132 matches
-
și turci, uralienii migrează la nord și est de Urali, iar samoezii migrează ulterior în Siberia. Cuprinde aproximativ 40 de limbi, dintre care unele dispărute. Clasificarea tradițională le împarte în două subfamilii: fino-ugrică și samoeda. 6.5.1.1. Grupul fino-ugric subgrupul ugric: - maghiară (ungară), vorbită în centrul Europei - limbile ugrice de pe Obi (zona asiatică a Rusiei): xanti (khanty, ostiacă) și mansi (vogulă) subgrupul finic: - finlandeză (Finlanda, Norvegia, Suedia) - estona și voro (Estonia) - ingriană (pe cale de dispariție, Rusia) - kareliană (Rusia, Finlanda
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
eniseiene. Recent s-a încercat o așezare a lor alături de familia na-dené sub numele de limbi dene-eniseiene (Edward Vajda 336). 3. Limba yukaghiră. A fost integrată așa-numitei familii uralo-yukaghire, de care s-ar fi separat anterior separării uraliene dintre fino-ugrică și samoeda. 4. Limba ghiliak (nivkhe). Greenberg o așază de asemeni în hiperfamilia eurasiatica. 6.12.3. Limbi izolate sau neclasificate Limbile izolate propriu-zise sînt cele pentru care nu s-a dovedit o legatura genetică cu o altă limbă, vie
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
auxiliara latină 104. estona (estoniana) O Estonia Două dialecte principale în jurul orașelor Tallin și Tartu; texte religioase tipărite în sec. al XVI-lea; limba literară se constituie în sec. al XIX-lea; puternică influență din partea limbii germane familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; formă de tranziție între limbile aglutinante și cele flexionare; trei durăte vocalice și consonantice; SVO; adj. - subst. latină cu diacritice suplimentare 105. etrusca LM, vorbită între sec. VIII i.C. - sec. ÎI i.C. în Etruria (Italia centrală
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
latină, tagalog 111. finlandeză (suomi) O Finlanda, R. Karelia (Rusia) / N Estonia, Suedia, Norvegia Spre deosebire de maghiari, veniți în Europa prin anul 1000, finlandezii s-au stabilit în nordul Europei în urmă cu 2000 de ani; cea mai conservatoare dintre limbile fino-ugrice; numeroase diferențieri dialectale; finlandeză literară are la bază dialectul din jurul orașului Turcu; în anul 1542 Mikael Agricolă publică un abecedar, cea dinții carte finlandeză; între 1835 și 1849 este publicată epopeea națională Kalevala familia uralică, ramura fino-ugrică; SVO + ordine liberă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
conservatoare dintre limbile fino-ugrice; numeroase diferențieri dialectale; finlandeză literară are la bază dialectul din jurul orașului Turcu; în anul 1542 Mikael Agricolă publică un abecedar, cea dinții carte finlandeză; între 1835 și 1849 este publicată epopeea națională Kalevala familia uralică, ramura fino-ugrică; SVO + ordine liberă latină 112. fongbe N Benin familia nigero-congoleză, ramura kwa, limbi gbe latină cu semne speciale 113. franceză O Franța, Belgia, Benin, Burkina Faso, Burundi, Camerun, Canada, R Centrafricana, Ciad, Comore, Congo, R. D. Congo, Coasta de Fildeș, Djibouti
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak meridional; SOV; armonie vocalica arabă, latină, chirilica; revenire la alfabetul latin 181. kareliană (careliană) O Rusia (Rep. Karelia) / N Finlanda; considerată și dialect al limbii finlandeze; kareliană propriu-zisă, lude și olonețiană familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; armonie vocalica latină 182. karen N Myanmar (fosta Birmanie), Thailanda; considerată și grup de limbi cu 14 varietăți familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul karen; SVO monastic script (scriere mon), mission script (alfasilabar bazat pe alfabetul birman) 183. kașmiriană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
O Republică Komi și regiunea Perm (Federația Rusă); împreună cu udmurta formează ramură permiana a familiei uralice; cuprinde komi-ziriana (limba oficială cu numele simplu komi în Republică Komi, Federația Rusă), komi-permiak și komi-iazva în Regiunea Perm (Federația Rusă) familia uraliană, ramura fino-ugrică, grupul fino-permian, subgrupul permian chirilica modificată 203. konkani O India (Goa, Karnataka, Maharashtra, Kerala) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian; SOV devanagari, latină, kannara (kannada), malayam, arabica 204. kpelle N Liberia, Guineea familia nigero-congoleză, ramura mandé în trecut: silabară kpelle
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
care pleacă din centrul Suediei, trece prin nordul Norvegiei și Finlandei și se oprește în extremitatea peninsulei Kola, din Rusia; nouă dialecte vii, reciproc inteligibile + două dialecte dispărute; majoritatea vorbitorilor bilingvi; tipărituri din 1619; asemănări cu finlandeză familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; aglutinanta, SVO (datorită contactului cu limbi indo-europene) latină, chirilica (Rusia) 214. latină LM; neolatina O Vatican; pătrunderea italicilor în peninsula în două valuri successive (latino-falisco-siculă = "italica occidentală" după 1500 i.C. și osco-umbriană = "italica orientala" către 1000 i
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
liv) N Letonia; intens vorbită în Livonia medievală; integrarea Letoniei în Imperiul Sovietic după al doilea război mondial duce la o marginalizare a livonei; declarată limba dispărută o dată cu moartea ultimului vorbitor, Kristina Grizelda, la 6 iunie 2013 familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; SVO; adj. - subst. latină; din 1940 limba nescrisa 224. luhya N Kenya familia nigero-congoleză, ramura benue-congo, grupul bantu latină 225. luo (dholuo) N Kenya, Tanzania familia nilo-sahariană, ramura nilotica occidentală, grupul luo; tonala (tonalitate literară + tonalitate gramaticala); SVO
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
origine și s-au stabilit în Europa; primul text - un discurs funebru de la sfîrșitul sec. XII - începutul sec. XIII; circa 250 de cuvinte moștenite din limba uralică primitivă; printre dialecte: transilvănean, secui și graiul ceangău în Moldova. familia uraliană, ramura fino-ugrică, grupul ugric; aglutinanta, armonie vocalica; SOV + ordine liberă latină 234. makua N Mozambic, Malawi, Tanzania familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 235. malaeza (bahasa Malaysia) O Malaysia, Brunei, Singapore / N Indonezia, Thailanda familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul malaez; SVO
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Senegal, Sierra Leone, Coasta de Fildeș familia nigero-congoleză, ramura mande, grupul mandingo; tonala; SOV; subst. - adj. proprie n'ko, scrisă de la dreapta la stînga; latină 241. mansi (vogulă) N Rusia (N-V Siberiei, cursul inferior al fluviului Ob) familia uraliană, ramura fino-ugrică, grupul ob-ugric; SOV; adj. - subst. latină, apoi chirilica 242. manx N Insula Man din Marea Irlandei, aparținînd Mării Britanii. Manx Gaelic, Gaelg sau Gailck, dispărută în 1974, actualmente renăscuta și predată în școală. Idiom adus din Irlanda în sec. V d.C.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1950) 245. marchiziană OR Polinezia Franceză (Ins. Marchize, Tahiti) familia austroneziana, ramura malayo-polineziene oceanice, grupul polinezian, subgrupul tahitian; morica; fără scriere, sistem de frînghii cu noduri (în trecut); latină 246. mari (ceremîșă) O Republică Mari El (Federația Rusă) familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul fino-parmian, subgrupul fino-volgaic; aglutinanta; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, chirilica 247. marshalleza (ebon) O Insulele Marshall/Nauru; limba vernaculara; două dialecte: ratak și ralik familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul micronezian; reduplicare cu rol gramatical; SVO latină 248. marwari N
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
O Osetia de Nord (Federația Rusă) / N Osetia de Sud, Georgia, Turcia familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian oriental; SOV chirilica + o literă proprie (æ) 281. ostiacă (khanty, xanti) N Rusia (Siberia, cursul inferior al fluviului Obi) familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul ugric, subgrupul ob-ugrian; aglutinanta; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, chirilica 282. palauana O Palau / N Guam, Insulele Mariane familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental; VOS latină; silabar japonez katakana 283. pali LM; o prakrită apropiată de sanscrita; primele texte
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
266 fijiana 196, 198, 260, 322 filipino (pilipino) 197, 198, 260, 270, 307, 313, 322 filozofie a limbajului 12, 25, 29, 38, 40, 41, 53, 127, 194, 355 finic 120, 177, 178, 179, 259, 274, 279, 281, 313, balto-~ 177 fino-ugric/ugro-finic 50, 89, 94, 138, 139, 179, 225, 259, 260, 261, 274, 277, 279, 281, 283, 284, 290, 312, 313, proto-fino-ugrică 176 finlandeză (suomi) 87, 93, 98, 178, 179, 180, 260, 261, 274, 279, 295, 323, 326, 332, 334, 344
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
325, 336, ~ siriană 334 tuvaluana 198, 309, 311, 336 tuvină 311, 332, 336 U ubîcă 224, 311 ucraineană 146, 165, 303, 311, 328, 332, 337 udmurtă (votiak) 178, 179, 277, 312, 332, 337 ugric 120, 177, 179, 283, 290 ugro-finică/fino-ugrică 50, 89, 94, 138, 139, 179, 225, 259, 260, 261, 274, 277, 279, 281, 283, 284, 290, 312, 313, proto-fino-ugrică 176 uigură 182, 242, 251, 312, 320 umbriana/umbrică 154, 290, 312, osco-~ 279, 290, 312 umbundu 312, 317 unitate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
relația dintre trunchiul comun dat de limba-sursă și baza semantică de echivalare - din limbile-țintă formează baza argumentației noastre. Limbile utilizate în cercetare sunt diferite sub aspect genealogic și tipologic. Trei sunt ramurile lingvistice: ramura germanică, ramura limbilor romanice și ramura fino-ugrică. Limbile corpusului selectat pentru cercetarea ocurențelor termenilor de Internet sunt: limba engleză (limbă-sursă) și limbile franceză, italiană, spaniolă (cu variantele utilizate în Mexic și Argentina), portugheză, română, maghiară, catalană, galiciană (limbi-țintă). Metoda de analiză este contrastivă, integrată orientării descriptiv-semasiologice (P.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a avut un aspect literar, continuitatea și comunicarea s-au produs numai la nivelul culturii minore și al limbii populare, forma lor literară realizîndu-se prin influența limbilor romanice și a limbii latine. La fel s-a întîmplat în cadrul grupurilor etnice fino-ugrice, venite în Europa din zonele Asiei, la care comunicarea și continuitatea s-a produs între faza veche comună și cea tîrzie numai la nivel popular. Slavii au avut o situație diversificată, în sensul că cei aflați în zona vestică și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mai multe variante, care s-a numit Reformă. Această mișcare a cuprins în mică parte lumea romanică occidentală, îndeosebi pe francezi, dar a avut o extindere apreciabilă în cazul lumii germanice și a antrenat și popoare de alte origini (pe fino-ugrici, pe unii dintre slavii catolici etc.), producînd o nouă sciziune confesională, după Marea Schismă, și noi convulsii pe motive religioase, însă, sub aspect cultural, matricea dată de secolele anterioare de dominație catolică și dispersia în mai multe variante a mișcării
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbă. Epoca modernă a însemnat o afirmare rapidă, din toate punctele de vedere, a Occidentului Europei, care cuprinde în principiu popoarele romanice vestice și popoarele germanice, dar la care s-au raliat și slavii catolici, popoarele baltice catolice, precum și popoarele fino-ugrice care s-au stabilit în spațiul european. Din acest motiv, în ultimele trei secole, tipul cultural vest-european a început a fi considerat ca fiind tipul european prin excelență și modelul către care trebuie să tindă toate etniile în măsura în care tind să
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
explica prin evoluția dintr-o bază comună. Limbile neindo-europene vorbite în spațiul european nu provin dintr-o limbă de bază comună, ci alcătuiesc mai multe grupuri de limbi cu baze diferite. Unul dintre aceste grupuri este alcătuit de familia limbilor fino-ugrice (cu originea în zona munților Urali), din care în Europa sînt folosite maghiara, finlandeza, estona, carela și lapona. Limba bască (în Pirinei, în nord-estul Spaniei și sud-vestul Franței) și limbile caucaziene, din care fac parte oseta, kurda, azerbaidjana, gruzina, abhaza
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
latin: angelus < gr. άγγελος, blasphemo < gr. βλασφήμαω, diabolus < gr. διάβολος, episcopus < gr. επίσκοπος, pascha < gr. πάσχα, sabbatum < gr. σάββατον etc.37 În acest mod, latina creștină a putut furniza, atît limbilor romanice, cît și altor limbi europene (germanice, slave și fino-ugrice) numeroase cuvinte care țin de stilul religos, fie că acestea proveneau din fondul propriu, fie că fuseseră receptate din greacă. Acest aspect a conferit latinei o importantă latură unificatoare pentru spațiul european, în domeniul oficierii cultului, al teologiei și al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
oferi altora mult mai mult decît ceea ce s-a creat efectiv pe terenul lor. O denumire precum cea pentru noțiunea "condiție", de exemplu, este concretizată în majoritatea limbilor Europei (în limbile romanice, în cele germanice, în multe limbi slave și fino-ugrice) printr-un termen cu aceeași origine primară, dar numai unele dintre aceste limbi au pornit direct de la lat. conditio, -onis, fiindcă l-au preluat de obicei din franceză, iar, uneori, din italiană. Rolul de mijlocitor al limbilor romanice pentru lexicul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
omului. 32 Există, desigur, și excepții de la acest principiu. Limba rusă, de exemplu, s-a extins în multe zone în care limba-bază, slava comună, nu a fost răspîn-dită, fiind transplantată, prin expansiune imperialistă, în spații ale limbilor romanice, germanice și fino-ugrice. 33 În ultimă instanță, și migrarea este o cucerire, dar, de obicei, nu realizează un imperiu, iar cucerirea este și ea o migrare, numai că menține fidelitatea față de un centru inițial stabil. 34 Vezi Carmen-Gabriela Pamfil, G. Ivănescu și A
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în cercetarea versificației, metoda evidențiata într-o serie de lucrări, că Le origini italo-greche della versificazione rumena (1939) și Esquisse d’une histoire de la versification roumaine (1964). A manifestat interes atât pentru prozodia limbilor romanice, cât și pentru metrica limbilor fino-ugrice sau pentru versificația rusă. Dar cea mai mare parte a energiei sale a pus-o în slujba culturii române, contribuind la cunoașterea unor etape importante din istoria limbii române și a limbii literare române. Este semnificativ că se ocupă, în
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
coasta nordică a Golfului Finlandei, regiunile nordice ca Ostrobothnia fiind la început excluse din noțiune. Teorii mai vechi propun o derivare de la "suomaa" (țara mlaștinilor sau a ținuturilor umede) sau "suoniemi" (capul mlaștinii), și paralele între "saame" (sami, un popor fino-ugric din Laponia) și "Häme" (o provincie din interiorul continentului), dar aceste teorii sunt considerate depășite. În secolele al XII-lea și al XIII-lea, termenul „Finlanda” a făcut mai ales referire la zona din jurul orașului Åbo (Turku), regiune ulterior denumită
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]