354 matches
-
devenit clasic nu numai ca regizor, dar și ca interpret) [...]. Ceea ce face însă valoarea artistică a acestor filme este construcția lor filmică, puterea expresivă a fluxului vizual-auditiv, spațio-temporal. Montajul, mișcările de aparat, zona sonoră, totul se compune într-o curgere filmică încărcată de tensiune și semnificații care dau genului de obicei comercial o potență artistică rar întâlnită în filmul epic românesc”. Sergiu Nicolaescu a afirmat în repetate rânduri că modelul original care a stat la baza creării personajului Miclovan a fost
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
american. Nominalizat o dată pentru premiul Oscar, o dată pentru Golden Globe, de patru ori pentru Emmy Award și de șase ori pentru Tony Award, este cel mai bine cunoscut publicului larg pentru realizarea, în 2002, a filmului muzical "Chicago". Opera sa filmică "Chicago" a cucerit Academy Award for Best Picture în același an 2002. Filmul, care fusese nominalizat de 13 ori, a câștigat 6 din aceste nominalizări. <ǃ--| Category:Primetime Emmy Award winners Category:Helpmann Award winners Category:LGBT directors Category:Living
Rob Marshall () [Corola-website/Science/330021_a_331350]
-
timpul să ne întoarcem la mesajul inițial. Lumea a înnebunit. Am putea folosi un pic mai multă dragoste, credință, speranță și iertare.” Gibson inițial a anunțat că va folosi două limbi vechi fără subtitrare și că se bazează pe "povestirea filmică". Deoarece povestea Patimilor este atât de bine cunoscută, Gibson a dorit să evite limbile vernaculare, totul pentru a surprinde publicul: Cred că este aproape contraproductiv să spunem unele dintre aceste lucruri într-o limbă modernă. Te face să știi pe
Patimile lui Hristos (film) () [Corola-website/Science/297172_a_298501]
-
pe Lizzie Borden, un rol extrem de dur, însă este împiedicată, spre marele ei regret, de a crea Arsenic și dantelă veche (Arsenic and Old Lace), pe care autorii i-au propus-o. Va avea șansa de a juca în varianta filmică a piesei, din 1969. Lillian și Dorothy Gish debutează în cinema în 1912. Surorile sunt recomandate de Mary Pickford, deja vedetă pe atunci, realizatorului David Wark Griffith. Surorile rămân de acum înainte în echipa viitorului inventator al Hollyoodului modern. Lillian
Lillian Gish () [Corola-website/Science/319715_a_321044]
-
care a fost difuzată pe plan internațional de către compania Columbia Pictures. Decorurile filmului au fost realizate de scenograful Liviu Popa, care lucrase și la "Dacii". Cele două civilizații descrise sunt prezentate în mod diferit prin detalii și compoziție de cadru filmic. Cadrele spațiale ale civilizației dacilor (munții, sala-peșteră de ceremonii) conțin elemente asociate cu naturalul: lemn, lână, piatră, aur și pământ, simbolizând strânsa legătura a lor cu basmele și miturile. Dacii se remarcă prin austeritate și solemnitate, ei părând a fi
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
același timp spre simplitatea și claritatea directă a vieții, opusă stilizării, metaforizării și alambicării altor realizatori de film. Ca un contraexemplu, "Persona", unul dintre cele mai faimoase filme ale lui Bergman, este neobișnuit de sofisticat și complex pentru întreaga operă filmică a regizorului suedez, având conotații multiple, între care cele existențialiste și de avant-garde sunt predominante. Pentru întreaga sa operă Bergman a fost distins cu un premiu special al Festivalului de la Veneția în 1983, cu Premiul European de Film Felix (1988
Ingmar Bergman () [Corola-website/Science/297706_a_299035]
-
felului în care aceștia asimilează cultură grupului care le formează personalitatea, iar în "Male and Female" analizează felul în care rolurile de gen sunt determinate cultural. Mead s-a mai remarcat și prin dezvoltarea metodologiilor noi, în speță utilizarea mijloacelor filmice de reprezentare a culturilor exotice. În fine, Mead a fost acuzată că nu a studiat culturile că întreguri, ci a verificat mai degrabă ipoteze formulate pe seama unor probleme presante ale culturii americane.
Margaret Mead () [Corola-website/Science/302650_a_303979]
-
POEZII de MIRCEA DINESCU Fie o legitimare. Independent de natura sa, aceasta nu omite imboldul către "recursul la origini”, după expresia lui Blaga. Văzând În cel din urmă un parcurs revers al devenirilor, ne putem izbi de o muncă mnezică, filmică și, automat, clișeică. De aceea, poezia este, fără Îndoială, imperiu, centru al noțiunii Înseși de scriitură. Poezia nu retrăiește, nu "digeră" starea. Nici măcar nu o redă. Evident, conflictul cu standardul este rezolvat, Întrucât timpul, etalonul, forma doar construiesc starea, dar
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
transmită o anumită informație sau un anumit sentiment. ele pot fi folosite în multe scopuri și sunt de multe ori modalități de promovare ale ideilor și programelor celor ce se ocupă cu publicitatea (în special pentru evenimente muzicale, scenice sau filmice), propaganda, protestele, dar și a altor grupări ce încearcă să transmită un mesaj. Posterele sunt frecvent folosite pentru promovarea reproducerilor de artă, fiind o modalitate ieftină și accesibilă tuturora de a avea reproduceri de calitate a diferite opere grafice și
Poster () [Corola-website/Science/308535_a_309864]
-
trăită de puștiul Andrei: "Marilena de la P7" a mai atras atenția criticii prin impudoarea de a prezenta conținut explicit, atât la nivel verbal, cât și vizual. În răspuns, Cristian Nemescu a justificat „culoarea” replicilor ca un factor necesar al realismului filmic, declarându-se partizan al vizualului explicit. Filmul continuă să fie apreciat pentru valențele sale experimentale; unghiurile de filmare și montajul sunt tratate într-o manieră neobișnuită, în vreme ce accentele fantastice ale scenariului amintesc de procedeele realismului magic. În acest sens, e
Marilena de la P7 () [Corola-website/Science/309006_a_310335]
-
circumstanță pe care apoi îl regretă, iar la încheierea războiului află că iubitul ei a murit pe front. Filmul a lansat-o pe actrița Tatiana Samoilova (protagonista), cu care Kalatozov va mai colabora în pelicula "Scrisoare neexpediată". Sub aspectul limbajului filmic, Kalatozov continuă direcția școlii sovietice din anii 1920 (Vsevolod Pudovkin, Dziga Vertov), manifestând interes pentru viziunile subiective, mai ales în cazul imaginii. Astfel, el folosește unghiuri neobișnuite și filmarea din mână pentru a sugera percepția personajelor, iar supraimpresiunile complexe (tributare
Mihail Kalatozov () [Corola-website/Science/317770_a_319099]
-
mistifice”". Profesorul Florian Potra, care a predat cursul de istoria și teoria filmului la IATC, considera că prin acest film "„Andrei Blaier își dă propria măsură de cineast ajuns la maturitate: el se arată a fi capabil de o lectură filmică a textului lirico - epic, care depășește simpla ilustrație și se identifică aproape cu interpretarea în tonalitate personală, originală, a conținuturilor literare”". Deși Blaier nu se ridică ca regizor la nivelul la care ajunsese Zaharia Stancu ca scriitor, filmul "Prin cenușa
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
al mediocrității la nimbul poeziei sadoveniene. Timorat de amintirea maestrului, asistat formal la scenariu de colaboratori ai acestuia ca Profira Sadoveanu și Al. Mitru, dar luptându-se cu imensul material epic fără a reuși să-l retopească în coerente tipare filmice, Drăgan plimbă floarea actorilor români, din secvență în secvență, ca hergheliile Măriei Sale ce umplu Cinemascopul, într-o însăilare artificială de momente disparate mimând, când și când, fior și măreție. „Decor de epocă în care se desfășoară aceleași acțiuni schematice, amestec
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
adăuga noi victime”. Secvența ulterioară este a unui lan de porumb, un câmp pârjolit în plein-air, iar imensitatea spațiului sugerează o neliniște stranie și o presimțire a producerii unui lucru rău. Dualitatea real-ireal este determinată de prezentarea alternantă a spațiilor filmice: lumea iluziilor reprezentată de marea infinită pe malul căreia se plimbă copilul cu fratele său și lumea reală, brutală, compusă din elemente de decor precum zidurile ruinate. Profesoara Elena Saulea găsește și o corelație între evenimentele din film și cele
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
splendid cavou în marmură (no. 119,diviziunea 89), pe o alee lăturalnica, aproape de ieșirea din Cimitirul Père-Lachaise din Paris. Filmografia Elvirei Popescu se întinde pe o perioadă destul de lungă, da la începutul anilor 1920 și până în anii 1970. Vârful activității filmice se gaseste într-o perioadă de circa 12 ani, 1931 - 1943, urmată de o revitalizare în anii 1960. Iată o listă invers cronologică a filmografiei actriței. 1. ""Au théâtre ce soir"" 2. "Austerlitz" (1960), a interpretat personajul "Laetitia Bonaparte" 3
Elvira Popescu () [Corola-website/Science/297469_a_298798]
-
în 1983 în revista „România literară” că filmul „pledează în favoarea cultului pentru adevăr, pentru coincidența gândului cu fapta, pentru fidelitatea față de structurile sufletești proprii. De asemenea, pledoaria este susținută pentru conservarea purității, dincolo de întâmplătoarele erori care diminuează procesul de elaborare filmică”. Într-o cronică publicată în revista „Cinema” (nr. 12/1983), Cristina Corciovescu evidențiază analogii dintre acest film și filmele lui Federico Fellini sau "Siberiada" lui Andrei Mihalkov-Koncealovski, concluzionând: „Dar mai interesante ar fi trimiterile la însăși filmografia cuplului Tatos-Mihăilescu. Mușcata
Fructe de pădure (film) () [Corola-website/Science/328843_a_330172]
-
film.”" Dar o dată cu „dezghețul” s-a produs și un fenomen calitativ. Generația venită de pe front a adus un suflu proaspăt în toate domeniile artei, înnoind, la cumpăna deceniilor cinci și șase, atât tematica, cât și mijloacele de expresie literară, plastică, filmică. Noua generație începe să-și arate primele roade. In 1956, filmul regizorului Grigori Ciuhrai "Al 41-lea" își permite o altă punere în discuție, departe de cea oficială, a zbuciumatei perioade a Razboiului Civil și a Revoluției Socialiste. La numai
Călăuza () [Corola-website/Science/304152_a_305481]
-
ci din provocarea ambițioasă de a merge din nou la sursă primară a emoției, la instinct și improvizație, la surprinderea necontrafăcută a reacțiilor și mediului. Totul cu speranța că, scăpînd de hemoragia "efectelor speciale", se va ajunge la un mesaj filmic mai spiritualizat, măi firesc. The Legend of 1900 de Giuseppe Tornatore (ecranizare a unui monolog al romancierului Alessandro Baricco) pare a fi fost special concepută pentru această ediție a festivalului de la Toronto care a avut drept emblemă un ochi ce
Toronto '99: redobîndirea sperantei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17575_a_18900]
-
personajele mecanomorfe ale lui Guillermo del Toro concurează cu manechinele lui Giorgio de Chirico sau mecanismele lui Picabia sau chiar cu Domnul K al lui Victor Brauner, domn compus din mai multe compartimente funcționale. Un întreg imaginar suprarelisto-burlesc este transpus filmic, și automatele acționate misterios se întîlnesc cu îngerii suprarealiști precum cel al lui Dali, Surrealistic Angel din 1983 sau cel din 1969 sau figurile lui Max Ernst gen The Robing of the Bride (1939). Acest imaginar bulversant care reunește oroarea
Tauromahiile lui del Toro by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7962_a_9287]
-
le are. Rob Marshall se află cu acest film sub Chicago realizat în 2002 și pentru faptul că momentele muzicale apar ca într-un colaj, desprinse dintr-un spectacol de cabaret și lipite în film însă fără a dobândi consistență filmică. Iar inserturile alb-negru, inserturile felliniene, amplifică această impresie, alienează și mai mult spectacolul de lumini și culoare de magia unor momente în care copilăria vorbește de la sine. Daniel Day-Lewis, un actor de o expresivitate extraordinară nu este în apele lui
... și jumătate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6503_a_7828]
-
Muzica de film reprezintă un gen muzical ce reunește creațiile destinate acompanierii unei producții filmice (pentru cinematograf sau televiziune). Ca gen, muzica de film aparține atât muzicii culte, cât și celei de consum; alături de alte genuri apărute în secolul XX (muzica electronică, muzica experimentală ș.a.), a contribuit la slăbirea delimitării dintre cult și non-cult în
Muzică de film () [Corola-website/Science/315080_a_316409]
-
neprofesioniști. Filmele curentului neorealist italian descriu adesea condițiile dificile morale și economice din timpul și după cel de-al doilea război mondial, prezentând viața de zi cu zi a oamenilor, sărăcia, injustiția, disperarea și opresiunile de orice natură. Mișcarea artistică filmică a neorealismului italian este larg acceptată a începe după căderea guvernului fascist al lui Benito Mussolini și întoarcerea armelor de către rezistența italiană împotrica nazismului, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, fapte istorice ce au determinat pierderea centrului artistic
Neorealism (cinema) () [Corola-website/Science/337364_a_338693]
-
Propp, Morfologia basmului", însă mult mai puține la teoreticieni ai scenaristicii care să-l fi anticipat. Ni se și confesează în cele din urmă, că se conduce după "un model generativ-transformațional scornit de mine". În noul excurs - Studii de tipologie filmică - modelul este ilustrat prin analiza comparată a "tipului de subiect" și a "formelor de subiect" din trei filme contemporane pe cale de a deveni clasice: Pădurea spînzuraților de Liviu Ciulei, Pulp Fiction al lui Quentin Tarantino, Arizona Dream de Emir Kusturica
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
eseistici eterogene și prolifice, ca să nu mai vorbim de minimonografiile în serviciu comandat pro domo din ultimul deceniu. Autoarea ține să se delimiteze ritos: Evitînd abordările biografiste sau de tip monografic (...), vom încerca să aducem în prim plan acele elemente filmice care au făcut să i se atribuie lui Tarkovski calificativul de artist mistic, transcendental, religios, iar opera sa să rezoneze, pe cît de singular, pe atît de amplu, ca un clopot al altei lumi". N-aș lua însă drept peremptorii
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
din urmă încă îngrijorat - ca Tudor Arghezi acum 45 de ani, în revista Film - de avatarurile tehnicii și de seculara comparție cu teatrul, dar incomparabil mai receptiv la replica interlocutorului, tratat drept confrate. Valerian Sava Dumitru Carabăț, Studii de tipologie filmică, Editura Fundației Pro, 2000, 292 p., f.p.; Elena Dulgheru, Tarkovski. Filmul ca rugăciune, Editura Arca Învierii, 2001, 268 p., f.p.; Secolul 21, nr. 434-441, 10-12/2001, consilier de număr Alex. Leo Șerban, 328 p., 75.000 lei.
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]