24,488 matches
-
Restul sunt “țări”. Deci, nu-mi putea fi indiferent ce se întâmpla în jurul meu. Am scris tone de articole, am dat interviuri, am luat parte la dezbateri, la mitinguri, la demonstrații. Cu ce rezultat? Bănuiesc că n-am clătinat multe fire de praf cu opiniile mele. Am fost una din vocile care au sporit vacarmul post-decembrist. Atât pot să spun fără să greșesc. Plus faptul că am reușit să-mi fac câțiva dușmani prin polemicile în care m-am ambalat. Scuza
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
au apărut, românași de-ai noștri inimoși le-au adunat, prin, cum se spune, activități depuse în acest scop. Că de ele e legată corupția sau invers, asta e o altă problemă, de abordat cu extremă prudență, căci putem vulnera firi gingașe. Veche de mii de ani, corupția nu ține și ea de imuabilele legi ale existenței? La urma urmei, ce este corupția, un sindrom, o epidemie? Cu toții avem cunoștință că, asemeni gripei, există fel și fel de tulpini ale acestui
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
începe să dea înapoi. n menghina unor asemenea tensiuni au și mărimile zilei nevoie să fie păzite de ferocitatea directorilor de biblioteci, au dreptul la ceasurile lor de relaxare. Nimic nu te reface mai deplin, nimic nu învigorează mai iute firile sensibile decât o partidă de vânătoare bine nutrită în trofee. Încât nu întâmplător (sintagma asta nu îmi iese din minte!) un număr considerabil de urși, vulpi, râși, ba chiar și pisici sălbatice (acestea, după ce au terminat coțofenele intră în fermele
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
ca apropierea de Occident să potențeze în politicieni cele mai animalice porniri. Puterea profită porcește de avantajul creat de invitațiile cu sclipici pentru a-și asmuți bestiile asupra ultimelor bastioane de rezistență la barbaria cu chip pesedist. Ei cunosc bine firea egoistă a intelectualului român, gata să țipe ca din gură de șarpe când i se întâmplă ceva, dar complet impasibil când, sub ochii săi, haidamacii puterii calcă cu mașina semeni de-ai lor - de idei și acțiune. Puterea nici n-
Buricul diftongat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14423_a_15748]
-
știe? Nu-i, totuși, un loc unde, fără-acel grai, o ursită ce-ar fi pentru pești, să vorbești? II, 28 O, vino, du-te. Tu, copilo,-ncheie figura dansului, și-o clipă doar, în constelația ce-n dans scînteie, ca Firea, surd ordonatoare,-n har s-o depășim vremelnic. Căci, atentă, ea s-a urnit cînd a cîntat Orfeu. Tu încă de pe-atunci, blînd inocentă, de cînd un pom se hotăra cu greu să te urmeze după-auz ca-n ceață
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
unei munci consecvente, ale unei nevoi de informare mereu proaspete, ale unei prezențe publice coerente și ale unui program artistic cu o evidentă continuitate. "Fiziologia" sa este ușor de aproximat și nici nu pune prea mari probleme de înțelegere. Prin fire, prin educație, prin practică, prin filosofie și prin morală el este: adversar al conservatorismului și dușman al experimentului, individualist cu simțul proprietății, dar cu un puternic instinct al solidarității și cu un remarcabil respect pentru profesie, rezervat în fața zgomotului însă
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14503_a_15828]
-
care le preia ori le pune în circulație, acestea sunt, în unele cazuri, cel puțin discutabile. Îți trebuie o anume doză de umor pentru a înghiți sute de citate foarte pesimiste (și fără context) din Cioran, Ralea și Rădulescu-Motru despre firea ori realizările românilor, ori pentru a asimila îndoieli franc exprimate despre originea daco-romană a românilor. Trecând la date mai concrete, cunoștințele autorului sunt despre o țară care, în primul război mondial, "nu a avut nici un succes militar propriu" pentru că nu
Portretul unei dictaturi by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14511_a_15836]
-
poziția, ca fiind determinată de "amestecul genurilor" și "încălcarea cronologiei". Este și motivarea neaplicării, în cazul lui G. Călinescu, a criteriului versiunii ultime din viața autorului, tocmai pentru a nu pierde măcar o dată din vedere intervențiile de conjunctură, păstrate prin firea momentului apariției acestor versiuni, de edițiile - așa-zis - definitive. Faptul este rezultat din desfășurarea epică a aparatului critic conceput de Nicolae Mecu pentru viața intimă a romanelor călinesciene, sobru consemnat sub titlul general Note, Comentarii, Variante. Este echilibrat, scris cu
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
fost numit concertmaistru la Opera din Hamburg, iar apoi violonist în orchestra Operei vieneze. Din motive necunoscute nouă vine în țară și se angajează ca violonist (1858-1859) și apoi compozitor și șef de orchestră (1859-1861) al Teatrului Național din Iași. Fire vivace și neastâmpărată, părăsește teatrul pentru a fi numit dirijor al Fanfarei Pompierilor din București (1861-1862), apoi șeful Muzicii militare a Regimentului 2 Linie din Craiova (1862-1866) și pe urmă a Reg. 3 Linie din București (1866-1880). Abia revenit în
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
interiorizat al marilor metamorfoze din lume[...]. Când am vizitat Budapesta câțiva ani mai târziu, am descoperit discutând cu prieteni din lumea literară și culturală că predomină un sentiment de dezolare și chiar de disperare. Ungurii sunt romantici și pesimiști din fire, căci au avut o istorie plină de tragedii și dezamăgiri. Dar dezolarea lor era acum diferită. Prietenii mei mi-au vorbit despre librăriile care, pe vremea comunismului, vindeau capodoperele literaturii și uimitoare cărți de cercetare esoterică (adesea dezaprobate de autorități
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
felul, să-și păstreze întreagă o anumită curiozitate ingenuă și o poftă a privirii și a discursului mereu proaspătă. Fie că scrie despre arta sovietică și despre dimensiunea ei militantă, fie că scrie despre expresionismul nordic și despre experiențele modernității, firea dezinvoltă a autoarei și solida ei cultură umanistă reușesc permanent să protejeze privirea de abjecțiile iminente ale timpului și să apere dicția de scufundarea definitivă în delirul misticoid al activismului cultural. Lipsită de orice inhibiție în fața comportamentelor și a limbajelor
Tinerețea unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14607_a_15932]
-
la noi, cei "inorientați". Fiecare volum să fie ca o rotire de uliu în jurul acestei teme, la nivele diferite, descoperind alte și alte lucruri: grota, rîul, sălbăticiunile"... Pascal Quignard recunoaște că întreaga sa operă nu e o lectură facilă, că firea lui lentă și gravă face ca tot ce e comic, ușor sau derizoriu să-i scape total. Romanele naturaliste, psihologice, de moravuri nu-l interesează fiindcă modelele lor narative nu pot scoate din adîncuri lucrurile originare. Pentru a atinge originarul
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
găsit alți oameni decât cei pe care îi părăsisem cu patruzeci și cinci de ani în urmă, neputându-mi-se spune că am păstrat imaginea din copilărie, deoarece aveam douăzeci și opt de ani când am plecat, eram un om în toată firea, făcusem războiul, cunoscusem mii de oameni. N-am regăsit același român! Vi se pare, poate, fantastic, dar în patruzeci și cinci de ani care înseamnă o generație și jumătate, un anumit regim, un anumit fel de a trăi, i-a
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
uneori tragice. Într-un fel, a fost și el o victimă a stalinismului, un intelectual înșelat și dezamăgit, chiar dacă vanitatea sa personală va fi jucat un rol nefast." Sunt judecăți cumpănite ale unui eu cu rănile vindecate și a cărui fire melancolică, aptă nu numai contemplației, ci și incisivei observații, îndură singurătatea, asumându-și, totodată, umanitatea: "sunt și nu sunt un diarist. Jurnalul meu intermitent este, în cele din urmă, o expresie a singurătății care fuge de ea însăși, a nevoii
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
etc.). Fiecare temă din volum ar merita, poate, cîte o cronică literară. Mă voi opri cu predilecție la tema revizuirilor din cel puțin două motive. Ea ocupă locul central între preocupările literare ale autorului în discuție și este legată prin fire mai mult sau mai puțin vizibile de majoritatea celorlalte teme ale cărții. În linii mari, criticul vede revizuirea ca un proces complex care include "revizuirea etică și cea estetică a scriitorilor". Pe urmele Monicăi Lovinescu, Gheorghe Grigurcu susține: "Opera cuprinde
Gheorghe Grigurcu par lui même by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14105_a_15430]
-
ea a fost așezată în orizontul unei lumi inocente și investită cu nebănuite puteri spirituale. Invocată ca spectacol multicolor, ca revărsare de seve în- tr-o infinită configurație celulară (Ion Gheorghiu), reprezentată ca spațiu al jubilației și al coabitării omului cu firea ori ca metaforă a Edenului însuși (Horia Bernea), ca prezență incertă, învăluită în abur și dizolvată în lumină (Horea Paștina), Grădina este, de fapt, un loc de întîlnire al Creației dumnezeiești cu aspirația umană și o construcție mîntuită de dramele
Amneziile posterității (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14119_a_15444]
-
morala fabulei lui Cărtărescu: "Vedem ades aceasta, dar să crîcnim nu-i chip". Era în 1989. Acum, cel puțin, cînd vedem "acestea", putem și să crîcnim, și să tăcem, și să țipăm, și să dialogăm civilizat, fiecare după cum îi e firea și voia. P.S. Am trecut sub tăcere diversele condimente ale întîlnirii. Ca să vă fac poftă. Ele se împart din belșug numai celor prezenți. Întîlnirile acestea sînt chiar frumoase.
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
se ascunde constant în spatele inițialei), dar și cel mai intens prezent. Acum își regăsește (i se dă) o voce proprie, care, la rîndu-i, dă naștere unui univers propriu: Butoiești, Nașa, Mioara, profesori, vecini, bombardamente, amintiri care " se desfac ca niște fire și se înnoadă ca o plasă înăuntrul căreia, fără să știu, am înotat." Butoieștiul care concurează Mehadia, memorii (aparent concurente) care se întîlnesc pe firul prezentului, schimburi de identitate narativă (căci întrebarea rămîne: cine scrie?), simbioze identitare (în savuroasele comentarii
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
e că autorul, molipsit de "discuția" lor aprinsă, se vâră și el în ea, rostind automat, la rândul său, substantivul. Toți tac și se uită la el, surprinși, incapabili să mai articuleze ceva. Apoi, unul dintre ei, venindu-și în fire, îi strigă din mers: - Dar dumneata la ce-l mai zici a șaptea oară, dacă tot zici că am zis de șase ori?" De atunci, trecură câteva războaie mondiale lungi, plus jumătatea de secol de comunism și ceva ce zgudui
Substantivul absent din dicționare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14226_a_15551]
-
este un fel de semnal al destinului. - Extraordinar!. - Nu am fost inventator pentru că nu am crescut în casa unui matematician, fizician, inginer. Fără îndoială, prezența tatei, a mamei a fost decisivă în formarea mea. Și poate într-un fel, unde firea mamei se deosebea net de firea tatei, nu am fost influențat în măsura în care devii o copie la scară redusă cu pantograful a părintelui, adică n-am fost copleșit de prezența și autoritatea părintească, cu atât mai mult cu cât, nici în
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
destinului. - Extraordinar!. - Nu am fost inventator pentru că nu am crescut în casa unui matematician, fizician, inginer. Fără îndoială, prezența tatei, a mamei a fost decisivă în formarea mea. Și poate într-un fel, unde firea mamei se deosebea net de firea tatei, nu am fost influențat în măsura în care devii o copie la scară redusă cu pantograful a părintelui, adică n-am fost copleșit de prezența și autoritatea părintească, cu atât mai mult cu cât, nici în adolescență, nici mai târziu tata nu
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
n-a mai călcat pe la cîrciumioara de lîngă liceu. Puțin i-a păsat că ai lui colegi l-au privit cu oarece compasiune, ca pe unul aflat, cine știe?, sub papucul femeii, slab de înger și nu bărbat în toată firea. El simțea că locul lui era în atelier. Aici era în largul său și fericit cît încape. De sub mîinile lui se ivea o lume. Nu conta de fel nici ruperea de plăcerile epicureice ale celorlalți, nici istovirea ce-i îngreuna
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
stare de prospețime, de bucurie pe care n-o mai poți întâlni altfel. - Suferința pe care, fără îndoială, o îndurați, v-a schimbat, v-a modificat? - Suferința aceasta m-a făcut mai mohorât, mai trist. Niciodată n-am avut o fire prea optimistă; doar în anii în care mi-am petrecut viața într-o boemă cam stupidă - nici asta n-a lipsit din viața mea. Mi-a modificat felul de a fi; în primul rând, nu mai ies în lume - de
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
fost nici mică și nici de scurtă durată. Comentariile optimiste consemnau ca pe un fapt împlinit prima ediție, dar acordau puține șanse continuării, cele circumspecte se interogau subtil asupra eficienței economice și asupra utilității simbolice ale unei asemenea întreprinderi, iar firile mefiente, cu un îndelungat exercițiu al înmormîntării caprelor din vecini, prevedeau un eșec spectaculos al industriei de marmură într-un stoc inert de imagini și de forme, ba chiar o prăbușire a artei înseși sub impactul impur cu lumea afacerilor
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
într-una din edițiile trecute de Titi Ceară. Așadar, și cea de-a patra ediție s-a înscris în datele mari ale proiectului și lucrările finalizate acum, în afara oricărei constrîngeri tematice, se adaugă precedentelor cu aceeași naturalețe cu care însăși firea își organizează formele și își orchestrează mesajele. Cum aceste lucrări ca, de altfel, și cele din edițiile precedente, nu aveau ce căuta în spațiul public și în zona verde a orașului Baia Mare din pricina spaimei viscerale pe care autoritățile o resimt
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]