1,926 matches
-
dacă lucrurile stau așa, îi rog să mă scutească de insinuarea jenantă că m-aș apropia „de tribun” prin ceea ce scriu. S-ar putea ca beneficiarul flatantelor epitete să se supere! Dacă până aici a fost vorba de-o contradicție filologică, de-aici înainte va fi vorba de proces de intenție și fals grosolan. Manipulând cu rapiditate textele și contextele, cu scopul delegitimării intelectuale („Băiețică ăsta nu știe ce spune!”, cam așa s-ar traduce precizarea lor) autorii indignatei puneri la
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
Tudor este un intelectual populist”. I-auzi! Va să zică, la „export” era eloquent, la „consum intern” e populist! Pentru urechea fină a americanului se folosește un termen gingaș, pentru frustul valah se întrebuințează direct flegma, ca să înțeleagă și el! Din scrupul filologic, alerg la dicționar (Webster’s Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language, Gramercy Books, 1994, spre știința d-lor K.-F.) și citesc articolul eloquent, îngrijorat c-ar putea exista un sens al cuvântului care să-mi fi scăpat. Mă
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
la o parte, acest jurnal din anii de început ai comunismului este un formidabil document privind viața cotidiană în Olimpul proletcultismului. Este incredibil cum o persoană cultivată precum Nina Cassian, cu o serioasă și complexă pregătire artistică (pe lîngă studiile filologice de la Universitatea București a frecventat cursuri de teatru, pictură, muzică și compoziție), care a debutat editorial în anul 1947 cu un volum de factură avangardistă La scara 1/1, a ajuns să se înscrie într-o competiție a stupidității, suferind
Zburdălniciile inimii și ale minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13360_a_14685]
-
și Budai-Deleanu, Creangă scrie în primul rînd pentru sine, își face din literatură "jucărea", apoi se fălește cu ea cititorului, în fața căruia se prezintă într-o stare de totală dezinhibare. Arzătoarea lui sete pentru ziceri larg ilustrative, o nebună dipsomanie filologică cu înclinație spre halucinația hiperbolică și spre rîsul gros, cu conotații adesea obscene, îl apropie de Rabelais. Dar alături de "trivialități rabelaisiene" stau și expresii de mare finețe, fapte de limbă despre care de la G. Ibrăileanu încoace se reiterează ideea că
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12189_a_13514]
-
impune, totuși, o limită viziunii critice. Al patrulea element nu suportă nicidecum asemenea interpretări înnobilatoare. Și nici altele. Dan Țăranu nu este un autor ignorant, are cultură - multe referințe din text ni-l arată inteligent, cu gusturi muzicale bune și, filologic, bine pregătit -, iar fraza lui are oarece umor, autoironie și chiar stil. Din păcate, romanul lui plictisitor, fără nerv epic și fără imaginație, total lipsit de read-appeal nu îl reprezintă deloc.
Hoinăreli, trăncăneli and îmbrâceli by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12618_a_13943]
-
IV-VII. Nici ediția din 2000 de Opere Ion Creangă (CXIX+1396 p.) nu este una fundamental nouă. Nu ar fi avut cum, dacă apreciem ediția critică Iorgu Iordan și Elisabeta Brâncuș, apărută în 1970 la Editura Minerva, ca una impecabilă filologic și științific. A fost de atunci de foarte multe ori reeditată. E un model de ediție cu adevărat critică: la 476 de pagini, câte are opera lui Creangă, se adaugă 400, de note și variante, un glosar, 300 de pagini
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
Cătălin Sturza În mediile filologice s-a simțit, în ultima vreme, lipsa unor antologii critice care să înlocuiască foarte utilele colecții de la editurile Eminescu sau Albatros. Volumele "Bibliotecii critice", apărute între 1972-1989, jucau, în acea vreme, rolul Google-ului de azi, ba erau chiar mai eficiente
Adulație în cerc restrâns by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12716_a_14041]
-
altele, în viitorul apropiat. Toate trei edițiile, apărute în 2002 și 2003, sunt foarte serioase și demne de toată încrederea. Ele pornesc de la premise diferite, atât pentru că fiecare caz are specificul său, cât și pentru că valorifică tradiții particulare ale cercetării filologice sau istorice a textelor.Volumul Marii cronicari ai Moldovei însumează în 1600 de pagini letopisețele lui Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin și Ion Neculce, însoțite de un studiu introductiv, de glosare, de concise schițe biobibliografice și de bine selectate
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
editorial singular, integrat în tradiția academică, atribute ce sporesc interesul științific (și, poate, chiar bibliofil) pentru această ediție. Precum ediția cronicarilor moldoveni, și primul volum de Opere Dimitrie Cantemir (la fel de masiv, 1650 de pagini) este o ediție recapitulativă, de bilanț filologic și istoriografic. Coordonatorul volumului și al întregii ediții, Virgil Cândea, grupează aici scrierile cantemiriene în limba română, explicând în prefață planul general și dificultățile ce sunt pe cale a fi învinse. Pentru realizarea unei cât mai exacte și mai bine documentate
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
în traducere românească, fără versiunile originare date în paralel. Deci, fără a fi o ediție critică și nici o ediție completă, noua serie de Opere Cantemir va oferi o imagine de ansamblu suficient de cuprinzătoare și de convingătoare. Cu câte dificultăți filologice presupune, trecând de la alfabetul chirilic la cel latin, cu câte faze de transformare radicală a limbii străbate înspre utopia italienizantă, cu câte porțiuni perimate are opera lui Ion Heliade Rădulescu, nu cred că se va realiza vreodată o ediție integrală
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
contextul balcanic. Fiind adresată unui public mai restrîns, de specialiști, cartea păstrează articolele în limba și în forma în care au fost publicate inițial, în diferite reviste și volume colective: unele în română, altele în italiană. Cu o solidă formație filologică, stăpînind metodele clasice ale lingvisticii și filologiei romanice, autoarea reia multe probleme fundamentale ale disciplinei, corectînd, completînd, polemizînd cu unele opinii înrădăcinate, aducînd argumente noi, întemeiate pe o minuțioasă examinare de texte. Studiile reunite în volum acoperă mai multe domenii
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
de originalitate. Și totuși, ulterior, va cădea și el pradă un răstimp pretențiilor aristocrate... Curând se consumă o nouă întâmplare, a doua de însemnătate majoră pentru formarea viitorului intelectual. în 1915 (avea unsprezece ani pe atunci), este înscris la gimnaziul filologic ce purta numele Sf. Stanislaw Kostka. Judecând după inserțiile din Jurnal, n-a păstrat amintiri vrednice de invidiat din această perioadă. Dimpotrivă, timiditatea rurală, vârsta fragedă și constituția nu prea robustă l-au făcut o pradă ușoară pentru vlăjganii întârziați
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
corespunzătoare. Un filon generos al cercetării pornește de la accepțiunea de bază a termenului, mai apropiată de latinescul considerare, pentru a dezvolta o analiză a acesteia în opera Sfinților Părinți și în mistica medievală. De remarcat este în primul rând natură filologica a studiului (vizibilă în cele trei Anexe, minuțioase inventare ale locurilor textuale și ocurentelor lemei cossirar), care poartă în mod evident amprenta puternicei Școli actuale de romanistica din Italia, dar care reprezintă, totodată, si un îndemn pentru reluarea tradiției românești
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
de romanistica din Italia, dar care reprezintă, totodată, si un îndemn pentru reluarea tradiției românești în filologia romanica. 4. Autorii volumului, doi universitari și cercetători clujeni, restituie pentru prima dată jurnalul (Diuariul) mitropolitului Vancea la Conciliul Ecumenic Vatican I. Restituirea filologica, realizată cu acribie și competența, este dublată de un consistent studiu care analizează participarea episcopatului român la Conciliu și relațiile Bisericii Unite cu Sfanțul Scaun în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În absența unor cercetări pe aceste
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
un amatorism jenant în tot aparatul de istorie literară datorat îngrijitorilor ediției). Dar, rămânând la o apreciere de ansamblu, trebuie să spun că aceste ediții realizează un fel de bilanț general, în funcție de care se vor putea stabili direcțiile de studiu filologic al clasicilor și al modernilor, pentru a acoperi golurile și a remedia carențele. Cu alte cuvinte, de pe această platformă, unde asistăm la o recapitulare a cercetărilor, vedem ce mai e de făcut în domeniul edițiilor critice. Oricum ar fi (critice
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
edițiilor îi răspund cum se cuvine. Ar fi minunat să vedem aduse în colecția "Opere fundamentale" și repetate aici în condiții cvasibibliofile edițiile Alecsandri, Ion Ghica, Anton Pann, Bolintineanu, care sunt deja încheiate și nu au nevoie decât de retușuri filologice și completări documentare (unele oprite de cenzură înainte de 1989). Nu ar aduce nimic nou o reluare (dau un exemplu) a ediției Ion Pillat, care a fost deja publicată de două ori. Astfel de preluări sunt simple formalități și nu ar
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
al aparatului științific, poate cu excepția cronologiei din prima parte a volumului I unde avem o istorie a Rebrenilor din 1799 până în 2000. Nou nu este decât ambalajul editorial, luxos și costisitor, înșelător pentru calitatea științifică a ofertei. Toată "modestia" aparatului filologic, critic și istorico-literar al ediției din 2001 te face să regreți că nu ai în asemenea condiții grafice demne de invidiat marea și (se vede) inegalabila ediție critică a lui Niculae Gheran, începută în 1968 și ajunsă în 2003 la
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
și literaturii publicând cronicile; textolog nu-i putem pretinde să fi fost. Era prea mare pentru asemenea lucru." 2 Oricât de exagerată va fi putut să i se pară lui G. Călinescu opinia critică a lui Al. Piru privind valoarea filologică a cronicilor editate de M. Kogălniceanu, opinie întemeiată, ea nu justifica fraza reprodusă mai sus, de vreme ce "mărimea" politică și culturală a unei personalități nu o absolva de obligația respectării rigorilor unei discipline, rigori pe care, de altfel, M. Kogălniceanu le-
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
mărimea" politică și culturală a unei personalități nu o absolva de obligația respectării rigorilor unei discipline, rigori pe care, de altfel, M. Kogălniceanu le-ar fi putut cunoaște direct în timpul studiilor sale în Germania - a doua sa patrie -, unde rigorile filologice erau respectate cu strictețe, "nemțește", în editarea clasicilor literaturii latine. Replica poate părea cu atât mai surprinzătoare cu cât se știe că G. Călinescu susținuse, în Prefață la Istoria literaturii române (ed. cit.), necesitatea publicării unor "bune ediții" de "opere
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
scriitorilor români menționate cam la grămadă în capitolul Bibliografie din Istoria literaturii române ( ed. cit.), nu reprezintă, toate, valori textologice, chiar și atunci când au apărut în colecții girate de savanți precum Nicolae Cartojan. Citarea edițiilor cu toptanul, fără discernământ critic filologic și istorico-literar, discreditarea "buchiselii" lingvistice comparate, absolut necesare, precum și a minuțioaselor cercetări bibliografice preliminare, fără de care nu pot fi realizate ediții corecte, de încredere, precum și tăcerea savant îmbufnată a majorității lingviștilor, cărora s-ar părea că nu le prea plac
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
bună pregătire profesională, dar care nu-și exprimă în prefețele lor, alături de "normele de transcriere" a textelor pregătite pentru tipar, ori în presa literară, cu acuitate, și observațiile critice despre valoarea sau nonvaloarea edițiilor anterioare ale textelor a căror corectitudine filologică tocmai o supraveghează, precum și a celorlalte reeditări contemporane, considerate, fără să și fie, actuale. Și, în sfârșit, o mare parte din vina pentru pătrunderea, instalarea într-o sinecură ifosată științific, uneori plină de țâfne din te miri ce a acestor
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
limbii și performanțele ei estetice în concordanțele comparative dintre Psaltirea Șcheiană, Psaltirea lui Coresi, Psalmii în Biblia de la 1688, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (p. 22-51). Virtuțile analizei de text realizate de Al. Andriescu aici trebuie căutate, în erudiția filologică. Urmașii lui Dosoftei în traducerea versificată a psalmilor, Theodor Corbea și Ioan Prale, nu se ridică la înălțimea maestrului. Demonstrația lui Al. Andriescu în a releva importanța psalmilor în literatura română veche - ordonatori ai viziuni medievale specifice - merge mai departe
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
Ion Simuț Scoala filologică ieșeană e, în momentul de față, foarte activă - atât în cercetări personale, publicate de Al. Andriescu, Vasile Arvinte și N. A Ursu, cât și în lucrări colective. De fapt, cel mai adesea, primele derivă din cele din urmă. Cel mai
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
cât și în lucrări colective. De fapt, cel mai adesea, primele derivă din cele din urmă. Cel mai mare proiect la care s-a angajat în ultimii ani colectivul ieșean este editarea Bibliei de la 1688, după cele mai înalte exigențe filologice. E vorba de o colecție de texte vechi, Monumenta Linguae Dacoromanorum, girată de Universitatea ,Al. I. Cuza" din Iași și de Universitatea ,Albert-Ludwig" din Freiburg. Primul gând a pornit din Germania, de la Paul Miron, profesor la Universitatea din Freiburg, implicând
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
1984, cu gândul că ,o asemenea operă uriașă nu se întreprinde decât o dată la secole". A fost nevoie de o redimensionare a proiectului, centrat ulterior, adică în formula ieșeană a cărei editare a început în 1988, mai mult pe partea filologică de editare a textului, renunțând la alte obiective culturale, prea ambițioase. Rezultatul rămâne însă tot ,o operă uriașă", un monument de erudiție filologică și savanterie culturală. Iar asemenea performanțe nu pot fi decât fructul muncii unor specialiști devotați. Pentru a
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]