societății Filarmonice, a fost actor. S-a angajat, la începutul îndelungatei lui activități, în trupa lui Costache Caragiali. A jucat la București și la Craiova, luând parte și la turneele ce se întreprindeau în Moldova și Transilvania. Interpret de vodeviluri, dar și
MIHAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288127_a_289456]
-
Cu o biografie rămasă încă necunoscută, S. a fost, așa cum se poate deduce din prefața traducerii sale după Lesage (Dracul șchiop, 1836), una din femeile cultivate ale societății bucureștene, care au sprijinit cu entuziasm activitatea culturală inițiată de membrii Societății Filarmonice. Pentru reprezentațiile teatrale ale trupei românești, ea a tălmăcit în 1836 Mérope de Voltaire, transpunere care, deși anunțată în „Gazeta Teatrului Național” (1836) ca fiind în curs de tipărire, se pare că nu a mai apărut. Traducerea romanului lui Lesage
SAMBOTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289454_a_290783]
-
întâia dată gramatica și literatura în limba română. Deși a avut o existență scurtă, încetând în timpul războiului ruso-turc dintre 1828 și 1830, S.L. a contribuit la crearea, în Țara Românească, a unui curent favorabil dezvoltării culturii naționale, pregătind apariția Societății Filarmonice. Repere bibliografice: Ion Heliade-Rădulescu, Echilibrul între antiteze, I, îngr. și pref. Petre V. Haneș, București, 1916, 135-138; Ist. lit., II, 246-247; Cornea, Originile, 257-260; Dicț. lit. 1900, 797-798. D. M.
SOCIETATEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289762_a_291091]
-
ce va deveni celebră sub pseudonimul Marcolini. În istoria culturii și a literaturii românești S.F. rămâne deschizătoare de drumuri, datorându-i-se mare parte a reușitelor teatrului românesc din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Repere bibliografice: Lucrările Societății Filarmonice, de la 1 dechem. 1833 până la 1 apr. 1835, București, 1835; Ion Heliade-Rădulescu, Echilibrul între antiteze, I, îngr. și pref. Petre V. Haneș, 1916, 140-153; I. Xenofon, Filarmonica de la 1833, București, 1934; Massoff, Teatr. rom., I, 161-199; M. N. Rusu, Societatea
SOCIETATEA FILARMONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289756_a_291085]
-
ziua Sfintei Cecilia și Corul cel mare). În 1916 un număr este dedicat reginei Elisabeta, care a cultivat „arta, frumosul sub toate formele”. Sunt incluse și materiale cu caracter documentar, cum e scrisoarea lui George Enescu, director general al Societății Filarmonice, către Octavian Goga, ministru al Artelor. C.A.
MUZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288343_a_289672]
-
Corfu. Luîndu-și diploma, A., după câteva popasuri la Roma și Paris, se reîntoarce în București, fiind numit profesor de limba greacă (1830) și franceză (1831) la „Sf. Sava”. De asemenea, i se încredințează și catedra de declamație de la școala Societății Filarmonice, societate la întemeierea căreia a luat parte. Primul nostru mare actor, cu studii în străinătate, el a creat o adevărată școală actoricească, având printre ucenici pe C. A. Rosetti, C. Caragiali, care îl va depăși, pe Eufrosina Popescu și C.
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
C. Caragiali, care îl va depăși, pe Eufrosina Popescu și C. Mihăileanu. La catedră pleda pentru o artă cu o ținută clasică și o funcție militantă și patriotică. În anul 1835, intră în redacția „Gazetei Teatrului Național”. După dizolvarea Societății Filarmonice, pleacă la Atena, unde înființează Asociația filodramatică. Înapoiat în țară, A., care aderase în 1843 la organizația politică „Frăția”, este, în timpul mișcării de la 1848, comandant al Gărzii naționale. Arestat de turci, reușește să evadeze și emigrează la Paris. Refuzând cetățenia
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
BĂLĂCESCU, Costache (20.I.1800, București - 29.II.1880, București), poet și dramaturg. Este fiul clucerului Ioan Bălăcescu. B. a învățat la școlile grecești din București. A fost prefect în județele Muscel, Prahova, Dâmbovița, Olt. Membru al Societății Filarmonice, este ales, în 1866, în Comitetul teatral, iar mai târziu ajunge, se pare, chiar director al Teatrului Național. S-a bucurat, în epocă, de multă popularitate, unele versuri ale sale știindu-se pe dinafară. Treptat însă, peste scriitorul retras și
BALACESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285560_a_286889]
-
a Univesității Politehnice din București. Vuluta este un concertist de carieră, absolvent al Academiei de Muzică din București, ce a urmat cursuri de perfecționare la București și la Paris cu maeștri ilustri. În România a fost prima vioară în cadrul Orchestrei Filarmonice din Ploiești. A plecat, în anul 1990, în Italia (din "dragoste" pentru o violonistă cunoscută în 1982 când făceau parte din Solisti Aquilini. Ne-a declarat: "Am venit în Italia din motive sentimentale, și nu pentru a urmări un model
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
altcineva, Pe atunci am fost de acord cu Chopin și cu Moskowsky. Azi cred în Bach, masivul arhitect de tonuri, poetul polifon. Dacă nu ar fi fost costisitor și deranjul prea mare pentru Zitta, aș fi dispus să primesc orchestra Filarmonicei. Camera în care zac e destul de spațioasă, dar pianul de concert nu poate fi transportat pe scara de lemn a locuinței mele, și dacă nu se poate executa concertul în „Fa minor”, renunț la Bach. În schimb nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
parte este exilată în gheto-ul festivalurilor de specialitate. Creatori importanți precum Myriam Marbe, Lucian Mețianu, Anatol Vieru, nu apar în concertele recentei ediții. Deși multe dintre lucrările lor ar fi firesc să facă parte din programele obișnuite ale orchestrelor filarmonice din țară, ansambluri susținute din bani publici, ansambluri care - iată, în mod regretabil - nu susțin cultura muzicală națională. Unele muzici se zbat să străpungă drumul către marele public mergând până la a flata gustul mediu, nivelele de jos ale acestuia. Altele
Un moment edificator by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8362_a_9687]
-
și partituri muzicale de Alma Cornea Ionescu, Mircea Popa, Eugen Cuteanu, Nicolae Lighezan, Alexandru Mocioni și alții. Între fondurile legate de asociațiile care au activat începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea amintim pe cel al Societății Filarmonice din Timișoara, al asociației Amicii Muzicii, al corului maghiar Dalkör din Timișoara, al Corului Vidu din Lugoj, al Asociației Corurilor și Fanfarelor Române din Banat.
Agenda2005-49-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284464_a_285793]
-
în limba română, la București, a operei Normă, de Bellini, în februarie 1838. Documente de epocă nu confirmă însă actul respectiv, fapt care-l determina pe Moisil să afirme că reprezentarea ar fi existat doar că intenție, din cauza desființării Societății Filarmonice. Foarte interesant apare faptul că opera Normă s-a reprezentat, dar nu la București, ci la Iași, nu la 19 cum scrie pe medalie, ci la 20 februarie, cum atestă documentele vremii. Comparând grafia textelor de pe aversul și reversul medaliei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
respective precizam că „reversul medaliei la care se referă Luana Popa cuprinde următoarea inscripție cu caractere preponderent slavone, dispusă pe 10 rânduri ÎN ZILELE / M.S.ALEXANDRU GHIKA V.V. / S-A REPREZENTAT, ÎN BUCUREȘTI / OPERA / NORMĂ ÎN / ROMÂNEȘTE DE CĂTRE ELEVI /ECOALEI FILARMONICE / LA 19/3 LUNA FEBRUARIE / 1838 / TEATRU BUCUREȘTI și care nu vorbește de reprezentarea operei Normă la Iași, ci la București. Medalia n-a fost bătută, ci gravata manual, probabil într-un atelier local. Medalia nu este doar o „rărițate
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1845), al cărei secretar era împreună cu N. Bălcescu. Colaborează, în țară, la diferite publicații („Curierul românesc”, „Curiosul”, „Dacia literară”, „Propășirea”), precum și, în timpul exilului, la „România viitoare” și „România literară”. Figurează, de asemenea, în redacția „Gazetei Teatrului Național”. Membru al Societății Filarmonice, intră în grupul de inițiativă al „patronilor Teatrului Național”. În 1847 își propune să traducă o istorie universală în patru volume - după o lucrare a lui Aug. Poirson și Ch. Cayx, dar izbucnirea revoluției îl împiedică să își înfăptuiască planul
VOINESCU II. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
manifestări artistice sau sportive, activități artistice și distractive organizate de videoteci și discoteci, denumite în continuare spectacole, datorează impozit pe spectacole, calculat în cote procentuale asupra încasărilor din vînzarea biletelor de intrare, după cum urmează: a) Spectacole: ... - de teatru, operă, opereta, filarmonice și circ 2% - cinematografice 5% - festivaluri, concursuri, cenacluri, serate, recitaluri sau alte asemenea manifestări artistice care au un caracter ocazional 5% b) Competiții sportive: ... - interne 2% - internaționale 5% c) Activități cu caracter distractiv sau artistic organizate de ... videoteci și discoteci
HOTĂRÎRE nr. 679 din 1 octombrie 1991 privind impozitul pe spectacole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108017_a_109346]
-
li se urma mai departe, vor binevoi a se adresa la Librăria Națională a d-lui A. Danilopulu, Ulița Colței. Acolo, plătind prețul de doi galbeni, vor lua adeverință subt însemnată de redactorul. Pe temeiul articolului 12 al Regulamentului Societății Filarmonice, sîmbătă la 26 oct., prin jurnal încheiat în seanță extraordinară subt titlu de Gazeta Teatrului Național, care să iasă o dată pe fieștecare lună subt formatul ce se vede cu prețu cîte o jumătate de galben pe an. Această foaie va
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
oct., prin jurnal încheiat în seanță extraordinară subt titlu de Gazeta Teatrului Național, care să iasă o dată pe fieștecare lună subt formatul ce se vede cu prețu cîte o jumătate de galben pe an. Această foaie va coprinde lucrările Comitetului filarmonic din seanțe1e sale spre știrea tutulor soților; Daniile ce se vor face din partea soților și a particularilor spre înaintarea Soțietății; Producțiile literare ce vor ieși spre îmbogățirea repertoriului Teatrului Național și critica asupra lor întru a ceea ce privește spre păzirea
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]