12,882 matches
-
traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967. HEGEL, G. W. F., Știința Logicii, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1966; HEGEL, G.W.F., Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996. HEIDEGGER, Martin, Repere pe drumul gândirii, traducere de Thomas Kleininger și Gabriel Liiceanu, Editura Politică, București, 1988. KANT, Immanuel, Antropologia din perspectiva pragmatică, traducere de Rodica Croitoru, Editura Antaios, Oradea, 2001
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care le aștept de la un politician.” Mă dezamăgești profund Dragose, tu cel care ai facut emisiuni culturale. Să vorbească bine românește, e primul lucru pe care il aștept de la un politicain roman.Apoi retorica, oratoria să știe apoi politică serios, filozofie, beletristica, si multe alte lucruri.Dar vorbirea corectă a limbii noastre la ei d.p me d.v. e sine qua non. Am și eu o viziune asupra transformării fiicei președintelui într-o prințesa PLD : http://pseudomorfoze.wordpress.com/2008/02
Pamflet gastric by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82884_a_84209]
-
noii secretare utc. trtebuie și carismă dar și să știi ce și cum cu vorbele. Dragose Nu poate fi vorba de diplomație,negociere și comunicare fără să vorbească bine romaneste.sau fără retorica și oratorie. Nici management și finanțe fără filozofie(filozofia are la bază logică).Thales a demonstrat că filozofii sunt cei mai buni economiști și manageri. Văd că toată lumea pare să fie preocupată mai mult ori de calitățile unui politician ori de răutatea lui CTP, dar se trece peste
Pamflet gastric by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82884_a_84209]
-
secretare utc. trtebuie și carismă dar și să știi ce și cum cu vorbele. Dragose Nu poate fi vorba de diplomație,negociere și comunicare fără să vorbească bine romaneste.sau fără retorica și oratorie. Nici management și finanțe fără filozofie(filozofia are la bază logică).Thales a demonstrat că filozofii sunt cei mai buni economiști și manageri. Văd că toată lumea pare să fie preocupată mai mult ori de calitățile unui politician ori de răutatea lui CTP, dar se trece peste prostia
Pamflet gastric by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82884_a_84209]
-
vei renunța la protestul față de diferite lucruri minore (dar avant-garde, după tine) și te vei împotrivi celui care ești tu însuți? (un optimist al bunului simț) manea în bătaie de joc.. acu au început să cânte unu despre altu.. plm. filozofia lor din muzică e chiar distractivă, desi aș vrea să văd doar versurile, fără linie melodica. cât despre anonim de mai sus.. să știi că în general pe oameni îi preocupă și lucrurile mărunte și mai ales dacă deranjează sonor
Yet anOtherinconvenient truth by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82964_a_84289]
-
ale învățăturii. Nici tu, nici ceilalți ortodocși prezenți nu pareți a avea cu adevarat habar de spiritualitatea di de mistica catolică, sunteți, îmi pare rău să o spun, cam inculți la capitolul asta și lecturile voastre balcanic-limitate. Că ABSOLVENT de filozofie, nu doar candidat la licență, pot spune ca e multă poleiala la tine care imită uneori destul de bine fondul. Prinde la fete naive ce probabil înnebunesc să fie cu un tip titrat. Dar tu știi mai bine, seara în cameră
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
Artelor și Literelor". Cărțile sale au fost traduse în treizeci de limbi. Romanul Pămîntul de sub tălpile ei, apărut în anul 2000 și aflat în traducere la Editura Polirom, este țesut, ca și celelalte romane ale sale, pe fundalul fascinant al filozofiei și mitologiei orientale, hinduse, cu largi incursiuni în magia folclorului indian, în vraja Orientului. Pe acest fundal de O mie și una de nopți, o poveste de dragoste vibrantă - integrabilă în galeria legendarilor amanți, de la Tristan și Isolda la Romeo
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
într-o realitate orwelliană. De altfel, în spiritul aceleiași transparențe totale, Theodor Cazaban nu își ascunde nici slăbiciunea pe care a avut-o pentru marxism (deloc în consonanță cu modele politice actuale) care, crede el, pe anumite paliere ținînd de filozofia istoriei, ar fi putut face casă bună cu mișcarea legionară (vezi pp. 57-59). în mai bine de jumătate de secol de exil, Theodor Cazaban a cunoscut multă lume și cîteva crochiuri ale unor fețe din mediul intelectual francez, realizate de
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
existența unei familiarități întemeiate pe afinități spirituale cu cel chestionat) tînărul scriitor îl determină pe venerabilul său interlocutor să spună lucruri esențiale. Iar rezultatul este cu adevărat ieșit din comun. Cartea reușește să fie, simultan, un tratat de istorie, politologie, filozofie, literatură, dar și o minunată carte de evocare a unor locuri și oameni de demult. Fălticenii copilăriei, angajarea în slujba mișcării legionare, cochetăria cu marxismul, diaspora română din Franța, marile dezbateri de idei din societatea franceză postbelică, Eminescu, relația cu
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
Emanoil Marcu PASCAL QUIGNARD s-a născut în 1948 la Verneuil-sur-Avre. A studiat filozofia și a predat la Universitatea din Vincennes și la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales. Este cofondator al festivalului de operă și teatru baroc de la Versailles. A făcut parte din comitetul de lectură al Editurii Gallimard. Din 1994 s-
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
firească, relațiile sociale și de cuplu sunt viciate până la otrăvire. Istoria cotidiană postbelică trăită de majoritatea oamenilor aici este, în paginile de tensiune reală a prozei Gabrielei Adameșteanu pe care nu o interesează evenimente mari, istorice, simbolistici morale, parabole politice, filozofii umaniste etc., ci realitatea exactă a reverberațiilor acelei lumi în gândurile, gesturile și sentimentele palpabilului om comun. De aici tot dramatismul latent din povestiri, căci mișcările interioare și comportamentul cotidian al personajelor sunt incoerente și mecanice, nu țin de o
Povestiri actuale despre o lume trecută by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14868_a_16193]
-
pentru înțelgerea bună a lui Hölderlin, Lenau, Eminescu: primul ar fi acela al semnificațiilor, de profunzime. Fiecare dintre cei trei poeți propune, în literatura lui, o profunzime nouă, un orizont literar activat de adâncimi neobișnuite. Fiecare dintre ei a studiat filozofia. Un context sau altul i-a legat de un filozof care ar putea fi considerat maestru spiritual. Dar ,,autodescoperirea" profunzimilor e legată de o adâncă dereglare, de o ieșire în afara normalitățăii curente. Cei mai expresivi exploratori ai profunzimilor, cei care
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
ori, chiar dacă mă lua peste picior când îi ceream un pahar cu lapte, pentru că eu sunt antialcoolic. Pe alții îi persecuta, dar pe mine nu. De ce? Pentru că nu i-am zis niciodată: "De ce nu mă chemi să dirijez?" Este o filozofie de viață... Nu, pur și simplu așa sunt eu. Silvestri, în schimb, din "diletant" nu-l scotea pe Georgescu, nu putea să-l sufere, că ieșise și un banc: " Diferența dintre Silvestri și o chiftea: chifteaua se mănâncă cu muștar
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
original în 1993, este o poveste a cărei atmosferă amintește pregnant de romanele lui Paulo Coelho, și în special de Alchimistul, acesta însuși istoria unei aventuri către cunoaștere, ratată și împlinită totodată prin întoarcerea către propria ființă. Bună cunoscătoare a filozofiei medievale și pasionată de științele oculte (un alt element pe care-l are în comun cu scriitorul brazilian), Olga Tokarczuk reușește să construiască o lume electrizantă al cărei centru de greutate îl constituie Cartea, un alt nume dintre multele posibile
Poveste din vremuri apuse by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15414_a_16739]
-
iertare și la uitare: Tout comprendre c'est tout pardonner. Cunoașterea istoriei Germaniei și a particularităților sale a constituit o provocare nu numai pentru istorici, dar în egală măsură și pentru filozofi. Mai mult chiar: s-ar părea că doar filozofia mai poate oferi o explicație evoluțiilor istorice, care, la prima vedere, se sustrag oricărei înțelegeri. Aceasta este miza lucrării lui John Dewey Filozofia germană și politica sau a studiului Egoismul în filozofia germană, al lui George Santayana, care au fost
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
pentru istorici, dar în egală măsură și pentru filozofi. Mai mult chiar: s-ar părea că doar filozofia mai poate oferi o explicație evoluțiilor istorice, care, la prima vedere, se sustrag oricărei înțelegeri. Aceasta este miza lucrării lui John Dewey Filozofia germană și politica sau a studiului Egoismul în filozofia germană, al lui George Santayana, care au fost publciate în 1915, respectiv în 1916. Dewey a insistat asupra doctrinei kantiene a celor două realități - "una exterioară, materială și necesară, cealaltă interioară
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
Mai mult chiar: s-ar părea că doar filozofia mai poate oferi o explicație evoluțiilor istorice, care, la prima vedere, se sustrag oricărei înțelegeri. Aceasta este miza lucrării lui John Dewey Filozofia germană și politica sau a studiului Egoismul în filozofia germană, al lui George Santayana, care au fost publciate în 1915, respectiv în 1916. Dewey a insistat asupra doctrinei kantiene a celor două realități - "una exterioară, materială și necesară, cealaltă interioară, ideală și gratuită (...), prioritate avînd întotdeauna cea interioară", într-
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
se debaraseze cît mai repede, considerîndu-l un impediment. Iar Dewey, nu mai puțin critic, remarca de asemenea, caracterul insidios al metodei transcendentale, care a transformat Germania în singura țară din lume unde pînă și generalii de cavalerie făceau apel la filozofie, în scopuri practice. Însă cea mai izbitoare asemănare între Dewey și Santayana rămîne aceea că, la începutul și în timpul celui de-al doilea război mondial, amîndoi au republicat cărți scrise în cursul primului război mondial și pe care se simțeau
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
a cărții, că sînt foarte multe cărți bune care trec aproape neobservate, că nu există un comentariu adecvat, că sînt o mulțime de domenii în care publicarea unei cărți rămîne fără ecoul de specialitate necesar - mă gîndesc de pildă la filozofie. Prin urmare, faptul că, în ciuda acestor premise, era atît de multă lume, foarte diversă, foarte mulți tineri, mi s-a părut un semn bun. Ipoteza de subtext că lucrul a fost "montat" mi se pare ridicolă. A fost o reacție
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
bagaj de lectură bine asimilată avea. Nu mai spun că unii dintre cei care scriu n-au ei înșiși competența să judece problematica la care el se referă. Adrian Miroiu are tot dreptul, ca filozof, să vorbească de ceea ce e filozofie la Patapievici și, chiar dacă nu sînt de acord cu el (mai ales cînd adoptă un prematur complex de superioritate și lasă să se înțeleagă că nu se poate filosofa decît într-un singur fel, întîmplător acela pe care îl practică
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
de natură istorică, ci unul de natură ontică. Cufundîndu-se în sine însuși, forînd în straturile magmatice ale ființei și în apele tulburi ale subconștientului, Victor Brauner, înzestrat oarecum ereditar pentru comunicare extrasenzorială, descoperă o altă realitate și fundamentează o altă filozofie asupra vieții. în sistemul său imagistic și în universul său de forme construcțiile hegemonice se prăbușesc, miturile diurne se spulberă, și Omul, omul renascentist, înțeles ca summum al firii, ca eflorescență ultimă a creației, nu este decît locul de întîlnire
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
vadă o Europă aproape contemporană nouă. Dar cu toate acestea, poezia și ideologia lui par vechi de secole, mai exact spus - evocă atemporalul. Versurile sale absconse și brumoase exaltă o Portugalie care n-a existat niciodată decît în imaginație; iar filozofia saudosistă, al cărei principal promotor a fost, a avut toate antenele lansate spre trecut, spre imemorial, spre mit și legendă, întorcînd spatele prezentului frivol. (Saudosist e un termen care nu poate fi tradus, derivă de la saudade, echivalent portughez perfect al
SCRISORI PORTUGHEZE - Teixeira de Pascoaes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14392_a_15717]
-
pe drept cuvânt de un antigermanism răutăcios sau violent la fel de inuman ca și antisemitismul. Subconștientul său justițiar îl împinge deseori să caricaturizeze și să batjocorească națiunea germană, spiritul ei, lăsând în plan secund tot ce a dat lumii Germania în filozofie, știință, muzică, tehnică, de-a lungul veacurilor. După terminarea războiului, scriitorul se angajează în "războiul rece" al vremii vorbind despre militarismul german, despre reînarmarea Germaniei, susținând că poporul german este inapt pentru democrație. Defăimare. Acuzații ce par ciudate astăzi noilor
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
Crăciun - legendă germană (în Liga literară, 1895, 68-70), Rdt., Aus der Geschichte des Weihnachtsbaumes (Din istoria pomului de Crăciun) (în Sonntagsblatt, 1901, 404), Bod., Pomul de Crăciun, (în Revista populară, 1903, 157). Petru Șpan, pedagog cu studii de perfecționare în filozofie și pedagogie la Viena și Jena, în Pomul de Crăciun (în Transilvania, 1896, nr. 1-2), încearcă să domolească zelul contestatarilor (nici nu se referă la P. Ispirescu) spunând că obiceiul are origine romană: "Stând astfel lucrul, noi nu avem să
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
România, ca să ai un ziar sau o revistă, trebuie să înființezi un partid politic...). (...) Am vrea să vorbim de rolul presei conștiente - și nu putem, pentru că, în spate, conștiința aceasta își are și astăzi cenzura. Am vrea să spunem că filozofia românească își trăiește un faliment nemeritat - dar sînt personalități politice care scriu filozofie. Am vrea să se priceapă că n-are ce să caute în cultură acela care n-a plecat de la ea întîi, pentru a trece apoi în viața
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]