13,026 matches
-
clamat intens multiculturalitatea - el fiind, după cum se poate observa, complet acultural, în sensul strict al dizolvării tuturor culturilor naționale într-o masă amorfă, nonidentitară -, își va spune cu certitudine cuvântul, deoarece globalizarea e amenințată chiar din interior de către propria sa filozofie anticonstructivă. Cred în omenire, repet acest lucru, nu și în cei care o conduc, motiv pentru care fac parte din segmentul larg al scepticilor, atunci când vine vorba despre textura și destinul modelului anterior menționat. Căci, atâta vreme cât au existat nu de
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
Aron Pumnul s-a născut în anul 1818 în satul Cuciulata, lângă Făgăraș. Fiind suferind încă de la vârsta de 6 ani, el a început școală la vârsta de 14 ani la Școală Normală din Odorhei , continuând cu audierea cursului de filozofie al lui Simion Bărnuțiu la Blaj, apoi la Cluj, după care este trimis la Viena cu alti elevi eminenți urmând cursurile teologice de 4 ani(1843-1846). În acest timp el se ocupă cu studiul literaturii române, traduce din germană multe
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
zăpăceală. Insul este nevoit să evadeze, să se izoleze sau, dimpotrivă, să se revolte. Personajul principal, Esop, este un revoltat. Dar într-o lume postmodernă nici revolta nu mai e ce a fost odată ci se manifestă nu ca o filozofie transcedentală ci ca o beție jalnică: „Esop plânse. Mi se făcu milă de el dându-mi seama că băuse cam mult. Era într-o stare de euforie, o euforie a revoltei. Iar această stare îi dădea o nebănuită frenezie și
ESOPIA POSTMODERNITĂŢII de EMILIA CHIRIŢĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_chirita_1488869248.html [Corola-blog/BlogPost/377603_a_378932]
-
Considerând că universul este conștiință în expansiune infinită, titanul Descartes merge mai departe în căutarea adevărului absolut și, plasându-l pe om în centrul universului - eu spun ca a plasat omul mai degrabă în centrul materiei -, postulează primul principiu al filozofiei cartesiene pe care o caută: “gândesc, deci exist”. Dar, atenție! Aici este vorba de un principiu mai degrabă tiranic decât titanic în filozofia clasică. Căci spunând “gândesc, deci exist”, Descartes nu postulează o conștiință de grup, ci doar extrage inteligențele
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
centrul universului - eu spun ca a plasat omul mai degrabă în centrul materiei -, postulează primul principiu al filozofiei cartesiene pe care o caută: “gândesc, deci exist”. Dar, atenție! Aici este vorba de un principiu mai degrabă tiranic decât titanic în filozofia clasică. Căci spunând “gândesc, deci exist”, Descartes nu postulează o conștiință de grup, ci doar extrage inteligențele separate ale grecilor și arabilor (din existența conștiinței individuale cugetătoare din alte grupuri de conștiință clasică, din Grecia antică platoniciană până la Roma lui
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
de bogăție și mister, inclusiv Fecioara Maria din Loreto, de care Descartes are cunoștință și pe care în 1619 o caută pe jos cu toată devoțiunea, de la Veneția până la Notre Dame de Lorette. Atunci când Decartes postulează primul principiu al noii filozofii cartesiene prin axioma “gândesc, deci exist”, și pune bazele unei noi “științe universale” pe care el o numea Mathesis universalis, se naște și prima întrebarea legitimă și obligatorie pentru toți “maeștri gânditori” care au urmat: unde se plasează Descartes cu
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
încă nu le cunoaște, nu-i așa? Oare, chiar așa să fi fost: să nu fi putut Descartes coborî cu mintea în inimă sau să se fi înalțat cu naveta spațială platoniciană până la Dumnezeu? Desigur, Descartes cunoaște prea bine toată filozofia din Grecia antică, toate riturile sociative religioase și toate aceste rugăciuni mistice ale minții coborâte în inimă și alte Meditații transcendentale, care conțineau fundamentale Fizice ale conștiinței din vremea aceea, ba chiar face “tabula rasa” din această “scara creaturală” și
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
conștiința individuală, nu pentru o conștiință universală, sau măcar pentru o conștiință de grup (I-VI), cum ar fi fost corect să le postuleze. Aici e păcatul trufiei și greșala gnostică a lui Descartes. Astfel, principiile lui Descartes anulează întreaga filozofie din Grecia antică. Și în golul rămas postulează fundamentele unei conștiințe moarte și reci, o conștiință stearpă, strict individuală și individualistă. Pentru că este convins că realizarea perfecțiunii în orice deomeniu al cunoașterii nu poate fi decât opera unui singur om
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
te cunoști, știi că exiști? Știu. De unde ști? Nu știu. Te simți simplu sau multiplu? Nu știu. Ști că te miști? Nu știu. Ști că gândești? Știu.” Cu alte cuvinte, Descartes ar putea fi orcând acuzat că primul principiu al filozofiei pe care îl căută - și pe care pretinde că l-a găsit în acest așa-zis adevăr absolut: “gândesc, deci exist” - l-a preluat, de fapt, de la Sf. Augustin. Se pare că filozoful francez a fost acuzat de acest plagiat
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
Această frumoasă călătorie îmi venea mie ca un cadou, pe care părinții, în tăcere, au hotărât să mi-l facă, ori pentru rezultatele la învățătură, ori pentru gândul ce i-l împărtășeam mereu mamei mele dragi, de a continua la Filozofie, ori pentru că eram pe-atunci singura lor fată majoră? Mai repede asta, căci de învățat, chiar dacă nu excelent, învățam bine toate trele. Oricum, o ieșire „în afară” pe timpul Dictaturii Ceaușiste, nu era ceva de ici-colo, ca să se poată uita! Mi-
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
-i clar? Fac un punct și punctișoare, Că-nțelege și-un măgar... Pictez punctul în mișcare. Da!... vor să știe ce-am pictat? De le spun, ce au să scrie!?... Critici mari m-au venerat, Și au spus că-n filozofie Nu-i priceput orișicare... Cum pe mine m-a-nzestrat Sfîntul... să fiu pictor mare - Ca să expun prin palat... O, rareori prilej aveți... Să mă puteți admira! Ca Rafael... pe pereți, Îmi expun opera mea. Vin aleșii să mă vadă
M U S C A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/M_u_s_c_a.html [Corola-blog/BlogPost/360781_a_362110]
-
am spus de mult, nu ciocăniți în trunchiuri goale de copaci, în vremurile astea se poate interpreta orice, mai ales că bătrînii boieri ai speculației mai mănîncă și azi o pîine prin conace în ruină, îmbibate de igrasia mucedă a filozofiei, strînși în halatele de mătase ciuruite de molii, visînd și azi că trag din narghileaua arborelui genealogic. A avut și pașa de Vidin odată un tort al lui, l-a mîncat istoria și pe el cu fulgi cu tot, n-
CHEF ÎN SECŢIA DE NUIELE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1488316372.html [Corola-blog/BlogPost/383066_a_384395]
-
pentru Eminescu, poetul neamului meu. El este Cuvântul prin care s-a întrupat literatura națională în cea universală. Este fiul propriei opere și părintele nemuririi ei. Am aprins o lumânare pentru Poezie, ea nu și-a luat asupra ei menirea filozofiei, fiindcă este deasupra aceseia. Mă gândesc Doamne că în momentul când ar fi făcut acest lucru ar fi dispărut sublimul. Bine ai făcut acest lucru, Doamne. Am aprins pentru metaforă care este algebra superioară a cuvintelor, poezia este trigonometria metaforei
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
Nongravitație (unitate) că dualitate (gravitație vs. antigravitație). Nonenergie (unitate) că dualitate (energie pozitivă vs. energie negativă) și astfel ... între dualitatea existenței vs. nimicnicie (antiexistență) trebuie să fie “inexistentă” (sau pură unitate)” (R. Davic, 2005, Smarandache, 2005). 3.3 Neutrosofie În filozofie a introdus conceptul de „neutrosofie”, ca o generalizare a dialecticii lui Hegel, care stă la baza cercetărilor sale în matematică și economie, precum “logică neutrosofică”, “mulțime neutrosofică”, “probabilitate neutrosofică”, “statistică neutrosofică”. Profesorul Florentin Smarandache a generalizat conceptul fuzzy, intuitiv, paraconsistent
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-logica-peste-care-nu-poti-trece-posibilul-imposibilului-o-poveste-de-viata/ [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
fuzzy, intuitiv, paraconsistent, multi-valent, logica dialetistica în “logică neutrosofică”, în mod similar, a generalizat fuzzy mulțimile în “mulțimile neutrosofice” (și derivatele sale: “mulțimi paraonsistent”, “mulțimi intuiționiste”, “mulțimi dialetiste”, “mulțimi paradoxiste”, “mulțimi tautologice”. Neutrosofia (1995) este o generalizare a dialecticilor în filozofie, și luarea în considerare nu numai a entității <A> și opusul sau <antiA> cum dialecticile o fac, dar deasemenea între ele neutralitățile <neutA>. Neutrosofia le combină pe toate acestea trei <A>, <antiA>, si <neutA> împreună. Neutrosofia este o metafilozofie. Logică
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-logica-peste-care-nu-poti-trece-posibilul-imposibilului-o-poveste-de-viata/ [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
din zece țări și în mai multe limbi, și peste 200 de articole și note (unele se pot încărca din site-urile de la LANL / Cornell University http://arXiv.org/find și CERN) în matematică (teoria numerelor, geometrie neeuclidiana, logica), fizică, filozofie, literatura (poeme, nuvele, povestiri, un român, piese de teatru, eseuri, traduceri, interviuri), rebus (careuri, enigmistica) și arta (experimente în desene, picturi, colaje, fotografii, arta pe computer) în română, franceza și engleză, dintre care: Formule pentru spirit (debut editorial, 1981, sub
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-logica-peste-care-nu-poti-trece-posibilul-imposibilului-o-poveste-de-viata/ [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
retina. „Ieri” era prea devreme pentru a sesiza - în vârtejul existenței - și umbra ce lăsa răni nevăzute în fiecare gând care se dorea triumfător. „S-a spus mereu că îngerii sunt dublul ceresc al omului. Schelling, în Philosophie der Offenbarung (Filozofia revelației), îi numește Potenzen (dynameis pe grecește) ale sufletului omenesc, virtualitățile lui, variantele mai limpezi, mai structurate, ale identității sale. Cu alte cuvinte, suntem mereu însoțiți de modelul nostru, de portretul nostru îmbunătățit. Și suntem - sau în orice caz ar
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Azi_a_vazut_lumina_tiparului_cartea_mea_maria_ileana_belean_1341463213.html [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
pielea goală și ne-a întrebat de părinți, rude, m-am simțit foarte umilit, eram îndrăgostit de profa de mate, avea un piept mare, frumos, am urmărit-o mult timp, apoi am ajuns la facultate, prima iubire, o fată de la filozofie, secretară de utc, ne-am iubit și ne-am uitat, am alergat după ea degeaba, tatăl ei, procuror a zis că sunt un golan, nu-l salutam, apoi am cunoscut o elevă mult mai deșteaptă decât mine, am ascultat împreună
BIOGRAFIE –POEM de BORIS MEHR în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1410583671.html [Corola-blog/BlogPost/361982_a_363311]
-
EMINESCU TRUST: Oxford, Oriel College: septembrie 1999; London School of Economics, iulie 2000. 6) Mellon fellowship la Wissenscaftskolleg la Berlin: 2006. ABILITĂȚI • CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ: Optică (lasere), Fizica stării solide (creșterea cristalelor, semiconductori, defecte, impurități) • PREDARE: Fizică generală, Fizica stării solide, Filozofia și istoria fizicii, Istoria ideilor • SCRIERI LITERARE LIMBI STRĂINE • Franceza, Engleza (vorbit, scris) • Germana, Italiana (citit) EXPERIENȚĂ 1. Președinte al Institutului Cultural Român (ICR) - martie 2005 - prezent. 2. Director al revistei ID (Idei în Dialog) - octombrie 2004 - prezent. 3. Publicist
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
22” (1993-2001; 2004). 6. Realizator TV (“Idei în libertate”, TVR Cultural, 2002-2005; “Înapoi la argument”, TVR Cultural, din 2005) 7. Director de programe la GRUPUL PENTRU DIALOG SOCIAL (1996 - 2000). 8. Director al CENTRULUI DE STUDII GERMANE al Departamentului de Filozofie al Universității București: 1 octombrie 1994 - 1 octombrie 1996. 9. Asistent universitar la Catedra de Fizică a Universității Politehnice București, 1 octombrie 1990 - 1 octombrie 1994. 10. Cercetător științific (din 1986) și Șef de Laborator (septembrie 1985 - decembrie 1989) la
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
Bisericii în viata cetății nu trebuie percepută în sens absolut ci nuanțat în direcția autorității inițiale asupra membrilor ei care constituiau în același timp și societatea. În contemporaneitate însă, consecutiv modificărilor apărute în conștiința maselor odată cu revoluția franceză, cu dezvoltarea filozofiei pozitiviste, cu dezvoltarea științei, se constată un hiatus între Biserică și societate. Marele vis al Bizanțului a fost acela de a crea o societate creștină universală, administrată de Împărat și călăuzită spiritual de Biserică, ceea ce însemna o îmbinare între universalismul
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
scrise sub inspirație divină, autorul lor ultim nu este omul, ci Dumnezeu. Politicieni, scriitori, poeți și filosofi, oameni de știință din lumea întreagă au valorificat din plin referințele culturale creștine. Francis Bacon (sec. XVI) - filozof englez - a afirmat că „Puțină filozofie duce mintea omului către ateism, dar o aprofundare a filozofiei duce mintea omului către religie”, întrucât numai prin cunoaștere omul devine liber! Au fost matematicieni, fizicieni, chimiști, astronomi care au crezut în existența unui Creator, în existența lui Dumnezeu: Nicholas
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1450817546.html [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
ci Dumnezeu. Politicieni, scriitori, poeți și filosofi, oameni de știință din lumea întreagă au valorificat din plin referințele culturale creștine. Francis Bacon (sec. XVI) - filozof englez - a afirmat că „Puțină filozofie duce mintea omului către ateism, dar o aprofundare a filozofiei duce mintea omului către religie”, întrucât numai prin cunoaștere omul devine liber! Au fost matematicieni, fizicieni, chimiști, astronomi care au crezut în existența unui Creator, în existența lui Dumnezeu: Nicholas Copernic (sec. XV-XVI) - astronom polonez; Italianul Galileo Galilei (sec. XVII
BLAISE PASCAL SI CREDINTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1450817546.html [Corola-blog/BlogPost/366232_a_367561]
-
filiat domnului Fantastic, nelipsind primitoarea doamnă Creația Românească având rolul a idealiza sărbătorește întrunirea cu cea Cosmică. Unde? Anume? Decât a utiliza spațiul vast al Audeologiei împrumutat de la Antici, fiindcă trebuie dezbătute pretențiile literare ale fiecărui invitat, privitor la memorizare, filozofie, simbolism, toponimie, semnificația genialului, toate subordonându-se instinctiv sursei începutului ca regulă relativă. Cam această scenă am găsit-o profilată cu oarecare stăruință a candidatului sentimental, Marius-Valeriu Grecu, așezat deja la Masa literaturii moderne, ordonându-și lucrarea după semantica, conștiincios
CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_literara_de_vasile_dorin_ghile_al_florin_tene_1328359968.html [Corola-blog/BlogPost/346656_a_347985]
-
ele vor găsi ecoul cuvenit în sufletul Dvs. și ne veți face comenzi cât mai consistente, atât pentru nevoile Dvs. spirituale, cât și ale celor dragi. Parohia noastră pune la îndemână tuturor cărți ziditoare de suflet, de literatură, de istorie, filozofie și din alte domenii, tocmai în această perioadă, când, pe toate canalele de informație, suntem bombardați cu tot felul de produse menite să ne îndepărteze de Dumnezeu. Cărțile propuse de parohia noastră pot fi hrană pentru sufletul Dvs., dar și
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]