800 matches
-
autoportret Semnatarul scrisorilor nu numai că avansează versiunea fericirii sale, dar mai și mulțumește cerului (după ce a făcut ani grei de închisoare, fără vreo vină!) pentru șansa pe care i-a dat-o, de-a se bucura de viață: " Din firimiturile rămase se învrednicesc și câinii, iar din firimiturile Harului se pot împărtăși, pe urmele cananeiencii, și cele mai jalnice dintre făpturi. De ce n-aș recunoaște și n-aș spune? De fericirea aceasta necuprinsă am avut parte și eu - ca și
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
fericirii sale, dar mai și mulțumește cerului (după ce a făcut ani grei de închisoare, fără vreo vină!) pentru șansa pe care i-a dat-o, de-a se bucura de viață: " Din firimiturile rămase se învrednicesc și câinii, iar din firimiturile Harului se pot împărtăși, pe urmele cananeiencii, și cele mai jalnice dintre făpturi. De ce n-aș recunoaște și n-aș spune? De fericirea aceasta necuprinsă am avut parte și eu - ca și de o anumită liniște, o anumită neîncetată voioșie
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
condiționată din cauza libertății de acțiune. Vezi mamiferele, făpturile cu sînge cald. Cristalele nu se revoltă, mai spusese deodată, și asta, nu știu de ce, auzind-o prima dată, sunase frumos. Vorbise apoi despre vrăbiile din Balta albă care așteaptă ore întregi firimiturile lîngă blocul în care stă. Sunt unii bătrîni maniaci care le îngrijesc și ele se strîng în jurul lor și discută mult timp între ele ciripind aferate. Pînă vine vînzătorul de la aprozarul din colț să scuture lăzile la tomberoane... Atunci ele
Anchete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16318_a_17643]
-
a votat fie pentru urmașii direcți ai comuniștilor, fie pentru slugile cele mai josnice ale ceaușismului! Și atunci? în numele a ce se bucură de privilegii zecile de mii de nerușinați care s-au băgat în față, să nu scape nici o firimitură din ce mai poate oferi trupul ostenit de împilare al țării? Am intrat în mileniul al treilea cu toate handicapurile imaginabile: cu o economie secătuită, cu o imagine externă catastrofală, cu o clasă politică iresponsabilă și - lucrul cel mai rău
Murdar, uscat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16480_a_17805]
-
ca o panteră, înfometat de puțină atitudine. Nici de cafea nu-i arde. Nu e timp de pierdut. Deschide Facebook-ul. Trei cauze îl așteaptă deja să le susțină: cauza pisicilor pe care le doare sub coadă, cauza soțiilor care adună firimituri după soți și cauza copiilor născuți cu insuficiență cardiacă. Aderă imediat la toate trei. Înjură un pic brutele care dau șuturi în fund pisicuțelor și p-alea care fac firimituri, trimite un gând de solidaritate cu bebelușii bolnavi de inimă
N-aveţi voi atâtea cauze câte poate românul să susţină by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19860_a_21185]
-
pe care le doare sub coadă, cauza soțiilor care adună firimituri după soți și cauza copiilor născuți cu insuficiență cardiacă. Aderă imediat la toate trei. Înjură un pic brutele care dau șuturi în fund pisicuțelor și p-alea care fac firimituri, trimite un gând de solidaritate cu bebelușii bolnavi de inimă, după care deschide Twitter-ul. Dă mai departe link-uri, să adere și alții la cauzele cu pricina. Așa e el, nu-l lasă pipota să stea cu mâinile-n sân
N-aveţi voi atâtea cauze câte poate românul să susţină by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19860_a_21185]
-
păsări și ele pentru el. De fapt, cred că pentru el era singurul reper. Un om sărman, copleșit de o viață grea, care cred că doarme pe unde apucă. Dar care trage după el un sac plin de grăunțe și firimituri. Iar acel sac este roșu aprins, în contrast cu lumea lui, dar în perfect acord cu lumea păsărilor. Ele adoră culorile aprinse. Povestea lui este în interpretarea fiecăruia dintre noi, este un tip de emoție subiectivă. Dar nu te lasă indiferent. DC
INTERVIU. Andreea Berecleanu, despre o poveste TULBURĂTOARE. "Copiii mei au fost mișcați de gestul lui"-VIDEO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25697_a_27022]
-
Întrebi ceva confidențial pe cineva cu care ai ieșit să mănânci, o să-ți răspundă unu’ de la masa vecină. Miști mai tare cotul, strici cocul doamnei de alături sau îi răstorni ciorba în poală. Respiri mai avântat, îi sufli și niște firimituri în ochi. Strănuți? Toată lumea din cârciumă o să se șteargă pe față. În fine, e complet necivilizat și foarte enervant. Într-o zi, o să protestez la fața locului, băgându-le cotul în farfurie vecinilor de masă. Sau poate chiar o să le
Spaţiul intim a murit, trăiască banii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20169_a_21494]
-
de treabă, nu ne-am mai gândit la șoricel. Până aaaaazi, cââââând... câââând... în același loc în care găsisem și data trecută căcățeii, am găsit AAAALȚIIII! Locul acela este chiar sub aerul condiționat, iar printre căcăței am găsit și câteva firimituri de plastic alb, care sugerează că s-a lucrat și cu dințișorii. Toate acestea duc la concluzia că șoricelul ar sălășlui chiar în aerul condiționat. Sau că măcar trece pe-acolo, atunci când intră și iese din casă. În sprijinul acestei
Şoricelul is back! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20312_a_21637]
-
tonuri și măsuri știute de tine necuprinse de nimeni ca mine țipă durerea în toate ale mele izbindu-se în inimă și gând epuizându-mă după fiecare noapte și-așa străbătută de vise incoerente acum aș vrea chiar și o firimitură din sublimul acela molipsitor te-am pierdut printre ramuri cu frunze căzute în plâns de toamnă ai vrut să te pierd temându-te de clar de mine de noi sau nu ai putut închide neliniștile fără lacrimile mele și te-
TE-AM PIERDUT de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383816_a_385145]
-
te privesc privindu-mi închipuirea cu ochiul deschis cu pleoapele ochilor lăsate spre țărâna prezentului răspunsul vine sau nu vine în partea de est mă îndrept pentru ruga de noapte închei totul cu Numele Lui numele tău rămâne aninat de firimitura de azimă numai iubirea știe să o păstreze neuscată. tu nu ești ca o întâmplare în care simt îngenuncherea tot mai mult poate de aici povestea fiecărei zile se termină în genunchi cu ruga pe vârful buzelor rostogolind visele în
CAD UMBRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383811_a_385140]
-
ascund în pod, în curți,semnezi convenții, deziluzii, eu scriu, dar cine cheamă cruzii?BMM... VII. BERZELE ȘI AVIONUL, de Boris Mehr , publicat în Ediția nr. 2327 din 15 mai 2017. Berzele și avionulBerzele concureaza avionul la sporul populației, Insurecția firimiturilor de pâine, Mânia fluturilor, Zapada cu ochii roșii, șerpii ideologiilor re-vomate, peștii muritori de sete în mâl, explozia unui suflet- butelie, iarba țâșnind din morții tineri, am sa va șochez, sunt infractor, ma suport numai eu pe mine, copac rasucit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
recada, grei meteoriți aprinși de iubire. Un tânar coboara scarile, Îl așteapta iubita, tânarul sunt euîn urma cu secole, undeva, cândva, Orele bat tot mai rar, porțile se ... Citește mai mult Berzele și avionulBerzele concureaza avionul la sporul populației, Insurecția firimiturilor de pâine, Mânia fluturilor, Zapada cu ochii roșii, șerpii ideologiilor re-vomate, peștii muritori de sete în mâl, explozia unui suflet- butelie, iarba țâșnind din morții tineri, am sa va șochez, sunt infractor, ma suport numai eu pe mine, copac rasucit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
tău ca dintr-o biserică încălzită la soare într-o dimineață de duminică, fiindcă înăuntrul unei călătorii aproape întotdeauna te cuibărești într-un cocon cu vedenii, firește, s-ar putea vorbi și despre strășnicia obsesiilor care preschimbă orice făptură în firimituri de făptură, apoi din nou despre marginea ambiguității ori despre împiedicarea acesteia în neîntrupare, e și aceasta o formă de despuiere de sensuri, fiindcă posibilitatea izbăvirii nu are contur, iar renghiurile jucate devin de fapt decolorate" (p. 107). Un delir
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
interzicîndu-i orice fel de amestec sau sugestie, dar de bună seamă că sumele vehiculate sînt mult mai mari decît ar lăsa-o el să creadă din ce-i dă de cheltuială, de benzină, de mîncare și îmbrăcăminte pentru copii. Niște firimituri, desigur, din ospățul pe care-l pune la cale cu securistul ăla infect. Ea nu duce lipsă, ceea ce nu înseamnă însă că ar avea atît cît i-ar trebui, mă rog, pînă la urmă-i bine că-l are pe
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
familiare. Nu e decît un armistițiu suspect prin chiar imaginea „cuminte” de care se face uz: „Iată-ne din nou în gerul Bobotezii/ se lasă seara odată cu pîlcul acesta de zburătoare înfrigurate/ păsări negre ce scurmă- n zăpadă după cîteva firimituri// mîinile mele înroșite de frig/ sînt frați de sînge cu cele cîteva măceșe/ înghețate pe o creangă în fața ferestrei// viața nu e acum decît această întindere pustie cu ciori/ croncănind la periferia iernii/ cu fumurile ce ies din coșurile caselor
O partitură a solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4472_a_5797]
-
și taci, până nu ne superi, vei face cum dorim noi, e clar?! Nu e clar, poate nu știți cu cine vorbiți, sunt un înalt demnitar! Ești pe p... mă-tii, ești un pungaș mărunt, care s-a hrănit cu firimiturile aruncate de noi. Dacă vrei să știi cine ești, poate ai uitat, am să-ți dăm câteva casete, domnule demnitar! Dacă nu le vrei, le dăm lui Băcanu sau Roșca, să afle și poporul... pe cine a ales. Ori stai
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
Dar ea este valabilă mereu și pretutindeni, indiferent de treapta de evoluție a societății În care trăim: Într-o familie stau la masă mama, tata, bunicul și copilul. Bunicului Îi tremură mâna și-i curge ciorba din gură și face firimituri pe masă. Părinții hotărăsc să-l scoată pe bunicul de la masă și Îl separă pentru că le este rușine cu el. Peste câteva zile Îl văd pe copil meșterind ceva și-l Întreabă ce face. El le răspunde senin că face
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
cereau câte ceva doar pentru ei... și atât. S-au obișnuit oamenii să se descurce singuri sau să moară În mizerie, să nu mai plângă la ușa celor pe care i-au Învestit cu puterea de a le fura și ultima firimitură de pâine de la gura copiilor. Nu mai există moralitate, bun simț, omenie, muncă corectă și cinstită; fiecare cum poate, dacă mai poate... 4 mai 2009 Dacă mai poate românul?!! Vorba, tot a românului, spune: „Nu-i da, Doamne, omului cât
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
Și, fără să vrea, zîmbi și el, pentru prima oară în dimineața aceea. Mai rămînea acum cealaltă problemă: tartina. S-o ia... să n-o ia... O fracțiune de secundă ochii săi se plimbară de la tartină la Ilinca și invers. Firimitura de zîmbet din colțul stîng al gurii căpătă proporții. Dar nu întinse mîna după tartină. Nu iei, Ticuțule? insistă Ilinca. Abia atunci descoperi Bărzăunul că nici o muzică din lume nu-i mai frumoasă ca vocea Ilincăi. Dar tu? bîigui el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
reprezenta suma științei și înțelepciunii, iar textele sale aveau autoritatea absolută în toate domeniile. Asupra tragediei și a sculpturii, a poeziei și a picturii a avut o influență imensă, furnizându-le nenumărate subiecte, teme și motive. Eschil își numea operele „firimituri de la masa lui Homer”, autor ce a dat poporului său conștiința unității de neam și de cultură. Legendele din epopeile homerice sunt cunoscute de toți, ceea ce asigură o bună înțelegere din partea publicului. În plus, ele înfățișează eroi în deplina lor
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
glasul ei dimineața era ca cel al cintezoilor, iar ziua ca al ciocarliei. Degetele ei lungi trăgeau firul de mătase prin ac și Împungeau și iar trăgeau și iar Împungeau, brodând păsări și flori argintii. Păsările veneau de-și luau firimiturile din palma ei, iar florile din grădina se legănau ușor când o vedeau dimineața și o Îmbălsămau cu parfumul lor când și le punea pe fruntea-i brăzdată de ani. Cel mai mult se mira moș Nicolae de câte făcea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
acolo, pentru a fi admirat! Totul era bine gândit, își zise. Mângâind brațul fotoliului, dădu peste un buton. Îl apăsă. În secunda următoare tot parcul era inundat de lumină, iar din fântâna arteziană țâșneau jerbe de apă multicolore. Aleile din firimituri de marmură albă străluceau, scânteiau. Era fascinant! Oare cine s-o fi îngrijit de aceste lucruri? Totul era de o mare frumusețe. Gustă câte puțin din ceea ce cumpărase, apoi se ridică alene și intră, cu aceeași cheie, în dormitor. În urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
acestora, în climatul unei tensiuni de mirabilă adversitate față de real. Un soi de asceză luciferică, artificiul poate fi socotit o compensare față de incapacitatea de a accede la originarul obsedant, de-a mai realiza unitatea primordială. Sclipitor șirag de "cioburi fragmente firimituri", surogat al paradigmelor, acesta reverberează în suita de eforturi ce "fură identitatea", precum un har al unui "înger invers". Un artificiu habitual, livrescul: "cărțile și trupurile care lucrează ca niște dălți la alura noastră post-umană / iubirea care ne descarcă de
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]
-
mai să iasă din cizme, și începea iar să țipe: - Ce zici, bă? A venit Gogu? Dă-l, bă, încoace! Spune la ce celulă ești! Și Gogu trecea de pe umărul pușcăriașului pe cel al gardianului. Bușcu îl îndopa bine cu firimiturile rămase de la tăiatul pâinii, până când Gogu se declara sătul. Își punea apoi cioroiul pe umăr și începea să se bălăngăne cu el, de pe un picior pe altul, cât ținea culoarul celularului. Gogu sta cuminte, participa, mai ales că Bușcu îi
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]