164 matches
-
patologiei vegetale, fiind considerat drept fondatorul fitopatologiei engleze. În Rusia, "Mihail Voronin" a studiat ciclurile biologice ale ciupercilor "Plasmodiophora brassicae" și ", a menționat pentru prima dată că bacteriile pot provoca boli" la plante. Către sfârșitul secolului XIX mana, făinarea și filoxera viței de vie au pus în pericol de dispariție soiurile nobile europene. A apărut necesitatea elaborării unor măsuri eficiente de combatere a bolilor. Savantul francez "Millardet" a recomandat pentru prima dată tratamente chimice împotriva manei viței de vie cu zeamă
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
1857. În însemnările sale, el vorbește despre perioadele când mergea împreună cu localnici la munca viei. În decursul secolului XIX activitatea viticolă s-a intensificat. S-au plantat soiurile Cadarcă, Majarcă, Roșu bătut, Slancamenca, hibridul „Otella”. În 1888, o epidemie de filoxera bântuie în zonă timp de trei ani, distrugând toată vița de vie. Timp de 7 ani terenurile afectate rămân pustii. În 1895 se reia cultura viței de vie. De data aceasta se aduc soiuri americane, mai productive, mai rezistente la
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
de trei ani, distrugând toată vița de vie. Timp de 7 ani terenurile afectate rămân pustii. În 1895 se reia cultura viței de vie. De data aceasta se aduc soiuri americane, mai productive, mai rezistente la boli și imune la filoxera. Se plantează soiuri nobile: Riesling italian, Creața, Muscat Ottonel, Muscat Hamburg, Schiller alb și roșu, Razachel, Silvaner. Viile sunt cumpărate de proprietari din Timișoara, Lugoj, Buziaș, Vârșeț și chiar Budapesta. Productivitatea crește iar vinul de Silagiu începe să devină apreciat
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
Filoxera ("Daktulosphaira vitifoliae") este o insectă, dăunătoare a viței de vie, care atacă rădăcinile plantei din sol. Provine din America de Nord, fiind adusă în Europa la finele sec. XIX unde a făcut daune considerabile plantațiilor de viță de vie deoarece soiurile europene
Filoxeră () [Corola-website/Science/317851_a_319180]
-
care atacă rădăcinile plantei din sol. Provine din America de Nord, fiind adusă în Europa la finele sec. XIX unde a făcut daune considerabile plantațiilor de viță de vie deoarece soiurile europene nu aveau imunitate la un asemenea dăunător. Atacul produs de filoxera radicola pe rădăcinile soiurilor roditoare este deosebit de dăunător. Pe rădăcinile înțepate de filoxeră se formează nodozități, când rădăcinile sunt mai subțiri și tuberozități când înțepăturile sunt pe rădăcini mai groase. În combaterea filoxerei se recomandă stropiri cu produse organo-fosforice, mai
Filoxeră () [Corola-website/Science/317851_a_319180]
-
la finele sec. XIX unde a făcut daune considerabile plantațiilor de viță de vie deoarece soiurile europene nu aveau imunitate la un asemenea dăunător. Atacul produs de filoxera radicola pe rădăcinile soiurilor roditoare este deosebit de dăunător. Pe rădăcinile înțepate de filoxeră se formează nodozități, când rădăcinile sunt mai subțiri și tuberozități când înțepăturile sunt pe rădăcini mai groase. În combaterea filoxerei se recomandă stropiri cu produse organo-fosforice, mai ales sistemice: Sinoratox în concentrație de 0.1% sau Decis 2.5EC (0
Filoxeră () [Corola-website/Science/317851_a_319180]
-
la un asemenea dăunător. Atacul produs de filoxera radicola pe rădăcinile soiurilor roditoare este deosebit de dăunător. Pe rădăcinile înțepate de filoxeră se formează nodozități, când rădăcinile sunt mai subțiri și tuberozități când înțepăturile sunt pe rădăcini mai groase. În combaterea filoxerei se recomandă stropiri cu produse organo-fosforice, mai ales sistemice: Sinoratox în concentrație de 0.1% sau Decis 2.5EC (0.2l/ha)
Filoxeră () [Corola-website/Science/317851_a_319180]
-
de Paris în 1869, ultimele două fuzionând în 1872 și formând BNP Paribas. Credit Lionnais a făcut investiții riscante și aproape a falimentat. Agricultura a rămas un segment important economic.Dar în 1868 și-a făcut însă apariția un parazit, filoxera, care a distrus viticultura franceză. Comerțul s-a modernizat, apărând marile magazine. S-au creat magazine cu produse standardizate de serie, produse textile, precum "Le Bon Marché". Sunt construite galeriile Lafayette pentru clase mici și mijlocii. Cel mai mare romancier
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
Corcova este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mehedinți, Oltenia, România. Prințul Anton Bibescu a avut o moșie la Corcova. După distrugerea viilor Corcovei de către filoxeră, la sfârșitul secolului al 19-lea, prințul l-a adus din Franța, ca administrator al moșiei pe Emanuel Sauget, tânăr absolvent ca șef de promoție al Facultății de Științe Agricole din Nancy, pe care l-a însărcinat cu refacerea viilor
Corcova, Mehedinți () [Corola-website/Science/325322_a_326651]
-
la Șiria, de pildă). În 1868-1869 se construiește calea ferată Arad - Ghioroc, cu implicații favorabile și asupra Păulișului, iar în 1904 este construită calea ferată îngustă care lega toate localitățile Podgoriei, cale ferată care a fost electrificată in 1911. Atacul filoxerei din 1880 distruge viile tradiționale, medaliate cu aur la Expoziția de la Londra din 1862. Ca urmare a acestui eveniment grav, se înființează la Miniș în 1881 „Școala de viticultură”. Începând cu 1919 zona este alipită Regatului României. Primul organ românesc
Sâmbăteni, Arad () [Corola-website/Science/300302_a_301631]
-
mangalul. Făceau de asemenea comerț cu oțet. În 1896 Teodor Burada a constatat că sărăcia era mare în rândul istroromânilor: oieritul decăzuse, creșterea vitelor era neglijată, iar agricultura era slab productivă. Cultivaseră vița de vie, dar aceasta fusese distrusă de filoxeră. Un mijloc de a-și mări veniturile prin lucratul pământului era cultivarea salviei, mai ales în Sušnjevicę. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Istria face parte din Austro-Ungaria, provincia numită "Österreichisches Küstenland" (Provincia litorală austriacă), și este locuită de mai
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
pământului. Dealurile erau bune producătoare de viță-de-vie iar livezile des întâlnite erau pline de pomi fructiferi. Coastele dealurilor erau altădată plantate cu viță indigenă din soiuri cele mai bune și potrivite climatului. Acestea dădeau un vin foarte bun și sănătos. Filoxera însă a distrus aceste vii iar sătenii luând pildă rea de prin alte ținuturi, au replantat cu hibrizi: terasă, noha, steibel, etc, care pe lângă vinuri proaste și dăunătoare sănătății, acestea strică și bunul renume al viței românești. Fânețele și pășunile
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
de viță de vie. Aceasta a evoluat de la începuturile ei pînă în prezent, de la descrierea botanică, până la cele mai moderne metode utilizate astăzi în lume (metodele statistico matematice, biochimice și genetice). Ampelografia ca știință ia o amploare deosebită după invazia filoxerei în Europa, care a distrus viile roditoare, fiind necesare luarea unor măsuri care să stopeze acest flagel. Astfel, au apărut noi orientări ale cercetărilor din domeniul viticol către cunoașterea mai aprofundată ale însușirilor agrobiologice și tehnologice ale soiurilor de viță
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
descriindu-le după caracterele morfologice și epoca de coacere, prezentând în același timp și aria lor de răspândire. F.A. Kolenate este considerat primul autor rus care studiază originea viței de vie cultivată. Se poate concluziona, că în perioada de dinaintea apariției filoxerei, cunoștințele despre soiurile de viță de vie s-au îmbunătățit prin înființarea colecțiilor ampelografice în diferite țări ale lumii și editarea unor ampelografii. Totuși studiile privind clasificarea soiurilor de viță de vie, pot fi considerate niște încercări, deoarece acestea s-
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pot fi considerate niște încercări, deoarece acestea s-au bazat mai ales pe caracterele morfologice ale boabelor de struguri, ca cel mai important organ ampelografic. Perioada care a urmat acestei etape, este cea în care își face apariția flagelul denumit Filoxera, marcând o altă etapă în activitatea ampelografică. După apariția în anul 1863 a filoxerei în Franța, când a fost distrusă aproape toată viticultura Europei, activitatea este îndreptată către studiul vițelor americane, în vederea folosirii lor ca portaltoi, dar și a vițelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
morfologice ale boabelor de struguri, ca cel mai important organ ampelografic. Perioada care a urmat acestei etape, este cea în care își face apariția flagelul denumit Filoxera, marcând o altă etapă în activitatea ampelografică. După apariția în anul 1863 a filoxerei în Franța, când a fost distrusă aproape toată viticultura Europei, activitatea este îndreptată către studiul vițelor americane, în vederea folosirii lor ca portaltoi, dar și a vițelor europene pentru refacerea rațională a viticulturii. În această etapă apare necesitatea muncii colective a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
roșii, codul “R” (roso) urmat de o cifră care reprezintă numărul caracterului, codul “N” (negro) pentru cele cu boabe negre și “B” (bianco), pentru soiurile albe, urmate de asemenea, de cifra caracterului analizat . Odată cu dezvoltarea viticulturii, în perioada de după apariția filoxerei, numărul lucrărilor din domeniul ampelografiei la nivel regional dar și local se măresc. De menționat din această perioadă ampelografii A. Kraft și A. Bossahard care publică o lucrare de seamă intitulată "L'Ampelographie helvetique" precum și Müller - Thurgan, un filozof cunoscut
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
se schimbă mai puțin sub influența condițiilor de mediu (forma și perozitatea frunzelor, forma și culoarea boabelor) și cantitative (mărimea frunzelor, a strugurilor și internodiilor) care prezintă variații puternice sub acțiunea mediului. În primele decenii ale secolului XX, după invazia filoxerei a existat, mai ales în Franța, o activitate ampelografică intensă în favoarea hibrizilor producători direcți, atât pentru crearea de noi soiuri franco-americane, cât mai ales pentru răspîndirea lor (L. Rouggeri, J. Boultes, P Castel, A. Carre, V. Villard, S. Bertille, H.
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
dovezi cum că o parte din soiurile cultivate astăzi, au origine ancenstrală, iar altele au rămas de la daci, sau de la romani. Preocupările ampelografice în țara noastră au loc mult mai târziu comparativ cu țările vest - europene. În etapa de dinaintea apariției filoxere au existat puține publicații privind cunoașterea soiurilor de viță de vie, neputându-se vorbi de o știință viticolă românească. Este perioada, când diferiți cărturari români, Dimitri Cantemir, Ion Neculce și unii străini M. Bandini, F.J. Sultzer etc., în scrierile lor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
P.S. Aurelian (1874), în care descrie mai multe soiuri de viță de vie și M.C. Obedenaru (1876) care a publicat la Paris o lucrare în care au fost prezentate 23 de soiuri de viță de vie. În etapa de dinaintea apariției filoxerei în România, apare primul Manual de Viticultură (1880) la București, în care autorul V.S. Moga, prezintă 16 soiuri de viță de vie, pe care le consideră ca fiind cele mai bune. În această perioadă viticultura Transilvaniei cunoaște o dezvoltare mai
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ardeleni. Studiind soiurile ce se găseau în colecțiile ampelografice, încă din 1875, Nagy Ferencsz, făcea referiri asupra celor mai indicate soiuri pentru Transilvania și anume: Fetească, Furmint, Pinot gris, Traminer și Riesling italian (după A. Mihalca și E. Lazea, 1990) filoxera a fost identificată pentru prima dată tot în podgoriile din Transilvania. În anul 1881 ia ființă prima școală de viticultură la Miniș. Apariția filoxerei a constituit un nou început pentru viticultura din țara noastră. Astfel, semnalată pentru prima dată în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
anume: Fetească, Furmint, Pinot gris, Traminer și Riesling italian (după A. Mihalca și E. Lazea, 1990) filoxera a fost identificată pentru prima dată tot în podgoriile din Transilvania. În anul 1881 ia ființă prima școală de viticultură la Miniș. Apariția filoxerei a constituit un nou început pentru viticultura din țara noastră. Astfel, semnalată pentru prima dată în 14 iunie 1884 în viile de la Chițorani, județul Prahova, aceasta distruge până în luna noiembrie a aceluiași an circa 810 hectare de viță de vie
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
circa 810 hectare de viță de vie. Pentru salvarea patrimoniului viticol, guvernul de atunci ia unele măsuri, numind o Comisie permanentă filoxerică, pentru a urmări dinamica atacului și a aviza măsurile de protejare a viilor sănătoase, promulgă Legea pentru combaterea filoxerei, care o modifică pe cea din 1885 și prin care se înființa un serviciu viticol având ca sarcină refacerea viticulturii prin altoirea vițelor indigene pe portaltoi americani. Dintre acțiunile cu caracter ampelografic din perioada de după invazia filoxerei, se menționează: înființarea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Legea pentru combaterea filoxerei, care o modifică pe cea din 1885 și prin care se înființa un serviciu viticol având ca sarcină refacerea viticulturii prin altoirea vițelor indigene pe portaltoi americani. Dintre acțiunile cu caracter ampelografic din perioada de după invazia filoxerei, se menționează: înființarea unei colecții ampelografice experimentale, în cadrul Școlii de viticultură de la Miniș, care cuprindea un număr de 36 de soiuri autohtone și străine (Alb mărunt, Ardeleancă, Cadarcă albă, Cadarcă neagră, Mustoasă de Măderat, Chasselas doré, Burgund mare, Cabernet Sauvignon
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Vitis riparia, Vitis rupestris și Vitis solonis) și hibrizi direct producători (Taylor, Elvira, Herbemont, Cuninghan, Loiusiana și Clinton). Studiile ampelografice din această perioadă sunt relativ puține, dar foarte multe dintre ele au o reală valoare științifică. Chiar în anul apariției filoxerei, N.R. Danielescu, publică un studiu referitor la cele mai productive soiuri românești și anume Coarnă neagră, Coarnă albă, Razachie roșie, Bășicată, Gordin, Mischet, Negru moale, Negru vârtos, Tămâioasă etc. În anul 1896, se editează "Revista viticolă și horticolă", care începând
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]