202 matches
-
SUBFASCIATUS Boh. b) Nematozi 1. APHELENCHOIDES BESSEYI Christie 2. APHELENCHOIDES FRAGARIAE (Ritzema-Bos) Christie 3. GLOBODERA PALLIDA (Stone) Behrens 4. GLOBODERA ROSTOCHIENSIS (Wollenweber) Behrens 5. HETERODERA SCHACHTII Schmidt 6. MELOIDOGYNE spp. 7. RADOPHOLUS SIMILIS (Cobb) Thorne 8. XIPHINEMA spp. ÎI. Agenți fitopatogeni a) Ciuperci 1. CERATOCYSTIS FIMBRIATA Ellis Halsted f. sp. PLATANI Walter 2. COCHLIOBOLUS CARBONUM R.R. Nelson 3. COCHLIOBOLUS HETEROSTROPHUS (Drechsl) Drechsl 4. CRYPHONECTRIA PARASITICA (Murrill) Barr 5. DIDYMELLA LIGULICOLA (K.F. Baker, Dimock L.H. Davis) von Arx 6. HYPOXYLON MAMMATUM (Wahlenberg
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128303_a_129632]
-
bunul cel mai de preț al fermierului. Cunoașterea solului din cadrul fermei, 365. Metodele alternative de protecția plantelor au grad ridicat de durabilitate. Exemplul cel mai elocvent este cel al "solurilor supresive", respectiv al solurilor tratate cu biopreparate pe baza antagoniștilor fitopatogeni, soluri care nu permit dezvoltarea unor boli ale plantelor pentru că limitează inoculul primar (rezervă de fitopatogen din sol). 366. Plantele devin rezistente la organismele dăunătoare și prin inginerie genetică, ca de ex., cartoful rezistent la gândacul de Colorado datorită inserării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185790_a_187119]
-
plantelor au grad ridicat de durabilitate. Exemplul cel mai elocvent este cel al "solurilor supresive", respectiv al solurilor tratate cu biopreparate pe baza antagoniștilor fitopatogeni, soluri care nu permit dezvoltarea unor boli ale plantelor pentru că limitează inoculul primar (rezervă de fitopatogen din sol). 366. Plantele devin rezistente la organismele dăunătoare și prin inginerie genetică, ca de ex., cartoful rezistent la gândacul de Colorado datorită inserării unei anumite gene. Plantele modificate genetic nu pot fi introduse în România decât cu respectarea prevederilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185790_a_187119]
-
40. STERNOCHETUS MANGIFERAE (Fabricius) 41. THRIPS PALMI Karny 42. TOXOPTERA CITRICIDUS (Kirkaldy) b) Nematozi ... 1. BURSAPHELENCHUS XYLOPHILUS (Steiner amp; Buhrer) Nickle 2. HETERODERA GLYCINES Ichinohe 3. NACOBBUS ABERRANS (Thorne) Thorne amp; Allen 4. RADOPHOLUS CITROPHILUS Huettel et al. ÎI. AGENȚI FITOPATOGENI a) Ciuperci ... 1. ALTERNARIA KIKUCHIANA S. Tanaka 2. ALTERNARIA MÂLI Roberts 3. APIOSPORINA MORBOSA (Schweinitz) von Arx 4. ATROPELLIS spp. 4.1. ATROPELLIS PINIPHILA (Weir) Lohman amp; Cash 4.2. ATROPELLIS PINICOLA Zeller amp; Goodding 5. BOTRYOSPHAERIA BERENGERIANA de Notaris
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131556_a_132885]
-
SUBFASCIATUS Boh. b) Nematozi ... 1. APHELENCHOIDES BESSEYI Christie 2. APHELENCHOIDES FRAGARIAE (Ritzema-Bos) Christie 3. GLOBODERA PALLIDA (Stone) Behrens 4. GLOBODERA ROSTOCHIENSIS (Wollenweber) Behrens 5. HETERODERA SCHACHTII Schmidt 6. MELOIDOGYNE spp. 7. RADOPHOLUS SIMILIS (Cobb) Thorne 8. XIPHINEMA spp. ÎI. AGENȚI FITOPATOGENI a) Ciuperci ... 1. CERATOCYSTIS FIMBRIATA Ellis amp; Halsted foarte. sp. PLATANI Walter 2. COCHLIOBOLUS CARBONUM R.R. Nelson 3. COCHLIOBOLUS HETEROSTROPHUS (Drechsl) Drechsl 4. CRYPHONECTRIA PARASITICA (Murrill) Barr 5. DIDYMELLA LIGULICOLA (K.F. Baker, Dimock amp; L.H. Davis) von Arx 6. HYPOXYLON
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131556_a_132885]
-
se precizeze intervalul dintre aplicații, în zile. Trebuie să se indice durata protecției oferite, atât prin fiecare aplicare, cât și prin numărul maxim de aplicări ce trebuie utilizate. 3.8. Perioadele de așteptare necesare sau alte precauții pentru evitarea efectelor fitopatogene asupra culturilor viitoare Dacă este relevant, trebuie precizate perioadele minime de așteptare între ultima aplicare și semănarea sau plantarea următoarelor culturi, necesare pentru evitarea efectelor fitopatogene asupra următoarelor culturi, care să rezulte din datele prezentate la secțiunea 6 pct. 6
jrc5110as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90278_a_91065]
-
trebuie utilizate. 3.8. Perioadele de așteptare necesare sau alte precauții pentru evitarea efectelor fitopatogene asupra culturilor viitoare Dacă este relevant, trebuie precizate perioadele minime de așteptare între ultima aplicare și semănarea sau plantarea următoarelor culturi, necesare pentru evitarea efectelor fitopatogene asupra următoarelor culturi, care să rezulte din datele prezentate la secțiunea 6 pct. 6.6. Trebuie să se precizeze restricțiile cu privire la alegerea viitoarelor culturi. 3.9. Instrucțiuni de utilizare propuse Trebuie să se prezinte instrucțiunile propuse pentru utilizarea preparatului, ce
jrc5110as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90278_a_91065]
-
plantelor clasificate din punct de vedere toxicologic ca toxice (T) și foarte toxice (T+). În cazul plantațiilor de plop alb, plop negru, produsele de protecție a plantelor sunt utilizate în practica silvică pentru combaterea bolilor și vătămărilor produse de agenții fitopatogeni și dăunători (defoliatori și xilofagi). Pentru combaterea acestora se utilizează produse de protecție a plantelor, cu respectarea reglementărilor Uniunii Europene în domeniu. Cerințele privind utilizarea îngrășămintelor minerale Administrarea îngrășămintelor în plantațiile de salcie se va face primăvara, înainte de creșterea lujerilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269544_a_270873]
-
doza, metoda de aplicare, numărul și eșalonarea tratamentelor, incompatibilitatea cu alte tratamente la cultură; - toate informațiile relevante privind microorganismul, inclusiv proprietățile biologice, de exemplu, modul de acțiune, supraviețuirea, specificitatea gazdei. b) Evaluarea include: ... - natura, frecvența, intensitatea și durata efectelor fitotoxice/fitopatogene observate și condițiile agricole, fitosanitare și de mediu care au influență asupra acestora; - diferențele dintre soiurile principale ��n ceea ce privește sensibilitatea acestora la efectele fitotoxice/ fitopatogene; - porțiunea din cultura tratată sau din produsele vegetale tratate care prezintă efecte fitotoxice/fitopatogene
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186974_a_188303]
-
acțiune, supraviețuirea, specificitatea gazdei. b) Evaluarea include: ... - natura, frecvența, intensitatea și durata efectelor fitotoxice/fitopatogene observate și condițiile agricole, fitosanitare și de mediu care au influență asupra acestora; - diferențele dintre soiurile principale ��n ceea ce privește sensibilitatea acestora la efectele fitotoxice/ fitopatogene; - porțiunea din cultura tratată sau din produsele vegetale tratate care prezintă efecte fitotoxice/fitopatogene; - impactul negativ asupra plantelor sau produselor vegetale tratate, care urmează să fie folosite ca material săditor, în ceea ce privește viabilitatea, germinația, încolțirea, înrădăcinarea și stabilirea culturii; - impactul negativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186974_a_188303]
-
fitopatogene observate și condițiile agricole, fitosanitare și de mediu care au influență asupra acestora; - diferențele dintre soiurile principale ��n ceea ce privește sensibilitatea acestora la efectele fitotoxice/ fitopatogene; - porțiunea din cultura tratată sau din produsele vegetale tratate care prezintă efecte fitotoxice/fitopatogene; - impactul negativ asupra plantelor sau produselor vegetale tratate, care urmează să fie folosite ca material săditor, în ceea ce privește viabilitatea, germinația, încolțirea, înrădăcinarea și stabilirea culturii; - impactul negativ asupra culturilor limitrofe, în cazul în care microorganismele sunt diseminate. 4.6. Dacă eticheta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186974_a_188303]
-
organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 214/2001. Toate aceste normative reglementează, organizarea și funcționarea carantinei fitosanitare, în scopul prevenirii introducerii și răspândirii pe teritoriul țării a speciilor de agenți fitopatogeni, dăunători și buruieni supuse regimului de carantină fitosanitară, respectarea legislației de carantină fitosanitară a țării noastre, precum și a țărilor cu care întreținem relații comerciale cu materiale și produse de origine vegetală. Măsurile de carantină Intensificarea continuă a schimburilor de produse
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
produse și materiale de origine vegetală pe plan internațional, la care țara noastră participă activ și dezvoltarea turismului au condus la creșterea considerabilă a posibilităților de răspândire dintr-o țară în alta sau dintr-un continent în altul a agenților fitopatogeni, a dăunătorilor și buruienilor periculoase pentru plante. Astfel, începând cu secolul al XIX-lea, s-au introdus din America în Europa, o dată cu produsele vegetale importante, o serie de agenți fitopatogeni dintre care cităm: Plasmopara viticola, Phytophthora infestans, Synchytrium endobioticum etc.
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
în alta sau dintr-un continent în altul a agenților fitopatogeni, a dăunătorilor și buruienilor periculoase pentru plante. Astfel, începând cu secolul al XIX-lea, s-au introdus din America în Europa, o dată cu produsele vegetale importante, o serie de agenți fitopatogeni dintre care cităm: Plasmopara viticola, Phytophthora infestans, Synchytrium endobioticum etc. În același timp, au crescut posibilitățile de răspândire ale speciilor de agenți fitopatogeni și în interiorul țării, dintr-o zonă în alta, ca urmare a intensificării circulației rutiere, a transportului vegetalelor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
XIX-lea, s-au introdus din America în Europa, o dată cu produsele vegetale importante, o serie de agenți fitopatogeni dintre care cităm: Plasmopara viticola, Phytophthora infestans, Synchytrium endobioticum etc. În același timp, au crescut posibilitățile de răspândire ale speciilor de agenți fitopatogeni și în interiorul țării, dintr-o zonă în alta, ca urmare a intensificării circulației rutiere, a transportului vegetalelor sub formă de materiale și produse pentru înmulțire, industrializare, depozitare, consum etc. În condițiile promovării pe scară tot mai largă a principiilor combaterii
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
alta, ca urmare a intensificării circulației rutiere, a transportului vegetalelor sub formă de materiale și produse pentru înmulțire, industrializare, depozitare, consum etc. În condițiile promovării pe scară tot mai largă a principiilor combaterii integrate, apariția unor specii noi de agenți fitopatogeni și a unor dăunători pe teritoriul țării, creează dificultăți și complicații, imprevizibile uneori, în aplicarea complexului de măsuri preventive și curative și mai cu seamă, în restabilirea echilibrului biologic natural sau menținerea acestuia în limite accesibile. Pentru a stăvili răspândirea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
unor dăunători pe teritoriul țării, creează dificultăți și complicații, imprevizibile uneori, în aplicarea complexului de măsuri preventive și curative și mai cu seamă, în restabilirea echilibrului biologic natural sau menținerea acestuia în limite accesibile. Pentru a stăvili răspândirea unor agenți fitopatogeni, a unor dăunători și buruieni periculoase dintr-o zonă, țară sau continent în altele, țările interesate, inclusiv țara noastră, au instituit regimul de carantină fitosanitară. Carantina fitosanitară internă. Reprezintă ansamblul de măsuri îndreptat spre preîntâmpinarea răspândirii obiectelor de carantină sau
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
de carantină sau a altor specii periculoase pentru plante în înteriorul țării, prin depistarea lor la timp, localizarea și lichidarea focarelor. Reprezintă sistemul de măsuri, adoptate de stat, îndreptat spre apărarea teritoriului țării de pătrunderea din alte țări a agenților fitopatogeni, a dăunătorilor și semințelor de buruieni de carantină (pe scurt "obiecte de carantină"), precum și a altor paraziți animali sau vegetali periculoși pentru plante, iar în cazul pătrunderii acestora, de localizare și lichidare a focarelor respective. Activitatea de carantină fitosanitară este
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
la boli este un fenomen biologic natural, dar care se poate induce prin ameliorarea genetică, cu implicații importante în tehnologia agricolă. Rezistența plantelor este definită de o serie de elemente structurale sau fiziologice, care împiedică pătrunderea, înmulțirea și răspândirea agenților fitopatogeni în țesuturile vegetale, ca urmare a interacțiunii dintre agentul fitopatogen, plantă-gazdă și condițiile ecologice. Interacțiunea strânsă dintre gazdăpatogen-mediu a fost denumită de către Van der Plank (1968) triunghiul bolii. Gradul de infecție este determinat de: rezistența genetică, vârsta, vigoarea plantei, virulența
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
poate induce prin ameliorarea genetică, cu implicații importante în tehnologia agricolă. Rezistența plantelor este definită de o serie de elemente structurale sau fiziologice, care împiedică pătrunderea, înmulțirea și răspândirea agenților fitopatogeni în țesuturile vegetale, ca urmare a interacțiunii dintre agentul fitopatogen, plantă-gazdă și condițiile ecologice. Interacțiunea strânsă dintre gazdăpatogen-mediu a fost denumită de către Van der Plank (1968) triunghiul bolii. Gradul de infecție este determinat de: rezistența genetică, vârsta, vigoarea plantei, virulența și agresivitatea agentului fitopatogen și de factori ecologici. Opusul rezistenței
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
ca urmare a interacțiunii dintre agentul fitopatogen, plantă-gazdă și condițiile ecologice. Interacțiunea strânsă dintre gazdăpatogen-mediu a fost denumită de către Van der Plank (1968) triunghiul bolii. Gradul de infecție este determinat de: rezistența genetică, vârsta, vigoarea plantei, virulența și agresivitatea agentului fitopatogen și de factori ecologici. Opusul rezistenței este sensibilitatea, între aceste două stări ale plantelor existând altele intermediare. Imunitatea este o rezistență la un nivel ridicat, când efectele maladiei nu sunt vizibile și doar un mic număr de celule este afectat
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
cu substanțe minerale, care constituie straturi impermeabile (siliciu, calciu). Pentru efectuarea schimbului de energie și gaze cu exteriorul, pereții protectori sunt prevăzuți cu deschideri naturale: stomate, lenticele, hidatode, nectarii. Structura și funcționarea acestora constituie, în unele cazuri, bariere în fața invaziei fitopatogenilor. Stomatele, prin număr, aranjament spațial, structură, concordanța dintre deschiderea acestora și germinarea sporilor agenților fitopatogeni, influențează rezistența (R. Corbaz, 1990). S-a evidențiat că numărul stomatelor este invers proporțional cu gravitatea infectării hameiului cu Pseudoperonospora humuli. Grosimea și rezistența pereților
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
gaze cu exteriorul, pereții protectori sunt prevăzuți cu deschideri naturale: stomate, lenticele, hidatode, nectarii. Structura și funcționarea acestora constituie, în unele cazuri, bariere în fața invaziei fitopatogenilor. Stomatele, prin număr, aranjament spațial, structură, concordanța dintre deschiderea acestora și germinarea sporilor agenților fitopatogeni, influențează rezistența (R. Corbaz, 1990). S-a evidențiat că numărul stomatelor este invers proporțional cu gravitatea infectării hameiului cu Pseudoperonospora humuli. Grosimea și rezistența pereților celulelor din interiorul țesuturilor constituie, uneori, o barieră eficientă. De asemenea, xilemul din celulele sclerenchimatice
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
așa cum se întâlnește la unele soiuri de cartof la atacul ciupercii Phytophthora infestans (fig. 4). 3.4.1.4. Factorii care influențează rezistența plantelor Rezistența plantelor față de boli este o însușire variabilă, supusă legilor variabilității. Anumite caracteristici ale plantei-gazdă, agentului fitopatogen sau ale cuplului plantă-agent fitopatogen (factori interni) modifică într-un sens sau altul starea de rezistență. Condițiile ecologice (factori externi) modifică, de asemenea, rezistența plantelor la boli. Factorii interni (endogeni). Dintre factorii interni menționăm pe cei mai importanți: Vârsta. Rezistența
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
soiuri de cartof la atacul ciupercii Phytophthora infestans (fig. 4). 3.4.1.4. Factorii care influențează rezistența plantelor Rezistența plantelor față de boli este o însușire variabilă, supusă legilor variabilității. Anumite caracteristici ale plantei-gazdă, agentului fitopatogen sau ale cuplului plantă-agent fitopatogen (factori interni) modifică într-un sens sau altul starea de rezistență. Condițiile ecologice (factori externi) modifică, de asemenea, rezistența plantelor la boli. Factorii interni (endogeni). Dintre factorii interni menționăm pe cei mai importanți: Vârsta. Rezistența plantelor la boli, în general
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]