162 matches
-
de viță de vie. Aceasta a evoluat de la începuturile ei pînă în prezent, de la descrierea botanică, până la cele mai moderne metode utilizate astăzi în lume (metodele statistico matematice, biochimice și genetice). Ampelografia ca știință ia o amploare deosebită după invazia filoxerei în Europa, care a distrus viile roditoare, fiind necesare luarea unor măsuri care să stopeze acest flagel. Astfel, au apărut noi orientări ale cercetărilor din domeniul viticol către cunoașterea mai aprofundată ale însușirilor agrobiologice și tehnologice ale soiurilor de viță
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
descriindu-le după caracterele morfologice și epoca de coacere, prezentând în același timp și aria lor de răspândire. F.A. Kolenate este considerat primul autor rus care studiază originea viței de vie cultivată. Se poate concluziona, că în perioada de dinaintea apariției filoxerei, cunoștințele despre soiurile de viță de vie s-au îmbunătățit prin înființarea colecțiilor ampelografice în diferite țări ale lumii și editarea unor ampelografii. Totuși studiile privind clasificarea soiurilor de viță de vie, pot fi considerate niște încercări, deoarece acestea s-
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pot fi considerate niște încercări, deoarece acestea s-au bazat mai ales pe caracterele morfologice ale boabelor de struguri, ca cel mai important organ ampelografic. Perioada care a urmat acestei etape, este cea în care își face apariția flagelul denumit Filoxera, marcând o altă etapă în activitatea ampelografică. După apariția în anul 1863 a filoxerei în Franța, când a fost distrusă aproape toată viticultura Europei, activitatea este îndreptată către studiul vițelor americane, în vederea folosirii lor ca portaltoi, dar și a vițelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
morfologice ale boabelor de struguri, ca cel mai important organ ampelografic. Perioada care a urmat acestei etape, este cea în care își face apariția flagelul denumit Filoxera, marcând o altă etapă în activitatea ampelografică. După apariția în anul 1863 a filoxerei în Franța, când a fost distrusă aproape toată viticultura Europei, activitatea este îndreptată către studiul vițelor americane, în vederea folosirii lor ca portaltoi, dar și a vițelor europene pentru refacerea rațională a viticulturii. În această etapă apare necesitatea muncii colective a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
roșii, codul “R” (roso) urmat de o cifră care reprezintă numărul caracterului, codul “N” (negro) pentru cele cu boabe negre și “B” (bianco), pentru soiurile albe, urmate de asemenea, de cifra caracterului analizat . Odată cu dezvoltarea viticulturii, în perioada de după apariția filoxerei, numărul lucrărilor din domeniul ampelografiei la nivel regional dar și local se măresc. De menționat din această perioadă ampelografii A. Kraft și A. Bossahard care publică o lucrare de seamă intitulată "L'Ampelographie helvetique" precum și Müller - Thurgan, un filozof cunoscut
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
se schimbă mai puțin sub influența condițiilor de mediu (forma și perozitatea frunzelor, forma și culoarea boabelor) și cantitative (mărimea frunzelor, a strugurilor și internodiilor) care prezintă variații puternice sub acțiunea mediului. În primele decenii ale secolului XX, după invazia filoxerei a existat, mai ales în Franța, o activitate ampelografică intensă în favoarea hibrizilor producători direcți, atât pentru crearea de noi soiuri franco-americane, cât mai ales pentru răspîndirea lor (L. Rouggeri, J. Boultes, P Castel, A. Carre, V. Villard, S. Bertille, H.
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
dovezi cum că o parte din soiurile cultivate astăzi, au origine ancenstrală, iar altele au rămas de la daci, sau de la romani. Preocupările ampelografice în țara noastră au loc mult mai târziu comparativ cu țările vest - europene. În etapa de dinaintea apariției filoxere au existat puține publicații privind cunoașterea soiurilor de viță de vie, neputându-se vorbi de o știință viticolă românească. Este perioada, când diferiți cărturari români, Dimitri Cantemir, Ion Neculce și unii străini M. Bandini, F.J. Sultzer etc., în scrierile lor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
P.S. Aurelian (1874), în care descrie mai multe soiuri de viță de vie și M.C. Obedenaru (1876) care a publicat la Paris o lucrare în care au fost prezentate 23 de soiuri de viță de vie. În etapa de dinaintea apariției filoxerei în România, apare primul Manual de Viticultură (1880) la București, în care autorul V.S. Moga, prezintă 16 soiuri de viță de vie, pe care le consideră ca fiind cele mai bune. În această perioadă viticultura Transilvaniei cunoaște o dezvoltare mai
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ardeleni. Studiind soiurile ce se găseau în colecțiile ampelografice, încă din 1875, Nagy Ferencsz, făcea referiri asupra celor mai indicate soiuri pentru Transilvania și anume: Fetească, Furmint, Pinot gris, Traminer și Riesling italian (după A. Mihalca și E. Lazea, 1990) filoxera a fost identificată pentru prima dată tot în podgoriile din Transilvania. În anul 1881 ia ființă prima școală de viticultură la Miniș. Apariția filoxerei a constituit un nou început pentru viticultura din țara noastră. Astfel, semnalată pentru prima dată în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
anume: Fetească, Furmint, Pinot gris, Traminer și Riesling italian (după A. Mihalca și E. Lazea, 1990) filoxera a fost identificată pentru prima dată tot în podgoriile din Transilvania. În anul 1881 ia ființă prima școală de viticultură la Miniș. Apariția filoxerei a constituit un nou început pentru viticultura din țara noastră. Astfel, semnalată pentru prima dată în 14 iunie 1884 în viile de la Chițorani, județul Prahova, aceasta distruge până în luna noiembrie a aceluiași an circa 810 hectare de viță de vie
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
circa 810 hectare de viță de vie. Pentru salvarea patrimoniului viticol, guvernul de atunci ia unele măsuri, numind o Comisie permanentă filoxerică, pentru a urmări dinamica atacului și a aviza măsurile de protejare a viilor sănătoase, promulgă Legea pentru combaterea filoxerei, care o modifică pe cea din 1885 și prin care se înființa un serviciu viticol având ca sarcină refacerea viticulturii prin altoirea vițelor indigene pe portaltoi americani. Dintre acțiunile cu caracter ampelografic din perioada de după invazia filoxerei, se menționează: înființarea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Legea pentru combaterea filoxerei, care o modifică pe cea din 1885 și prin care se înființa un serviciu viticol având ca sarcină refacerea viticulturii prin altoirea vițelor indigene pe portaltoi americani. Dintre acțiunile cu caracter ampelografic din perioada de după invazia filoxerei, se menționează: înființarea unei colecții ampelografice experimentale, în cadrul Școlii de viticultură de la Miniș, care cuprindea un număr de 36 de soiuri autohtone și străine (Alb mărunt, Ardeleancă, Cadarcă albă, Cadarcă neagră, Mustoasă de Măderat, Chasselas doré, Burgund mare, Cabernet Sauvignon
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Vitis riparia, Vitis rupestris și Vitis solonis) și hibrizi direct producători (Taylor, Elvira, Herbemont, Cuninghan, Loiusiana și Clinton). Studiile ampelografice din această perioadă sunt relativ puține, dar foarte multe dintre ele au o reală valoare științifică. Chiar în anul apariției filoxerei, N.R. Danielescu, publică un studiu referitor la cele mai productive soiuri românești și anume Coarnă neagră, Coarnă albă, Razachie roșie, Bășicată, Gordin, Mischet, Negru moale, Negru vârtos, Tămâioasă etc. În anul 1896, se editează "Revista viticolă și horticolă", care începând
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
DE VIȚĂ DE VIE Însușirile agrobiologice ale soiurilor de viță de vie sunt reprezentate de următoarele elemente: desfășurarea fenofazelor de vegetație, vigoarea de creștere a lăstarilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, rezistența față de factorii biotici (mană, făinare, putregaiul cenușiu al strugurilor, filoxeră, boli virotice și micoplasme) și abiotici (cloroză ferică, salinitate, secetă, temperaturi scăzute), întrunind un număr de 25 de descriptori agrobiologici. 1. Desfășurarea fenofazelor de vegetație. Pentru această însușire au fost stabiliți 6 descriptori fenologici. Pentru evidențierea acestora observațiile se efectuează
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
strugurilor (cod OIV 459; UPOV -; IBPRG 8.2.2.). Observațiile se fac înainte de pârgă pentru putregaiul acid pe peduncul și înainte de recoltarea strugurilor pentru putregaiul cenușiu al strugurilor, scara de interpretare fiind cea din tabelul 31. 3.10. Toleranța la filoxeră (cod OIV 460; UPOV -; IBPRG -). Se are în vedere toleranța biologică a soiului la filoxera galicolă și radicicolă, care poate fi: foarte slabă, slabă, mijlocie, bună și foarte bună. 3.11. Gradul de toleranță la filoxera galicolă (cod OIV 461
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
putregaiul acid pe peduncul și înainte de recoltarea strugurilor pentru putregaiul cenușiu al strugurilor, scara de interpretare fiind cea din tabelul 31. 3.10. Toleranța la filoxeră (cod OIV 460; UPOV -; IBPRG -). Se are în vedere toleranța biologică a soiului la filoxera galicolă și radicicolă, care poate fi: foarte slabă, slabă, mijlocie, bună și foarte bună. 3.11. Gradul de toleranță la filoxera galicolă (cod OIV 461; UPOV -; IBPRG 8.1.1.). Sunt examinate frunzele mature de la mai mulți butuci și se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
3.10. Toleranța la filoxeră (cod OIV 460; UPOV -; IBPRG -). Se are în vedere toleranța biologică a soiului la filoxera galicolă și radicicolă, care poate fi: foarte slabă, slabă, mijlocie, bună și foarte bună. 3.11. Gradul de toleranță la filoxera galicolă (cod OIV 461; UPOV -; IBPRG 8.1.1.). Sunt examinate frunzele mature de la mai mulți butuci și se stabilește mărimea galelor, fertilitatea lor. Notările care se fac și soiurile de referință sunt prezentate în tabelul 2.29. 3.12
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
UPOV -; IBPRG 8.1.1.). Sunt examinate frunzele mature de la mai mulți butuci și se stabilește mărimea galelor, fertilitatea lor. Notările care se fac și soiurile de referință sunt prezentate în tabelul 2.29. 3.12. Gradul de toleranță la filoxera radicicolă (cod OIV 462; UPOV -; IBPRG 8.1.2.). Sunt examinate rădăcinile tinere prin secționare, pentru a se constata necrozarea țesuturilor cauzată de înțepăturile insectei. Notările care se fac sunt prezentate în tabelul 2.30. 2.5.3. DESCRIPTORI PENTRU
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Schweinitz. Datorită schimburilor comerciale, mana a fost introdusă în Europa, mai întâi în Franța, unde primele infecții au fost constatate de către J. Planchon în anul 1878 și din această țară s-a răspândit peste tot cu mare rapiditate, determinând împreună cu filoxera pagube considerabile plantațiilor viticole. La noi în țară, mana a fost observată în anul 1887 în podgoriile Buzăului dar, după P.Viala, este aproape imposibil ca ea să fi apărut așa de târziu, ținând seama că boala era semnalată în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în declin. Construcția de nave, care fusese o ocupație majoră în trecut, decăzuse în scurt timp după apariția vaselor cu aburi, din cauză că regiunea nu avea resursele sau calificările cerute de construirea acestora. Producția de vinuri și struguri era afectată de filoxeră și de concurența produselor italiene, mai ieftine. În 1891 a fost construită o linie ferată îngustă între Metković și Sarajevo, dar ea a adus puține avantaje economice. Atît Bosnia cît și Dalmația erau, așadar, înapoiate și sărace. Bucovina Bucovina era
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
e rotund; asta a vrut și Columb, și Magellan. Dar așa au ajuns la noi, pe lângă „bunele“ porumb, cartof, tomată și bostan, ba chiar și tutun - spun eu, Îngălbenit și pe degete și pe gâtlej - „răii“ gândac din Colorado și filoxera care ne-a distrus vechile podgorii, rupându-ne Într’un fel o tradiție de peste 5 milenii... Tot ele, descoperirile geografice, au dus În Australia iepurii și vulpile care au dereglat acel ecosistem care-și păstrase prin izolare individualitatea, esența. Oamenii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fost replantată (întrucât în Antichitate ea era deja prezentă) începând abia din 1871, colonii originari din regiunile viticole (așa-numiții "pieds-noirs" din Alsacia și Lorena de după tratatul de la Frankfurt din 10 mai 1871, vierii din Midi ruinați de invazia de filoxeră de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea) au creat podgorii cu producție destinată consumului comun, dar și podgorii de vinuri fine, precum cele de la Mascara, de la Tlemcen și de pe versanții din apropiere de Mitidja
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
culturii viticole decât bazinul Los Angelesului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, vița de vie făcea parte din peisajul californian. În 1890, viticultorii americani produceau deja aproape 1 milion de hl de vin. Însă, către sfârșitul secolului al XIX-lea, filoxera își face apariția. După ce a distrus viile din estul Statelor-Unite, filoxera 126, vehiculată prin intermediul căii ferate, a atacat podgoriile de pe coasta vestică. California, sădită la vremea aceea cu soiuri europene, a fost devastată în întregime. Ca și în Franța, soluția
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
-lea, vița de vie făcea parte din peisajul californian. În 1890, viticultorii americani produceau deja aproape 1 milion de hl de vin. Însă, către sfârșitul secolului al XIX-lea, filoxera își face apariția. După ce a distrus viile din estul Statelor-Unite, filoxera 126, vehiculată prin intermediul căii ferate, a atacat podgoriile de pe coasta vestică. California, sădită la vremea aceea cu soiuri europene, a fost devastată în întregime. Ca și în Franța, soluția a fost aceea a grefării varietăților atinse pe butuci indigeni care
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
California, sădită la vremea aceea cu soiuri europene, a fost devastată în întregime. Ca și în Franța, soluția a fost aceea a grefării varietăților atinse pe butuci indigeni care rezistau parazitului. Printr-o revenire ironică a situației de mai demult, filoxera, care în secolul trecut a distrus viile franceze, a reînceput, în 1992, să facă ravagii în podgoriile californiene. Potrivit specialiștilor, există riscul ca în următorii zece ani, poate chiar mai repede, filoxera să afecteze mai bine de jumătate din exploatările
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]