1,777 matches
-
un devotat al patrimoniului nostru literar într-un mod aparte. Deschis spre cultura scrisă în general (deci cu un orizont mai cuprinzător decât literatura), Z. Ornea, oricât de meticulos și de atent la detaliile unui text, nu este doar un filolog tradițional. A practicat o sagace critică a ideilor, cum ar spune Adrian Marino. Ideolog preocupat de curentele culturale (junimism, sămănătorism, poporanism), de Maiorescu, Gherea și Stere, istoric literar de prestigiu, dintr-o categorie de elită unde îi avem pe Paul
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
lumii. În tot ce făcea avea forță, enormă, și fragilitate, enormă. Îi povesteam despre bunicile mele, despre copilăria mea disputată între misterul bunicii materne și al orașului Turnu-Severin și misterul fabulos și aristocrat al bunicii paterne, un personaj uriaș, un filolog și un profesor cu vocație, care a oftat toată viața că taică-su a întors-o de pe vaporul cu destinația Hollywood! Popescu rîdea atunci cu gura pînă la urechi, de i se cutremura părul lung, prins într-o coadă stufoasă
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
simplu, să-l întreb pe Cătălin }îrlea și să mă lămuresc. Sau pe oricare alt martor al evenimentelor. Dar nu vreau. Și nici n-am să o fac vreodată. Așadar, eram la Cluj, acum vreo treisprezece ani, oameni de teatru, filologi, bucureșteni, clujeni, veniți să vedem două spectacole după Caragiale, unul făcut de Măniuțiu, celălalt, de Dabija. O întîlnire foarte specială, umană. Și Caragiale printre noi. Un entuziasm intelectual, și nu numai, care apare tot mai rar și tot mai greu
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]
-
care discută despre alegeri, rock, media, internet, advertising, învățământ, literatură tânără, postmodernism, Teatru tradițional vs. Teatru modern (o dezbatere cu nume "grele" din teatrul românesc), un dialog cu Florin Iaru luat pe chat, fragmente dintr-un incitant roman colectiv al filologilor, pe numele său Rubik, precum și multe alte bunătăți scrise inteligent, dezinhibat, cu mult entuziasm și cu umor. Keep up, folks! Mi-ar fi plăcut să stăruiesc și asupra Suplimentului de Cultur|, săptămânalul realizat de editura Polirom și Ziarul de Iași
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12199_a_13524]
-
de astfel de vocabule inventate, al căror echivalent românesc a trebuit să fie modelat în așa fel încât să corespundă aproximativ sugestiilor originalului: borfotreapă, târfofesă, zbârnogroază... Altele, rămase nedezlegate în misterul lor, au fost preluate aproape ca atare: consultați, nici filologi spanioli dintre cei mai versați n-au putut da vreun răspuns. Dar, vorba inspiratului traducător, "toleranța la enigmă salvează poezia". Și este, într-adevăr, multă poezie în această carte liberă de convenții, explodând la fiecare pagină ca un foc de
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
revadă dialogul despre frumos, despre frumosul care-i urmează iubirii. În studiile lui Petru Creția, frumosul este și parte a kalokagathiei, dar și ceva mai mult, cu mai subtilă și mai întinsă influență decît binele și adevărul. Se poate ca filologul să "poetizeze" filozofia și în esență, nu numai în stil. Nu poți să nu remarci că fraza este mai întîi frumoasă, abia apoi semnificativă: "Și apoi, fiecare să se lumineze după puterea minții, a sufletului și a credinței sale. Nu
Despre alegerile bune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12626_a_13951]
-
într-o "contabilizare a propriei nonexistențe". N.S. monopolizează propria generație literară, face victime și emuli chiar după patru decenii, are celebritate, glorie și trecere la "publicul larg". M.I. e, pentru liceeni și gospodine, un anonim, îl apreciază doar cunoscătorii (adică filologii "rasați", care-l citesc pe Ezra Pound), optzeciștii (sau o parte a lor, cei care flutură stindardul postmodern) pentru care e un "guru", un inițiat. M.I. e un fel de vagabond în zdrențe textuale, vorbitor al unei limbi "imediate, poticnite
Adulație în cerc restrâns by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12716_a_14041]
-
de cel puțin o jumătate de secol, unele nici în perioada interbelică, în edițiile G. Baiculescu (1939) sau D. Popovici (I, 1939; II, 1943). Noutatea acestei ediții Mircea Anghelescu este uimitoare (nu exagerez) nu numai pentru profani, ci și pentru filologi, înglobează o muncă documentară imensă, relevându-ne excepționalul proiect intern al operei heliadești, rătăcită uneori pe nebănuite tărâmuri revoluționare, enciclopedice sau spiritualiste. Eminent specialist al subiectului (cel mai important de la D. Popovici încoace), autor al unei monografii dedicate scriitorului, în
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
noastre. Ion Brad (n. 1929) a fost coleg de filologie clujeană cu Mircea Zaciu în perioada 1948-1953. Zaciu provenea dintr-o familie de intelectuali orădeni, Ion Brad, fiu de țărani din Pănade, venea din școlile Blajului. între cei doi studenți filologi s-a stabilit o relație de tinerească prietenie, stimulată de pasiunea amândurora pentru literatură și de veleități literare. La început lucrează împreună în redacția "Almanahului literar", viitoarea revistă "Steaua", având ca redactori-șefi pe M. R. Paraschivescu, Geo Dumitrescu și, mai
Dialog epistolar by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12753_a_14078]
-
170 de ani de la nașterea postpașoptistului estet, nuvelele sale istorice mai persistă prin listele de lecturi particulare ale elevilor, iar Pseudokinegetikos - după Tudor Vianu cel dintîi eseu din literatura română - își are teritoriul bine marcat printre reperele obligatorii ale oricărui filolog și nu numai. Însă candoarea luminoasă a scrierilor și seninătatea de egală umoare a vîrstelor de pe chipul său cu "zîmbet moale și distant" (G. Călinescu) pot fi doar reflexul de distincție al omului de lume bien né, nu și semnul
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
acasă, ci de plecarea președintelui F.R.F. și a antrenorului Naționalei, generalul fără armată Anghel Iordănescu, în aceeași animată Portugalie. Presupunem că văzînd, fie și pe Internet, pagina a 3-a a numărului din 10 iunie, dl. Ovidiu Ioanițoaia, care e filolog, se va fi întrebat, ca și noi, ce vrea să spună titlul. Desigur, Eurobarbeque, un joc de cuvinte pe tema englezescului barbecue, împrumutat de francezi și de noi înșine în forma de dincolo de Canalul Mînecii. Fripturile din Gazetă ne-au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
intertextualului, în timp ce Omul care a terminat-o cu lumea este o convingătoare rescriere în cheie inițiatică a unei nuvele neterminate a lui D.H. Lawrence. La Ioana Baetica se vede, mai întâi, o bună practică a lecturii (autoarea este de formație filolog), scrie cu o maturitate chiar neașteptată, în registre variate, cu puțină (auto)ironie, ușor reflexiv și, în ciuda capitolului incipit, fără stridențe altfel decât livrești, și cu destule momente de grație poetică prin inserturile onirico-suprarealiste. Una peste alta, cartea Ioanei Baetica
Prima tentativa de roman fracturist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12806_a_14131]
-
potrivi noilor cerințe ideologice. Au urmat și alte demersuri: cărțile istoricului Roy Medvedev ( Cine a scris "Pe Donul liniștit", Paris, 1974; Enigmele biografiei artistice a lui Mihail Șolohov, Paris, 1975; Enigmele biografiei literare a lui Mihail Șolohov, Cambridge, 1977), cartea filologului israelian Zeev Bar-Sella, Donul liniștit versus Șolohov, (1988), precum și analize făcute fie cu ajutorul tehnicii electronice de calcul de către o echipă de specialiști norvegieni, fie una textologică, bazată pe "metoda convoiului". Argumentele pro și contra adunate din aceste lucrări, precum și din
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
filosofii români - puținii care există - și specialiștii români în filosofie (n-am un termen mai bun; dar nu toți cei care se ocupă de filosofie sînt filosofi, iar limba română n-a creat, pentru domeniul filosofiei, un termen similar cu "filolog") cunosc atît de superficial cultura română în întregul ei și filosofia românească; cultură pe care o privesc de sus, filosofie despre care spun că nu există... Așa că cea mai mare parte din treabă - din cercetarea filosofică a culturii române și
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
filosofia românească; cultură pe care o privesc de sus, filosofie despre care spun că nu există... Așa că cea mai mare parte din treabă - din cercetarea filosofică a culturii române și din cercetarea filosofiei românești - a fost și este lăsată pe seama filologilor: a istoricilor și criticilor literari, a eseiștilor de formație literară. Care fac și ei ce pot: de la lucruri temeinice, pînă la ierarhizări filosofice după ureche. Eugen Ionescu scria, în anii lui românești, că " Suntem o țară nenorocită de gazetari, cu
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
B. Delavrancea, după ce îi trimite pe cei care se îndoiesc de importanța proverbelor, la lucrări semnate de Le Roux de Lincy, Charles Nodier, C. de Méry, remarcă elogios modul sistematic în care a fost structurată lucrarea, operă a unui inginer filolog: "Ce rod matur, binevenit când instrucțiunea științifică se aliază cu o instrucție literară deschizătoare de orizonturi largi, cum se întâmplă în cazul de față!" Nicolae Petrașcu, director al revistei Literatură și artă română, a publicat aici două articole despre cartea
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
Academiei Române de a nu acorda premiul cel mare lucrării lui Zanne, S.Fl. Marian a trecut ușor și peste alte aspecte cu totul remarcabile, cum sunt amplele glosare, român-francez, macedo-francez, istro-francez, care vădesc din partea alcătuitorului lor o bună pregătire de filolog. Nu întâmplător eminentul filolog praghez Jan Urban Jarník, într-o scrisoare către Ion Bianu, a lăudat aceste glosare și lucrarea în ansamblul ei. Remarcând și calitatea tipografică a lucrării, românistul de la Praga scria: "Este și în privința aceasta ceva ce cu
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
acorda premiul cel mare lucrării lui Zanne, S.Fl. Marian a trecut ușor și peste alte aspecte cu totul remarcabile, cum sunt amplele glosare, român-francez, macedo-francez, istro-francez, care vădesc din partea alcătuitorului lor o bună pregătire de filolog. Nu întâmplător eminentul filolog praghez Jan Urban Jarník, într-o scrisoare către Ion Bianu, a lăudat aceste glosare și lucrarea în ansamblul ei. Remarcând și calitatea tipografică a lucrării, românistul de la Praga scria: "Este și în privința aceasta ceva ce cu greu se află și
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
cu care deschidea codul unui cuvînt, o situație, o relație din piesele puse sub lupă. Este favoritul meu și pentru că simt în felul analizei lui de spectacol, tipuri de analiză aplicată pe text pe care le practicam, amîndoi, ca studenți filologi. Poate și asta mi s-a părut că îl particularizează în peisajul teatral. Într-o bună zi a dispărut... în Germania. Ca să lucreze. Și asta a făcut un timp, în alt sistem și în altă cultură, cu alte reguli, maturizîndu-se
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
îi aparține lui E. Lovinescu. Ironia lui, indirectă la adresa textologiei, îl privește direct, scrijelitoare cu delicatețe, pe Șerban Cioculescu, cunoscut și recunoscut, în 1937, când apare Istoria literaturii române moderne. 1900-1937, ca și de-atunci încoace, pentru acribia lui de filolog, demonstrată întâi în editarea operei lui I. L. Caragiale, începută (1930) de Paul Zarifopol. Lui Eugen Lovinescu, Șerban Cioculescu îi oferea "spectacolul ciudat al unui spirit vioi, vindicativ, agresiv, căutând să-și ascundă zelul partizan în tranșeele amănuntelor și considerațiilor de
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
Irina Groza Filologii și mai ales pasionații de avangardă vor găsi pe un raft lucrarea Emiliei Drogoreanu Influențe ale futurismului italian asupra avangardei românești. Sincronie și specificitate și vor arunca cel puțin o privire curioasă asupra ei. Cartea oferă într-adevăr ceea ce titlul
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
căutate în ,expresivitatea involuntară", în abaterile flagrante față de canon sau în străduința exagerată de a se supune unor reguli prozodice, în detrimentul fidelității față de Biblie (p. 18-29). Pentru a nu cădea în interpretări extravagante, inventând imagini moderne acolo unde nu sunt, filologul restaurează sensul originar al unor cuvinte la Dosoftei, cum e cazul, de pildă, al substantivului ,trăsură", care înseamnă ,necaz", în versurile ,Straje și ferință mi-am pusu-mi pre gură/ Când stă păcătosul de-m face trăsură" (p. 22). Satisfacția filologului
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
filologul restaurează sensul originar al unor cuvinte la Dosoftei, cum e cazul, de pildă, al substantivului ,trăsură", care înseamnă ,necaz", în versurile ,Straje și ferință mi-am pusu-mi pre gură/ Când stă păcătosul de-m face trăsură" (p. 22). Satisfacția filologului e nemăsurată când reușește să pună în evidență evoluția limbii și performanțele ei estetice în concordanțele comparative dintre Psaltirea Șcheiană, Psaltirea lui Coresi, Psalmii în Biblia de la 1688, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (p. 22-51). Virtuțile analizei de text
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
ei nu citesc sextinele de mai sus, le ascultă (,I-auzi ce spune poeticul..."). Asta n-ar egala decât cu o primă ,lectură", superficială. Autorul se detașează de propriul text și se ipostaziază în receptorii lui, când erudit istoric și filolog, când cunoscător al exigențelor estetice impuse de Caliope, muza poeziei epice, când critic ignorant contestatar-agresiv, sau preot dogmatic etc., etc. Cu intenție, spiritul textului pune nota de contrast pe platitudinea și dogmatismul unor critici. După ce i-a creat, autorul se
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
unei norme ,academice" a limbii literare e un lux al culturilor constituite, care fac diferența fundamentală între popular și cult. Sînt impuse unele reguli convenționale, stabilite de o comunitate înzestrată cu autoritate în domeniu (academie, societate a lingviștilor sau a filologilor etc.), care face o selecție între variațiile existente în uz, în funcție de foarte multe criterii, dintre care cele mai importante sînt criteriul tradiției și al etimologiei, cel al frecvenței în uz și cel al compatibilității cu structurile limbii. Astfel, o formă
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]