6,379 matches
-
și oprimarea manifestărilor naționale), instalarea deplină a întunericului. Tablourile mizeriei se succed ilustrativ. La Chișinău, înfățișat ca "un mare centru militar", are Nicolae Iorga imaginea cea mai cutremurătoare a stăpânirii rusești: "Toată zarea e prinsă de mulțimea mișcătoare, străbătută de fiorul baionetelor. și această oaste, acești Muscali, cum li se zice, și de Ruși, prin înaintarea lor puternică și greoaie apasă sufletul în același fel ca și clădirile de piatră pecetluite cu vulturul rășchirat și, ca și la dânsele, se amestecă
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
velocipede. Această Basarabie rău câștigată e o țară bine păzită" (p. 134-135). E un eșantion cât se poate de semnificativ pentru calitățile prozei lui Iorga în reprezentarea Basarabiei: viziunea sumbră, imaginea fioroasă a mulțimilor de soldați, arhitectura dominatoare a imperiului, fiorul războinic descurajator emanat de ocupant. Detaliile din gara Chișinău (p. 138-139) sporesc neliniștea: "o mare învălmășire în stație", "Evrei furnică în toate părțile, aținându-se după gheșefturi" etc. Ochiul prozatorului e foarte vigilent, pentru că "în fiecare colț ai câte ceva de
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
simfonic concertant, aspect pe care solista îl potențează cu nobilă comunicare. S-a spus, în epocă și nu numai, că Schubert continuă spiritul mozartian al muzicii în perioada deceniilor de debut ale secolului al XIX-lea. Prin spontaneitate melodică, prin fiorul nedesmințit romantic, tipic vienez, al muzicii. Pe această direcție - în compania Orchestrei de Cameră Radio - Andreescu a realizat o versiune ferm construită a celei de a 6-a Simfonii, în do major, de Franz Schubert. în ambele opus-uri - programul
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
pe scenele bucureștene. Calitatea timbrului este seducătoare, diversă și vie; dar ea nu trebuie considerată în sine. Consistența, maleabilitatea timbrală sunt marcate de o consistență spirituală de mare profunzime sufletească pe care o dezvoltă Natalia Gutman; sunt aspecte ce potențează fiorul romantic muzical-poetic al muzicii schumaniene. Care sunt datele evenimentului muzical artistic? Le distingem observând adevărul muzicii rostit cu convingere, cu claritate, cu ingenuitate, cu acea comunicare inspiratoare, care trebuie să anime relația muzicianului performer cu coechipierii săi, cu publicul.
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
dintre munți. Durere este sensul poeziei, eliberare întru desfacerea libertății, prizonieră stranie, dependență de orizont, reînscenare pe scena comună. Orice cuvânt produce rană în trupul și inima poeziei. Orice voce ridicată mai sus de glezna sa de aur pur pune fiorul nesomnului într-o balanță a suferinței trecute. Nu-i pasă poeziei de sine. 8 Într-o toamnă a unui an s-au atins roadele de-o sfântă întoarcere în survenirea de sine. În ziua a doua erau ritmuri de poem
Înger cu aripi ascunse / Ioan Gâf-Deac [Corola-blog/BlogPost/94307_a_95599]
-
aici și de aiurea, un regizor care să lase impresia că este, pur și simplu, “asasinul” actorului, că nu-l interesează câtuși de puțin personalitatea acestuia, disponibilitățile interpretative, capacitatea individuală de trăire a destinului unui personaj și de transmitere a fiorului (dramatic, tragic, liric, comic) dincolo de luminile rampei. Subliniem: să lase impresia... Din piscul unei poziții poruncitoare, inchizitoriale, pe Robert Wilson nu-l interesează, cel puțin în Rinocerii de la Craiova, actorul-om și profesionist, actorul că unicitate și personalitate distinctă, ale
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
Valentin Mihali et company să descopere chintesența capodoperei lui Eugen Ionescu. Cu toții, împreună, în ritm de metronom implacabil (precum curgerea timpului), ei dau viață pachetului miraculos de mijloace histrionice și vizual-auditive prin care copleșesc spectatorii prin transmiterea genuina a unui fior metafizic. Se pare ca Robert Wilson nu e străin de rădăcina incendiară a acestui fior metafizic, care își are geneză în profilul fugos creionat de Emil Cioran lui Eugen Ionesco: “Un Charlie Chaplin care l-a citit pe Pascal”. Instalația
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
de metronom implacabil (precum curgerea timpului), ei dau viață pachetului miraculos de mijloace histrionice și vizual-auditive prin care copleșesc spectatorii prin transmiterea genuina a unui fior metafizic. Se pare ca Robert Wilson nu e străin de rădăcina incendiară a acestui fior metafizic, care își are geneză în profilul fugos creionat de Emil Cioran lui Eugen Ionesco: “Un Charlie Chaplin care l-a citit pe Pascal”. Instalația vizuală Rinocerii, de sub cupola Teatrului Național “Marin Sorescu” din Craiova, a fost construită de Robert
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
preludiul actului ÎI: “Câteva secunde după ridicarea cortinei, personajele rămân imobile (s.n.), în poziția în care va fi rostita prima replică, un moment de genul ”tableau vivant“ (la fel trebuia să se întâmple și la începutul actului I). Stârnindu-ți fiori reci ca gheața, pe șira spinării, făcându-te să respiri aerul rarefiat al unor lumi extraterestre, în care Timpul pare o așchie sărita din dalta unei metafizici nebănuite - dar așchie zburătoare spre infinit -, tablourile scenice din Rinocerii lui Robert Wilson
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
adversarii ce-i apăreau în cale. Cu 16 puncte din primele 6 etape ale returului, imposibilul începea să se îndoaie de spate, apăsat de dorință echipei de a continua să joace în Liga 1. Cand a aparut primul eșec, un fior a străbătut orașul, aducând cu el teamă unei serii negre, insă Napoli și băieții au știut să gestioneze situația cu maturitate. Pe 9 mai, de ziua Europei - probabil nu întâmplător, daca ne gândim la aspirațiile care există acum - Iașiul era
Grazie, Napoli! [Corola-blog/BlogPost/94606_a_95898]
-
al iubirii sfinte, esti totul și așa vei fi mereu! Fiecare suflare a mea, fiecare gest reflectă tot mai mult dragostea ce ți-o port. Nu trece secundă în care imaginea ta să nu-mi perturbeze gândurile și că un fior să nu mă facă să tresar și să tânjesc după dulcele tău sărut... Azi e ziua noastră, e ziua iubirii care ne-a antrenat în atâtea clipe nemăsurabile de fericire necontenita și iubire angelica. Iar cu ocazia acestei zile, din
Mesaje de Valentine’s Day [Corola-blog/BlogPost/94705_a_95997]
-
Supus unor stăruitoare preocupări agreste, Ajung prin cartiere democrate uneori, Ca în literatura cu lozinci și manifeste În care pentru un ideal erai pregătit să și mori. Cum să ies, îmi spun, din conturul acestei provincii, Să mă pierd în fiori metafizici, prin coduri ale lumii moderne, În enigmele lui Nostradamus, Edgar Poe ori da Vinci, Cu știința neantului, cu nălucirea vieții eterne? Pe urmele lui Dumnezeu, prin cosmice infinituri, Să mă întreb de ce-l caut, Dumnezeu e în mine Ori
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]
-
nu se văd. pot fi ale unei copile care încearcă să facă pe placul cuiva și să-și domolească avântul. ori ale unei tinere care vrea să amâne întoarcerea acasă de la un bal mascat. pot fi ale unei bătrâne - simt fiori de oroare - cum sunt acelea ale căror tălpi refuz de atâția ani să le spăl în joia verde. chiar și f. ia parte cu însuflețire la o asemenea penitență. după ce botinele urcă o treaptă în spatele lor întunericul cade greu ca
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
de raze un animal de lumină uitat într-un colț însorit. Ar fi putut măcar să-nțeleagă: era abia coborât dintr-o sferă argintie, cu aripile arse de un foc alb; ploua mărunt iar ei, nici n-au văzut scânteile ploii fiorul ei de febră străvezie. Dar acum când vorbesc lumina e neagră stă sprijinită de ușorul ușii gata să se prelingă în încăpere să se așeze pe masă și să răsfoiască ultimul manuscris răsuflarea lui de pe urmă.
Nu-l văzuseră by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/5251_a_6576]
-
pruncii ce mâine vor râde la Soarecândva, când printre voi am priceput proiectele noastre se vor împlini ce pasăre de foc e dragostea. tovarăși...și asta mă doare!!!" credeam că doar poeții știu iubi, că numai pentru ei se nasc fiori ca un sclav modern îmi port dangaua. și-am mai aflat că-n fiecare zi tinerețea mea tu unde ești? poți să te-ndrăgostești de mii de ori. mi-ați legat de suflet tinicheaua vai, lume...eram tânăr ca un
Poeme din inimioară.... In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Filip () [Corola-journal/Imaginative/87_a_87]
-
din Cana-Galileii și-n pragurile voastre-aducem flori știți voi lume ce e pribegia? se fac sfinți pe pieptul vostru. și-n gura mare vă mărturisim e atunci când nu ai Dumnezeu. iată, doar cu-o sărutare c-adesea ne topim printre fiori. muica mea, săraca România și nu-i prețul prea puțin, deschideți poarta larg că vin feciori m-a sortit să fiu un derbedeu. vă zidește-n sărbătoare cu flori și stele, că-s destule-n cer mi-ați legat de
Poeme din inimioară.... In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Filip () [Corola-journal/Imaginative/87_a_87]
-
natural, în care verdeața și lumina nu păreau a fi tulburate de nimeni și de nimic. ( Deși, poate, totuși.) Dar tot atunci m-a fulgerat și un gând de îndoială și teamă: „Pentru cine să scriu poezii?" Și parcă un fior de frig m-a pătruns când am văzut că piatra pe care stăteam rezemat, și toate pietrele-acelea din jur, adâncite-n pământ, erau semne ale unor șterse morminte. „Dar așteaptă și noaptea!" -auzeam parcă o voce, și-apoi, când singurătatea
Revelație nocturnă by Eugeniu Nistor () [Corola-journal/Imaginative/6014_a_7339]
-
Emil Brumaru Cum ne pîndește, de sub iederi moartea, Nu știe c-am îmbătrînit. Ne vrea frumoși, Și-adolescenți, și aplecați pe cartea Cu basmele în care-s zmeii scoși Din scorburi, pentru zîne buimăcite De cîți fiori le duc din flori în flori, Parcă purtate-n zori de subsuori, Lin să strecoare roua, ca prin site, Cu coapsele și sufletul lor moale, Și-apoi să se prefacă-n rotocoale De-arome durdulii, urcînd la cer, Unde chiar
Cum ne pîndește, de sub iederi, moartea… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6991_a_8316]
-
prăvăliei. Între pereții de sticlă ai felinarului ardea o lacrimă de foc. Omul deschise ușa perucheriei și intră legănându-se pe picioarele lui scurte. Gândul la peruca pe care avea să și-o cumpere piticul îi dădu lui Nane un fior de dispreț, tipărit în colțul gurii. Printre perucile colorate nu se vedea decât bărbia meglenitului, mișcându-se ca și cum ar fi stat de vorbă, iar Nane își imagină cuvintele țurțuroase pe care le știa foarte bine de la dascălul său, tot un
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
se vedea că fusese de curând ras pe cap. El își frământă de câteva ori buzele și spuse, privindu-l drept în ochi: M-am gândit bine și m-am hotărât să intru și eu!" Pe Nane îl trecu un fior scurt. "Cam toată lumea a intrat! Până și băieții din ospătărie, uite, tata caută acum să aducă alții, pentru că au dispărut seara trecută. În plus, bucătăreasă nu mai avem de-o săptămână, iar pe malul Dâmboviței au apărut zeci de case
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
zme-ul. Întreg și nevătămat, cu înfățișarea lui zveltă și nemișcată în cămașa de solzi de aur scânteietori, vădea, ca și data trecută, o frumusețe și o măreție neschimbătoare, trufașe, de neatins, care-i zădărau ochii și mintea și-i strecurau fiori reci pe șira spinării. O neînțelegere amestecată cu o bănuială scormonitoare l-au încercat, punându-l ca pe jeratic, pe Anghel Furcilă. Mai mult ca sigur că lighioana picată din nori, știuse dinainte că el urma să treacă pe acolo
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
de hectare, cu platani seculari, pajiști și alei de pietriș pe care a fost îndrumată și a mers pînă la un castel-conac compus din mai multe corpuri de clădire concepută în arhitectura meticulos-grandioasă tipică imperiului austro-ungar. Mariana avu un mic fior de mîndrie rănită - venise la un castel sau conac despre care știa că-i cu totul altceva; un lagăr, o pușcărie... Mariana Nădăban, un fir de nisip în mizeria acestui univers al morții, descindea în Treiskirchen, cerîndu-și fără să știe
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
fiecare va cădea în genunchi * meleag ciuruit de surghiun, unde fiecare patimă ascunde-n miezul ei o tragică splendoare, blîndețea rar pătrunsă de dîrzenie milenii după milenii cît bătaia de pleoape a unui druid am trecut printre ei ca un fior de remușcare * să devenim așadar din nou vulnerabili căci cine poate vorbi și asculta în același timp? dinspre cărarea pădurii acoperișul de draniță printre bîrnele ciuruite de viscol și ploi grinzile în care mai freamătă stins năvala hoardelor sibiriene în
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
un smoc alb. Nu-mi era frică de păsări, așa că l-am lăsat să mă privească în voie. Era mare, arăta ca un cocoș din curtea noastră. Mi-am întors privirea spre el pentru că stătea nemișcat și am simțit cum fiori reci mă învăluie. Smocul alb de pe cap străluci o clipă ca și cum ar fi fost nins. Altceva nu mai știu, pentru că, pe nesimțite, sub mine, apa năvalnică a săpat o văgăună neagră. Malul s-a surpat și ochii corbului mă trăgeau
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
zdrobeam sfîrcurile roze amîndouă și țipa ca șarpele în laț primăvara cînd e-o viață nouă - și pleca a treia zi frumoasă ca o lună noaptea pe sub nori o simțeam prin sînge ca o boare și prin inimă-mi treceau fiori Lenea nu se știe cînd mă voi trezi nu din somn nici din beție poate ci din lenea care m-a cuprins ca o pacoste venită peste noapte lăbărțată ca un pat de rus ce n-a fost dereticat vreodată
Alungînd tristețea, ca paganini. by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/7950_a_9275]