233 matches
-
de a-ți închina, 468 {EminescuOpVI 469} Aste rugăciune singură ți-i face Și ți-aș zice, dragă, a nu mă uita. No. 80 Frunză verde și-o lalea, Ah, Marițica, Doamna mea, La Bibescu că intra: Iorgule Bibescule, Iată firman de la Sultan Să te lipsești de domnie, Să primești boerie. Ah! Ce-o să fac cu boeria Dacă mi-ați luat domnia? Strigă, strigă Marița, Marițica Doamna mea: Ah, Iorgule Bibescule, Nu e bine pentru tine, Ai văzut, drag-- ai văzut
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și despre Micul Zvornic nu va fi vorba în aceasta notă. Apoi principele Milan va adresa vizirului o telegramă, anunțând că aprobă condițiile păcii, după care Poarta va lua act de declarația Principelui și Sultanul îi va da un nou firman de întărire. [20 februarie 1877] VREMEA ["DUPĂ ZILE SENINE... "] După zile senine și calde, cari păreau, a prezice sosirea 'n curând a primăverei, ne-am pomenit din nou cu vicol, omăt și frig. De două zile ninge într-una, omătul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să tragă „băgarea de seamă a marilor puteri garante asupra situației. Circulara în cauză a fost reprodusă în ziarul „Unirea" și apoi în „Tribuna română" de la lași, la 21 iulie 1861 (Uricarul, vol.IX, p.488-492). În octombrie 1866, prin Firman de la Constanrinopol, 168 principele Carol de Hohenzollern era investit ca principe al Principatelor Unite (Uricarul IX) p.478-481). La 20 octombrie 1866 a fost dat publicității răspunsul Alteței Sale, principele Carol către Alteța Sa Marele Vizir. Documentul fusese publicat în ziarul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
băgarea de seamă a marilor puteri garante asupra situației. Circulara în cauză a fost reprodusă în ziaru l „U nirea” și apoi în „Tribuna română” de la Iași, la 21 iulie 1861 (Uricarul, vol.IX, p.488-492). În octombrie 1866, prin Firman de la Constantinopol, principele Carol de Hohenzollern era investit ca principe al Principatelor Unite (Uricarul IX, p.478 481). La 20 octombrie 1866 a fost dat publicității răspunsul Alteței Sale, principele Carol către Alteța Sa Marele Vizir. Documentul fusese publicat în ziarul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Își spuneau că aveau nevoie mare să-l pârască pe vodă atotputernicei stăpâniri, acuzându-l de hainlâc. Așa că... nici mai mult, nici mai puțin, trebuia să fie ucis repede și în chinuri. Și-l imaginau deja pe capugiul trimis cu firman de mazilire. Visau la gealatul care înconjura palatul cu ienicerii, pentru ca hainul să nu aibă scăpare. Cum călăul nemilos scufunda curtea în calamandros. Cum îl prindea în iatacul doamnei, unde vodă stătea ascuns pe după zăvese. Cum să năpustea asupra lui
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
precizau și obligațiile sale: menținerea și respectarea religiilor recepte 750, a privilegiilor stărilor 751, asigurarea aplicării tuturor hotărârilor luate de Dietă 752. Cel dintâi principe al Transilvaniei a fost Ioan Sigismund, ales în 1541 și reales în 1556 când, prin firman, sultanul a reconfirmat dreptul de alegere aparține Dietei: "Principe țara își va alege pe cine va dori, liberă fiind în aceasta și cercetându-ne și pe noi, pentru a-l împodobi"753. Dieta de la Cluj, din anul 1543, a legiferat
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în majoritate), Alba Iulia, Cluj, Târgu-Mureș, Ineu, Sebeș, Brașov etc. Dieta adopta hotărâri în cele mai importante probleme interne și externe ale principatului. Cel mai însemnat drept al ei a fost alegerea principelui, drept confirmat de sultanul Soliman Magnificul prin firmanul de la 1556 și consacrat în Constituțiile Transilvaniei 796. Demnitatea de principe nu putea fi transferată nimănui. Principelui ales îi era interzis să trateze asupra acesteia probleme "fără știrea țării"797. Dieta putea pune în dezbatere și hotărî anularea actelor ilegale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
măritat cu alte moșii și noi ne-am însurat tot așa. Iar când a fost de i-a spus sultanul tatei că-l pune domn la București, mama c-o fi, c-o păți, nu l-a lăsat să primească firmanul. ,,O să pierdem tot ce am de la părinți și tot ce am adunat o viață și ne rămân copiii pe drumuri, când te-or mazili”, bocea ea. Tata, care o iubea ca pe cea mai de preț comoară a lui, a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mitropolit la București; atunci când Grigore Ghica și apoi Gheorghe Duca au prigonit Cantacuzinii, Theodosie a fost scos din scaunul său și trimis să se pocăiască șapte ani la mânăstirea Tismana. Însă imediat cum Șerban s-a întors de la Istanbul cu firmanul domnesc, și sfinția sa a fost adus înapoi ca să sprijine domnia cu rugăciunile, cu sfatul și cu înțelepciunea sa. Era o tăcută rivalitate între mitropolit și Dinu-Constantin, marele stolnic - fratele măriei sale. Dinu era cel care știa toate trebile domniei și într-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
purta. Constantin Vodă Duca își dorea țara întregită și curățită de năvălitori și pe când sărbătorea izgonirea armatelor regelui Sobieski, capugiul venit de la Istanbul intră în sala mare a palatului din Iași, îi puse pe umăr năframa neagră și-i citi firmanul care se încheia sec: „Mazîl!” Curtea era înconjurată de ieniceri și akingii, așa că tânărul domnitor își acceptă situația de arestat al sultanului. Ca o rumoare, din sala mare, vestea, în șoaptă, apoi ca un zvon, apoi ca un lătrat necruțător
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dreptate în ce-l privește pe beiul Constantin Duca, nu este vina lui că nu a fost dăruit cu mai multă minte, dar cu scaunul Moldovei, stăpânul nostru și al celor două margini ale lumii se gândește să-ți dăm firmanul ție! Se auziră trei exclamații de surpriză, erau ale lui Ștefan, Toma Cantacuzino și Pană Negoescu. Brâncoveanu le înregistră fericit. Se gândi la Maria, copila lui cea răsfățată, doamna Maria a Moldovei, și ochii i se umeziră cu adevărat, duse
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
consultă pe cei din preajmă, se adresă din nou adunării: — Au fost întrebați negustorii și cămătarii despre beizadea Antioh. Se pare că beiul Constantin are dreptate: Cantemireștii sunt săraci. S-a gândit prietenul nostru când a primit de la stăpânul nostru firmanul domniei Valahiei pe viață cine ne-ar fi credincios dacă ar sta în scaunul Moldovei? Brâncoveanu, înainte de a răspunde, își plecă puțin mai mult capul, îl ridică cu aceeași grimasă de durere întipărită pe față și oftă adânc. Vorbea despre
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nu li se citească emoția pe fețe, începură să cânte popește mnogoeletie. Peste vocile lor, mărind solemnitatea, dominau glasurile puternice și școlite ale diaconilor. Beizadea Constantin, care între timp descălecase, se aplecă să sărute mâna celui ce primise de la sultan firmanul de domnie pe viață. — Să trăiești, măria ta, spuse beizadeaua înălțând capul spre tatăl său. — Să trăiești, măria ta, răsună urarea din toate piepturile. Vodă își strânse fiul cel mare la piept cu putere, fiecare din ei simțind împletirea bătăilor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vorbea despre sine. Zâmbetul i se transformă în râs de-a binelea, când aprecie că de la domnia pe viață pe care o obținuse beiul până la dinastia ereditară era doar un pas. Mai știa Selin că la Iași un capugiu dusese firmanul de mazilire a lui Constantin Duca, cu porunca expresă chipurile din partea sultanului ca: „beiul Constantin al Moldovei să fie adus la Edirneîn lanțuri împreună cu fruntașii țării sale, asupra lor apăsând bănuiala că au avut legături tainice cu muscalii”. Abia acum
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
adresându-se sfinției sale, se interesă de mersul muncii la tiparnițele de la Vâlcea, Snagov și București. Oftă și, îndreptându și spinarea în jilțul tare, lucrat cu dalta în lemn de nuc, lăsă să i scape ca din întâmplare: — Kuciuk Selin aduce firman de domnie nouă. Beizadea Constantin tresări, sfinția sa care ațipise deschise ochii mari, marele spătar lăsă capul în jos și stolnicul nu-și putu reține întrebarea: — Cum? Voievodul se ridică de la locul său, se îndreptă spre fereastră să mai cerceteze orizontul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de la Odrii. Iată-i pe toți mitropoliții țării înșirați de-a stânga și de-a dreapta patriarhului, după ei egumenii și toți preoții orașului în odăjdii alb argintii sau aurii ca la Înviere, să-l binecuvânteze pe Constandinul Stancăi venit cu firman de domnie pe viață de la padișah. Doar fața Brâncoveanului din nălucirea sa era alta decât fusese atunci. Urcase treptele și, ajuns înaintea patriarhului, se întoarse nu ca atunci strălucind de bucurie, ci palid, cu obraz prelung și ochi blajini și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Radu, pentru sărbătorirea de la vară a celor șaizeci de ani ai lui vodă Brâncoveanu, la Istanbul, din piața Iali Kiosk pleca pe drumul Adrianopolului spre București capugiul Mustafa însoțit de doisprezece lefegii înarmați cu iatagane și pistoale. Duceau cu ei firmanul de mazilire a lui Brâncoveanu, pe care sultanul Ahmed al III-lea îl semnase în ziua de 17 martie 1714, de Alexe Caldu, când se schimbă stările făpturilor, când ies gângăniile, omizile și toate târâtoarele de sub pietre și de prin
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de prin cotloane și de sub pietre și bolovani, de aceea atunci o fi ieșit din umbra seraiului spre floarea grădinilor din Iali Kiosk, că în Stambul primăvara venise demult, de aceea o fi ieșit de la sultan marele Gin Ali cu firmanul de mazilire a lui Io Constantin Voievod. La terminarea divanului, episodul cu scrisoarea medicului grec era uitat de aproape toți boierii. Pe sală cei trei prinți discutau despre arăturile de primăvară și despre semănatul orzului pe moșiile moștenite în indiviziune
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
împotriva eventualelor invazii tătărăști sau turcești. Și nimic. Dacă se adună vremea lui Șerban Vodă, iată treizeci și cinci de ani de tratative inutile. Pe de altă parte, alt teanc cu scrisorile marilor viziri, cu firmanurile de domnie ale lui Brâncoveanu... Primul firman, unul obișnuit, cum au avut toți domnii de la închinarea țării către turci, apoi pe rând patru firmanuri minunate în care fiecare literă arabă era o întorsătură iscusită de peniță, îngroșată apoi cu penelul înmuiat în același tuș albăstrui, cu semnătura
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
anonimi, numele lor făcând cinste suveranilor lor. Da, iată cinci firmanuri de domnie cu semnătura lui Süleiman al II-lea, apoi cel de la Ahmed al II lea care-i întărea beiului Constantin domnia până la moarte, din nou domnie până la moarte - firmanul acela obținut la Adrianopol cu atâta chin de la Mustafa al II-lea -, și în sfârșit ultimele două de la Ahmed al III lea, fratele lui Mustafa. Ștefan desfăcu sulurile șnuruite ale firmanurilor și întinse pergamentele unul lângă altul pe masa mare
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nostru - Sultanul celor Două Continente, Împărat peste cele Două Mări, Umbra lui Allah pe această lume și pe cealaltă, Ocrotitul lui Allah în cele Două Zări, Cârmuitorul globului de Pământ și Ape. Porunca stăpânului nostru se află înscrisă în acest firman, iar Mustafa Aga se uită de jur-împrejur să vadă cui se cuvine să înmâneze spre citire firmanul de mazilire. Era evident că nu se pregătise pentru aceasta. Trecu în revistă din priviri chipurile mai multor mari boieri și se opri
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe cealaltă, Ocrotitul lui Allah în cele Două Zări, Cârmuitorul globului de Pământ și Ape. Porunca stăpânului nostru se află înscrisă în acest firman, iar Mustafa Aga se uită de jur-împrejur să vadă cui se cuvine să înmâneze spre citire firmanul de mazilire. Era evident că nu se pregătise pentru aceasta. Trecu în revistă din priviri chipurile mai multor mari boieri și se opri asupra marelui logofăt Ștefan Cantacuzino. I se păru că în felul acesta respectă protocolul, pentru că marele logofăt
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
luni și am aflat cele însemnate în ea; răspuns altul nu avem a da Fericirii Tale decât numai această nenorocire și prea mare întristare care pe neașteptate ni s-a întâmplat. Ieri, la 24 ale acestei luni, viind aici cu firman Mustafa Aga, Hambar-Emini, a adus și mazilia noastră și poruncă de așa cuprins, ca să ne ducă la Țarigrad cu soția și copiii și ginerii noștri. Această întâmplare firește că este prea plină de jale și tulburare; dar, deoarece cunoaștem că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
viață lungă Alteței Voastre pe acest tron, care nu va putea fi răsturnat atâta vreme cât vor trăi cinci milioane de români." Adresa fu votată în unanimitate. Evenimentele nu pregetară să dezmintă aceste frumoase promisiuni. După explozia bucuriei publice, se acordă atenție firmanului Înaltei Porți, care intenționat nu fusese menționat nici de proclamație, nici de adrese. Miră faptul că durata unirii era subordonată vieții prințului. Însemna o concesie incompletă, făcută cu rea-voință. "Sultanul, se spunea, a făcut o țintă din domnul Alexandru Cuza
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
nici Unirea, pe el îl vor ataca." Alții comparau situația domnitorului cu aceea a unui unchi bogat a cărui succesiune e râvnită arzător, și se socotea, nu fără neîncredere, marele număr de pretendenți la moștenire. Aceasta e într-adevăr semnificația firmanului redusă la expresia sa cea mai simplă de către bunul-simț al publicului. În timp ce consulii din Iași participau la bucuria populară, agenții de la București păstrau o atitudine rece. Se știa că partidul perdant și-a păstrat în această zonă simpatii destul de puternice
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]