KorAP: Find »[drukola/base=fitopatogen & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...9 >

213 matches

Corola-publishinghouse/Science/454_a_746

în diminuarea rezervei semințelor de buruieni iar la plantarea tuberculilor sau a răsadurilor se va avea în vedere ca pe tarlalele respective să nu existe vetre de cuscută ce pot transmite micoplasma. 4.3. Bacteriile fitopatogene Această grupă de organisme fitopatogene a început a fi cercetată din secolul trecut când BURRILL (1881) a studiat arsura merilor, iar E.P. SMITH a pus bazele fitobacteriologiei. Bacteriile sunt organisme heterotrofe, facultativ parazite. STAINIER dă definiția unanim acceptată a bacteriei care "este o celulă procariotă

 PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
înmulțire (meioză, mitoză) cu material genetic ce se găsește în citoplasmă și se numește nucleoid" Corpul bacteriilor este un dermatoplast alcătuit dintr-o celulă prevăzută cu membrană; nucleul însă nu are o membrană proprie. Morfologia, fiziologia și înmulțirea bacteriilor Bacteriile fitopatogene au, în majoritatea lor formă de bastonaș denumite (bacili), față de celelalte grupe ce pot avea forme sferice de coci, semispirale (vibrioni) sau spiralate (spirili). Bacilii au dimensiuni între 0,6-4 x 0,3-1,2 µm și pot prezenta cili: cele

 PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
unor tulpini patogene ale aceleeași bacterii sau a unor bacterii înrudite. Astfel, agrocina 84 distruge bacteria Agrobacterium radiobacter, siringocina distruge bacteria Pseudomonas syringae, carotovoricina distruge diferite varietăți patogene ale bacteriei Erwinia carotovora. Epidemiologia bacteriilor În ciclul de viață al bacteriilor fitopatogene se disting două faze care alternează și anume: o fază patogenă cu activitate biologică intensă în sezonul de vegetație și faza nepatogenă saprofită care are loc în timpul iernii când populația bacteriană perenează și va constitui inoculul primar pentru declanșarea bolilor

 PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
începe multiplicarea bacteriilor. Bacteriile care sunt localizate în vasele conducătoare pot fi antrenate de către seva plantei și în acest caz, simptomele parazitare nu vor mai fi strict localizate ci vor avea un efect generalizat, sistemic. Simptome produse de bacterii Bacteriile fitopatogene acționează asupra țesuturilor gazdelor prin enzimele și toxinele produse, determinând reacții fiziologice, biochimice și modificări anatomomorfologice variate cum sunt: pete de decolorare, pete cu aspect hidrozat, pete sau zone translucide, pete roșiatice datorită acumulării de antocian, pete negre datorită acumulării

 PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
caracteristic, este cunoscut din cele mai vechi timpuri, dar abia în 1985, F. Cavara a demonstrat etiologia bacteriană a bolii, izolând din tumorile de la vița de vie o bacterie cu care a reușit să reproducă tumori. E.F.Smith, părintele bacteriologiei fitopatogene, a introdus termenul de cancer la plante, considerând că etiologia acestei boli este similară cu cancerul de la animale. În prezent prin cancer la plante se înțelege boala produsă de o bacterie caracterizată prin tumori cu proliferare continuă și autonomie de

 PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
formează haustori prin care absoarbe seva elaborată. Pe tulpini se găsesc frunze reduse sub formă de solzi și inflorescențe cu mai multe flori (cimă glomerulară) ce produc fructe-capsule cu 2-4 semințe rugoase. Capitolul V 5. Prezentarea bolilor produse de ciupercile fitopatogene 5.1. Boli produse de ciuperci din subîncrengătura Mastigomicotina 5.1.1. Râia neagră Synchytrium endobioticum Agentul patogen este originar din America de Sud de unde a pătruns în Europa fiind semnalat în Marea Britanie (1870) și Ungaria (1896). În România a fost semnalată

 PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
agenților patogeni, dăunătorilor și buruienilor de carantină, au fost stabilite prin HCH 352/1952. Ministerul Agriculturii și Alimentației, în temeiul hotărârii guvernului nr. 785/1992, emite ordinul 33 din 29 iulie 1994 prin care: se aprobă lista dăunătorilor și agenților fitopatogeni supuși măsurilor de carantină pe teritoriul Europei (Anexa 1) și pe teritoriul României (Anexa 2) ; se aprobă elaborarea unor programe speciale de urmărire și de combatere pentru o serie de dăunători și agenți fitopatogeni incluși în anexa 2. Se aprobă

 PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
se aprobă lista dăunătorilor și agenților fitopatogeni supuși măsurilor de carantină pe teritoriul Europei (Anexa 1) și pe teritoriul României (Anexa 2) ; se aprobă elaborarea unor programe speciale de urmărire și de combatere pentru o serie de dăunători și agenți fitopatogeni incluși în anexa 2. Se aprobă finanțarea tratamentelor preventive sau curative, plătite cu prioritate din fondurile bugetului de stat, în conformitate cu prevederile ordinului nr. 42/1993; anual, sau ori de câte ori va fi nevoie, compartimentele de specialitate din minister, vor prezenta propuneri motivate

 PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
produce răsad, fiind un bun dezinfectant împotriva virozelor. Produse cu acțiune antimicoplasmă sunt puține și se utilizează în mică măsură.Antibioticele din grupa tetraciclinelor sunt utilizate în tratamentele împotriva acestui grup de patogeni. Produsele bactericide acționează fie prin omorârea bacteriilor fitopatogene sau numai ca bacteriostatice, împiedicând dezvoltarea acestora. Astfel produsul Cuzin 15 SC cu 15 % cupru metalic sub formă de hidroxid de cupru + zinc 1 % acționează asupra a numeroase boli produse de bacterii la plante cum sunt pătarea unghiulară a castraveților

 PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091

organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 214/2001. Toate aceste normative reglementează, organizarea și funcționarea carantinei fitosanitare, în scopul prevenirii introducerii și răspândirii pe teritoriul țării a speciilor de agenți fitopatogeni, dăunători și buruieni supuse regimului de carantină fitosanitară, respectarea legislației de carantină fitosanitară a țării noastre, precum și a țărilor cu care întreținem relații comerciale cu materiale și produse de origine vegetală. Măsurile de carantină Intensificarea continuă a schimburilor de produse

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
produse și materiale de origine vegetală pe plan internațional, la care țara noastră participă activ și dezvoltarea turismului au condus la creșterea considerabilă a posibilităților de răspândire dintr-o țară în alta sau dintr-un continent în altul a agenților fitopatogeni, a dăunătorilor și buruienilor periculoase pentru plante. Astfel, începând cu secolul al XIX-lea, s-au introdus din America în Europa, o dată cu produsele vegetale importante, o serie de agenți fitopatogeni dintre care cităm: Plasmopara viticola, Phytophthora infestans, Synchytrium endobioticum etc.

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
în alta sau dintr-un continent în altul a agenților fitopatogeni, a dăunătorilor și buruienilor periculoase pentru plante. Astfel, începând cu secolul al XIX-lea, s-au introdus din America în Europa, o dată cu produsele vegetale importante, o serie de agenți fitopatogeni dintre care cităm: Plasmopara viticola, Phytophthora infestans, Synchytrium endobioticum etc. În același timp, au crescut posibilitățile de răspândire ale speciilor de agenți fitopatogeni și în interiorul țării, dintr-o zonă în alta, ca urmare a intensificării circulației rutiere, a transportului vegetalelor

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
XIX-lea, s-au introdus din America în Europa, o dată cu produsele vegetale importante, o serie de agenți fitopatogeni dintre care cităm: Plasmopara viticola, Phytophthora infestans, Synchytrium endobioticum etc. În același timp, au crescut posibilitățile de răspândire ale speciilor de agenți fitopatogeni și în interiorul țării, dintr-o zonă în alta, ca urmare a intensificării circulației rutiere, a transportului vegetalelor sub formă de materiale și produse pentru înmulțire, industrializare, depozitare, consum etc. În condițiile promovării pe scară tot mai largă a principiilor combaterii

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
alta, ca urmare a intensificării circulației rutiere, a transportului vegetalelor sub formă de materiale și produse pentru înmulțire, industrializare, depozitare, consum etc. În condițiile promovării pe scară tot mai largă a principiilor combaterii integrate, apariția unor specii noi de agenți fitopatogeni și a unor dăunători pe teritoriul țării, creează dificultăți și complicații, imprevizibile uneori, în aplicarea complexului de măsuri preventive și curative și mai cu seamă, în restabilirea echilibrului biologic natural sau menținerea acestuia în limite accesibile. Pentru a stăvili răspândirea

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
unor dăunători pe teritoriul țării, creează dificultăți și complicații, imprevizibile uneori, în aplicarea complexului de măsuri preventive și curative și mai cu seamă, în restabilirea echilibrului biologic natural sau menținerea acestuia în limite accesibile. Pentru a stăvili răspândirea unor agenți fitopatogeni, a unor dăunători și buruieni periculoase dintr-o zonă, țară sau continent în altele, țările interesate, inclusiv țara noastră, au instituit regimul de carantină fitosanitară. Carantina fitosanitară internă. Reprezintă ansamblul de măsuri îndreptat spre preîntâmpinarea răspândirii obiectelor de carantină sau

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
de carantină sau a altor specii periculoase pentru plante în înteriorul țării, prin depistarea lor la timp, localizarea și lichidarea focarelor. Reprezintă sistemul de măsuri, adoptate de stat, îndreptat spre apărarea teritoriului țării de pătrunderea din alte țări a agenților fitopatogeni, a dăunătorilor și semințelor de buruieni de carantină (pe scurt "obiecte de carantină"), precum și a altor paraziți animali sau vegetali periculoși pentru plante, iar în cazul pătrunderii acestora, de localizare și lichidare a focarelor respective. Activitatea de carantină fitosanitară este

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
la boli este un fenomen biologic natural, dar care se poate induce prin ameliorarea genetică, cu implicații importante în tehnologia agricolă. Rezistența plantelor este definită de o serie de elemente structurale sau fiziologice, care împiedică pătrunderea, înmulțirea și răspândirea agenților fitopatogeni în țesuturile vegetale, ca urmare a interacțiunii dintre agentul fitopatogen, plantă-gazdă și condițiile ecologice. Interacțiunea strânsă dintre gazdăpatogen-mediu a fost denumită de către Van der Plank (1968) triunghiul bolii. Gradul de infecție este determinat de: rezistența genetică, vârsta, vigoarea plantei, virulența

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
poate induce prin ameliorarea genetică, cu implicații importante în tehnologia agricolă. Rezistența plantelor este definită de o serie de elemente structurale sau fiziologice, care împiedică pătrunderea, înmulțirea și răspândirea agenților fitopatogeni în țesuturile vegetale, ca urmare a interacțiunii dintre agentul fitopatogen, plantă-gazdă și condițiile ecologice. Interacțiunea strânsă dintre gazdăpatogen-mediu a fost denumită de către Van der Plank (1968) triunghiul bolii. Gradul de infecție este determinat de: rezistența genetică, vârsta, vigoarea plantei, virulența și agresivitatea agentului fitopatogen și de factori ecologici. Opusul rezistenței

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
ca urmare a interacțiunii dintre agentul fitopatogen, plantă-gazdă și condițiile ecologice. Interacțiunea strânsă dintre gazdăpatogen-mediu a fost denumită de către Van der Plank (1968) triunghiul bolii. Gradul de infecție este determinat de: rezistența genetică, vârsta, vigoarea plantei, virulența și agresivitatea agentului fitopatogen și de factori ecologici. Opusul rezistenței este sensibilitatea, între aceste două stări ale plantelor existând altele intermediare. Imunitatea este o rezistență la un nivel ridicat, când efectele maladiei nu sunt vizibile și doar un mic număr de celule este afectat

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
cu substanțe minerale, care constituie straturi impermeabile (siliciu, calciu). Pentru efectuarea schimbului de energie și gaze cu exteriorul, pereții protectori sunt prevăzuți cu deschideri naturale: stomate, lenticele, hidatode, nectarii. Structura și funcționarea acestora constituie, în unele cazuri, bariere în fața invaziei fitopatogenilor. Stomatele, prin număr, aranjament spațial, structură, concordanța dintre deschiderea acestora și germinarea sporilor agenților fitopatogeni, influențează rezistența (R. Corbaz, 1990). S-a evidențiat că numărul stomatelor este invers proporțional cu gravitatea infectării hameiului cu Pseudoperonospora humuli. Grosimea și rezistența pereților

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
gaze cu exteriorul, pereții protectori sunt prevăzuți cu deschideri naturale: stomate, lenticele, hidatode, nectarii. Structura și funcționarea acestora constituie, în unele cazuri, bariere în fața invaziei fitopatogenilor. Stomatele, prin număr, aranjament spațial, structură, concordanța dintre deschiderea acestora și germinarea sporilor agenților fitopatogeni, influențează rezistența (R. Corbaz, 1990). S-a evidențiat că numărul stomatelor este invers proporțional cu gravitatea infectării hameiului cu Pseudoperonospora humuli. Grosimea și rezistența pereților celulelor din interiorul țesuturilor constituie, uneori, o barieră eficientă. De asemenea, xilemul din celulele sclerenchimatice

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
așa cum se întâlnește la unele soiuri de cartof la atacul ciupercii Phytophthora infestans (fig. 4). 3.4.1.4. Factorii care influențează rezistența plantelor Rezistența plantelor față de boli este o însușire variabilă, supusă legilor variabilității. Anumite caracteristici ale plantei-gazdă, agentului fitopatogen sau ale cuplului plantă-agent fitopatogen (factori interni) modifică într-un sens sau altul starea de rezistență. Condițiile ecologice (factori externi) modifică, de asemenea, rezistența plantelor la boli. Factorii interni (endogeni). Dintre factorii interni menționăm pe cei mai importanți: Vârsta. Rezistența

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
soiuri de cartof la atacul ciupercii Phytophthora infestans (fig. 4). 3.4.1.4. Factorii care influențează rezistența plantelor Rezistența plantelor față de boli este o însușire variabilă, supusă legilor variabilității. Anumite caracteristici ale plantei-gazdă, agentului fitopatogen sau ale cuplului plantă-agent fitopatogen (factori interni) modifică într-un sens sau altul starea de rezistență. Condițiile ecologice (factori externi) modifică, de asemenea, rezistența plantelor la boli. Factorii interni (endogeni). Dintre factorii interni menționăm pe cei mai importanți: Vârsta. Rezistența plantelor la boli, în general

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
tot timpul perioadei de vegetație. De exemplu, ciuperca Botrytis cinerea, datorită unui echipament enzimatic bogat, atacă un număr foarte mare de specii de plante, indiferent de vârstă. Organul plantei. Nu toate părțile plantelor sunt atacate cu aceeași intensitate de către agenții fitopatogeni. Unele organe permit o evoluție puternică și rapidă a agentului patogen, deci au o rezistență extrem de mică. De exemplu, frunzele plantelor sunt cel mai frecvent atacate de numeroși agenți patogeni. Tuberculii de cartof sunt mai atacați de către ciuperca Synchytrium endobioticum

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
Synchytrium endobioticum decât în cazul cultivării cartofului pe terenuri grele și umede. pH-ul solului poate să acționeze atât asupra plantei cât și a agentului patogen. Un pH puțin favorabil sau nefavorabil dezvoltării plantelor le micșorează rezistența la diverși agenți fitopatogeni. Terenurile acide sensibilizează cruciferele la ciuperca Plasmodiophora brassicae, în timp ce solurile alcaline predispun plantele de sfeclă la atacul ciupercii Pleospora betae etc. Alți factori externi care intervin și modifică rezistența plantelor la boli sunt: infecțiile mixte, poluarea chimică a mediului etc.

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]