247 matches
-
sufletul autoarei: motociclistul sas, filosoful îmbătrînit înainte de vreme și veteranul de război. În aceeași categorie intră descrierea aievea a unor secvențe biografice, cu amănunțirea unor însușiri care dau carne amintirilor. În schimb, cînd iese din condiția evocării și trece la filosofarea în marginea ei, cînd așadar sare de la detalii și îmbrățișează abstracțiuni, Mihaela Stănișor intră în rutina unor lamentații generale, fără atrac- ție asupra cititorului. Introspecțiile de ordin general pe seama unui sentiment nu fac decît să altereze sentimentul, iar suferința nu
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
ca structură a lumii" Orice filosof cu intenții sistematice se raportează critic la istoria filosofiei, și aceasta pentru că filosofia nu poate ființa în afara istoriei ei. Dacă la tinerețe Mircea Florian se raporta la gândirea occidentală ca la un model de filosofare, la maturitate dorea ca acest model să fie depășit. Atunci se configurează și se limpezește, la filosoful român, expresia unei curajoase și originale concepții despre lume, al cărei principiu este recesivitatea. în biologie, cum se știe, caraterul recesiv înseamnă caracterul
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
nume ce-l pune numai în interiorul cărții, nu și pe copertă, întrucât și când zici banchet, - observă el, te gândești la chiolhanurile indivizilor grași, mâncăcioși, imbecili, nevizitați de nici o idee... Bineînțeles că nici tinerii noștri scriitori de azi, răzbeliți, dedați filosofărilor sexy, n-ar scăpa nici dânșii ocazia de a spune în stilul lor... Taifasuri,... Flecăreli,... Palavre ; găsindu-se, până la urmă și un șef de rubrică T.V., mai acătării, mai franțuzit, care să zică Cozerii ; ori pe-ălălalt, convivul crunt, ce
Eros ori Ura (un Prozator) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10945_a_12270]
-
masă și "solvea"". Evident, nu s-ar cuveni a merge prea departe pe linia considerării unui Caragiale ,filosof", fie și in nuce. Nu știm dacă el poseda, așa cum afirmă dl Vartic, chiar ,o uimitoare înzestrare nativă, necultivată, bineînțeles, sistematic, pentru filosofare", și în ce grad ar putea fi luată în serios confesiunea indirectă a scriitorului, prin intermediul acelui ,simpatic "cap filosofic" care este Mitică din }al!": ,Eu, nene Iancule, n-am avut noroc să dispun de părinți care să-nțeleagă de ce fel
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
dureros, pe atât de necesar și benefic, al răscumpărării greșelilor unei existențe marcate de păcatul originar al falsității și al orbirii morale, fiind astfel concentratul sau imaginea simbolic-abstractă a dramei morții și învierii spirituale - abordarea memorialistei, situată la antipodul oricărei filosofări sau tendințe moralizatoare, descrie pur și simplu sfârșitul, marcat de o intensă luminozitate a împăcării cu suferința și semenii, a unui individ anume, pe care calitatea de vlăstar al marelui scriitor și căutător al adevărului îl transformă într-o prezență
Moartea lui Ilia Lvovici by Alexandra Lvovna Tolstaia () [Corola-journal/Journalistic/4080_a_5405]
-
muzica e voință întrupată și muzicianul e un gînditor care nu are conștiința că face metafizică. Parafrazîndu-l pe Leibniz, Schopenhauer scrie: „Muzica e un exercițiu de metafizică ocult, în care spiritul nu știe că filosofează.” (p. 307) Straniu e că filosofarea aceasta se face fără lexic, muzica fiind scutită de ingerința noțiunilor, care au dezavantajul că impun o tentă abstractă ce merge pînă la alterarea prospețimii voinței. Dumnezeu nu se lasă prins în concepte, ci doar în sentimente, ceea ce înseamnă că
Velle non discitur (II) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3945_a_5270]
-
vorbitorului, ele își păstrează vioiciunea spirituală. Este adevărat că ceea ce îl definește pe Nae Ionescu cu adevărat este stilul socratic, ca ipoteză a oralității, fiind precedat de Titu Maiorescu și continuat de Constantin Noica și Petre Țuțea. Concepând filosofia ca filosofare, spre a dobândi un echilibru spiritual cu lumea și cu sine, acest "Socrate al românilor" a refuzat să-si tipărească lucrările (elevii săi au litografiat 12 cursuri, 4 fiind tipărite între anii 1941 și 1944). În ceea ce privește legăturile românești ale gândirii
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
nu se gândesc decât la prosperitatea lor. - Știu asta la fel de bine ca și tine, mai ales când vin după sponsorizări în campaniile electorale și... Apariția la masă a celor doi tineri a făcut să se întrerupă momentul destăinuirilor și al filosofărilor între doi oameni maturi, aflați fiecare în căutarea altui ceva. Gloria - a iubirii pe care se temea că o pierduse, Ștefan - a unei noi iubiri care să ia locul celei furate. Sorin, mulțumindu-i pentru dans tinerei sale partenere, salutându
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383446_a_384775]
-
niciun fel garanția valorii. Și în al doilea volum al acestei autoare intitulat „Pauza dintre vene”, apărut în 2007, la Editura Cartea Românească, descoperim un manierism lipsit de accente personale. Descoperim, la fiecare poem, banalități rostite emfatic și așa-zise filosofări anoste. Spre deosebire de precedenta poetă, Lavinia Bălulescu, în poeziile din volumul „Lavinucea”, apărut la Cartea Românească, în 2007, născută la Drobeta-Turnu Severin, în 1985, are capacitatea de a se întoarce în copilărie și cu evidentă înclinație ludică, cu influență din Mircișor
Starea poeziei româneşti la începutul secolului XXI [Corola-blog/BlogPost/93283_a_94575]
-
că sunt. Profesorul de filosofie ne spunea că toți suntem filosofi și nu voia să ne măgulească. Ne spunea că gândirea în sine este filosofie, iar eu i-am dat exemplu Gânditorul de la Hamangia. Corect, zice el, femeia fiind rodul filosofării, sau motivul, zic eu. Dar nu la acest tip de filosofie voiam să mă refer. Am avut șef patru ani de zile probabil pe cel mai mare filosof în viață, de aceea spun cu tărie că nu mă pricep la
ARE YOU HAPPY? AUTOR VIOREL PLOESTEANU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366907_a_368236]
-
din punct de vedere spiritual, și ai o viziune coerentă, optimistă asupra istoriei Omului pe această planetă ... Recomandăm cu căldură cartea nu numai studenților și elevilor, dar și dascălilor, tuturor intelectualilor în general, convinșii fiind că lecturând cartea aceasta de filosofare, de meditația asupra vieții și a morții făcută prin ochii marilor scriitori, ai marilor personalități care au făcut istorie, suntem alți oameni. Vor fi alți oameni, mai buni, mai învățați, mai înțelepți. Gheorghe IZNOAVĂ critic literar martie 2013 Referință Bibliografică
„FILOZOFII DE VIAŢĂ ŞI DE MOARTE-INTERFERENŢE” – O CARTEA FOARTE IMPORTANTĂ PENTRU CULTURA ROMÂNĂ ŞI UN AUTOR DE CARE VOM MAI AUZI de GHEORGHE IZNOAVĂ în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345587_a_346916]
-
l-a dat Toma d'Aquino autorității conștiinței: este întotdeauna greșit să violentezi conștiința, chiar dacă aceasta e eronată. Foarte mulți teologi catolici au spus însă că el nu a mai păstrat acest principiu în ceea ce privește concluzia pozitivă,- suveranitatea completă a conștiinței. Filosofarea ca propunere a educației după Sfântul Grigore Teologul Problema educației omului în spațiul istoric și politic al Ortodoxiei nu a constituit o ramură pedagogică autonomă, ci era legată indestructibil de perspectiva teologică a înrădăcinării necreatului în creat. E vorba de
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
orice formă de educație va fi dată tinerilor corespunde cu vocația antropologică , numai dacă păstrează ca criteriu esențial perspectivele firești ale desăvârșirii pe care le-a pus Cuvântul Dumnezeiesc. Dezvoltând problema pe un temei concret Sfântul Grigore Teologul observă că filosofarea apare direct și împreună cu evaluările în fața realizărilor sociale. La nivelul în care un om este un filozof adevărat, se privează de ambiții în plan social. Paralel, acest Părinte eminent al Bisericii remarcă că filosofia nu e o preocupare teoretică simplă
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
particularităților pline de farmec și de semnificați, ca și cum ar croșeta cu iglița realitatea poetică. Și când te aștepți cel mai puțin o metaforă, asemenea unei „volute filozofice”, îți dă deodată o altă perspectivă asupra lumii, încărcată de sens, de „dulceața filosofării” ca-n poezia „Căprioara nebună”: „Culcat,/ stau cu ochii închiși/ și visez la poiana mea cu flori.// E atâta liniște și armonie!// Și totuși căprioara nebună/ nu vrea să-mi dea pace/ încercând din nou/ să mă mângâie cu copita
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
vorbitorului, ele își păstrează vioiciunea spirituală. Este adevărat că ceea ce îl definește pe Nae Ionescu cu adevărat este stilul socratic, ca ipoteză a oralității, fiind precedat de Titu Maiorescu și continuat de Constantin Noica și Petre Țuțea. Concepând filosofia ca filosofare, spre a dobândi un echilibru spiritual cu lumea și cu sine, acest "Socrate al românilor" a refuzat să-si tipărească lucrările (elevii săi au litografiat 12 cursuri, 4 fiind tipărite între anii 1941 și 1944). În ceea ce privește legăturile românești ale gândirii
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
plodul, Să nu te socotească drept nerodul Ce-ntreabă de câți metri e metroul Aici descălecat-a Voievodul - Se naște bard ce demonstraează „noul”: Coaja de var a oului - cavoul, Înalță imn și cântă chiar prohodul. Dacă ai chef pentru filosofare, Ferește-te de lumea cea comună, Nu spune toate chiar în gura mare, Căci ai stârni un râs de voie-bună: Un ins ce n-are vreo preocupare Decât să demonstreze și să spună. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Lume comună / George
LUME COMUNĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358874_a_360203]
-
niciun fel garanția valori. Și în al doilea volum al acestei autoare intitulat “Pauza dintre vene “, apărut în 2007, la Editura Cartea Românească descoperim un manierism lipsit de accente personale.Descoperim, la fiecare poem, banalități rostite emfatic și așa zise filosofări anoste. Spre deosebire de precedenta poetă,în poeziile Laviniei Bălulescu din volumul “Lavinucea “, apărut la Cartea Românească, în 2007, născută la Drobeta -Turnu Severin în 1985, are capacitatea de a se întoarce în copilărie și cu evident înclinație ludică, cu influență din
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359358_a_360687]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Opinii > GEORGE PETROVAI - FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Aristotel spunea cu aproape două milenii și jumătate în urmă: „Există două posibilități: să ai o poziție filosofică sau
FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359100_a_360429]
-
Există două posibilități: să ai o poziție filosofică sau să nu ai o poziție filosofică. Oricare dintre premise ai accepta-o, concluzia logică este, inevitabil, aceeași: faci filosofie!”. Făcând această afirmație, se subînțelege că Aristotel avea în vedere nevoia de filosofare a omului, adică ceea ce Karl Jaspers va explicita în Originile filosofiei: „Orice filosofare este o depășire a lumii, un analogon al mântuirii”. (Constantin Noica va spune la timpul lui cam la fel de sugestiv că „prin om, filosofia gândește umanul dincolo de el
FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359100_a_360429]
-
poziție filosofică. Oricare dintre premise ai accepta-o, concluzia logică este, inevitabil, aceeași: faci filosofie!”. Făcând această afirmație, se subînțelege că Aristotel avea în vedere nevoia de filosofare a omului, adică ceea ce Karl Jaspers va explicita în Originile filosofiei: „Orice filosofare este o depășire a lumii, un analogon al mântuirii”. (Constantin Noica va spune la timpul lui cam la fel de sugestiv că „prin om, filosofia gândește umanul dincolo de el, dar în jurul omului pivotează totul...”) Însă putem fi convinși că marele gânditor antic
FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359100_a_360429]
-
gândește umanul dincolo de el, dar în jurul omului pivotează totul...”) Însă putem fi convinși că marele gânditor antic grec, chiar dacă nu a precizat acest lucru, viza în silogismul mai sus amintit nu doar pe cei puțini și înzestrați care se dedică filosofării, ci și pe aceia mulți ca frunza și iarba, care, incapabili să acceadă la actul pur al filosofării, se dedau la filovrăgeală - filosofarea vlăguită și împopoțonată în pălăvrăgeală. Căci numai după prostituarea ei pe centura gândirii, aceștia (că sunt canalii
FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359100_a_360429]
-
chiar dacă nu a precizat acest lucru, viza în silogismul mai sus amintit nu doar pe cei puțini și înzestrați care se dedică filosofării, ci și pe aceia mulți ca frunza și iarba, care, incapabili să acceadă la actul pur al filosofării, se dedau la filovrăgeală - filosofarea vlăguită și împopoțonată în pălăvrăgeală. Căci numai după prostituarea ei pe centura gândirii, aceștia (că sunt canalii de sus sau de jos, respectiv politruci sau maneliști, dar cu toții, vorba lui Petre Țuțea „contraindicați la cugetare
FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359100_a_360429]
-
lucru, viza în silogismul mai sus amintit nu doar pe cei puțini și înzestrați care se dedică filosofării, ci și pe aceia mulți ca frunza și iarba, care, incapabili să acceadă la actul pur al filosofării, se dedau la filovrăgeală - filosofarea vlăguită și împopoțonată în pălăvrăgeală. Căci numai după prostituarea ei pe centura gândirii, aceștia (că sunt canalii de sus sau de jos, respectiv politruci sau maneliști, dar cu toții, vorba lui Petre Țuțea „contraindicați la cugetare”) se pot folosi în orice
FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359100_a_360429]
-
aceștia (că sunt canalii de sus sau de jos, respectiv politruci sau maneliști, dar cu toții, vorba lui Petre Țuțea „contraindicați la cugetare”) se pot folosi în orice timp, în orice loc și-n orice împrejurare de filovrăgeală, sora decăzută a filosofării în continuare neatinsă de păcatul trufiei, subculturii sau al interesului material. Dar iată patru mostre elocvente de filovrăgeală, să le spunem de ultima oră: 1. Noul drum al politicii românești după alegerile din noiembrie 2014, mai precis speranțele pe care
FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359100_a_360429]
-
cu înșelații: Dacă vreți cu adevărat să faceți un pustiu de bine României și românilor, atunci maziliți-l odată pe Mugur Isărescu, acest dezgustător lacheu al Grupului Bilderberg. George PETROVAI Sighetu Marmației 25 ianuarie 2015 Referință Bibliografică: George PETROVAI - FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1488, Anul V, 27 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 George Petrovai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359100_a_360429]