200 matches
-
ce afectează în special articulațiile mici ale mâinilor și picioarelor Apa de mare are un conținut complex de săruri (sodiu, potasiu, calciu, brom, rubidiu, litiu ș.a.m.d.Ă, acizi organici, substanțe radioactive, oligoelemente (zinc, titan, magneziu, cobalt, cromă, microorganisme (fitoplancton, zooplanctonă ce secretă substanțe antibiotice, bacteriostatice și antivirale, care au un rol important în redobândirea și menținerea sănătății organismului uman. La contactul pielii cu apa mării o parte din minerale și oligoelemente traversează bariera cutanată acționând benefic asupra funcționării tuturor
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
lumină primită precum și existența gheții au impus adaptări importante ale organismelor vii din Oceanul Arctic la condițiile extreme de mediu. Productivitatea biologică este maximă în timpul verii când insolația poate dura 24 ore, iar lumina aceasta permanentă face posibilă dezvoltarea excepțională a fitoplanctonului. Acesta reprezintă o bună bază pentru dezvoltarea piramidei trofice, care poate fi reprezentată schematic după cum urmează: Producători primari (diatomee, bacterii) Consumatori primari (ierbivore: copepode) Consumatori secundari (carnivore mici: melci, meduze, pești) Consumatori terțiari (carnivore mari: balena) Diatomeele sunt alge unicelulare
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cel mai nordic de distribuție. Deși cel mai frecvent este întâlnit sub gheață, poate să fie prezent și la adâncimi de cca. 1000m. Are dimensiuni mici, în general sub 25cm, dar în mod excepțional poate atinge 40cm. Se hrănește cu fitoplancton și zooplancton și, la rândul său, este hrana preferată pentru multe mamifere marine (foci) și păsări de mare, fiind astfel o componentă cheie în lanțul trofic din Oceanul Arctic. Peștele este pescuit comercial atât în Canada cât și în Rusia. O
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
5m în Marea Weddell, iar unda mareică este puternic amortizată de banchiza antarctică. IV.2.4. Viața in Oceanul Austral Apele reci ale Oceanului Austral nu sunt un impediment pentru dezvoltarea viețuitoarelor, la fel ca și în Oceanul Arctic. Pe seama unui fitoplancton dezvoltat din abundență în timpul verii australe, s-a dezvoltat un zooplanton bogat, în cadrul căruia menționăm krillul antarctic (Euphasia superba), considerat unul din elementele cheie ale lanțului trofic din acest ocean. În aceste condiții sunt și multe specii de pești care
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
situate la sud de 60șS. Un efect negativ asupra ecosistemelor marine îl au radiațiile ultraviolete care depășesc limitele normale în contextul existenței găurii în stratul de ozon din zona antarctică. S-a constatat astfel o reducere a productivității marine primare (fitoplanctonul) cu cca. 15% și de asemenea ADN-ul unor pești a fost afectat. Pescuitul ilegal din ultimii ani afectează tot mai mult populațiile de pești, îndeosebi basul chilian. Declinul pe care și krillul antarctic îl cunoaște în ultimul timp se
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de tundră antarctică. Spre deosebire de tundra arctică, cea antarctică este mult mai slab reprezentată. În Antarctica s-au diferențiat peste 200 specii licheni (Buellia, Rinodina, Xanthoria), cca.50 specii de mușchi (Bryum argenteum, Prasiola crispa), 700 specii de alge (cele mai multe sunt fitoplancton), dar sunt și alge de zăpadă multicolore, iar diatomeele sunt caracteristice zonelor de coastă, mai ales vara. Există doar două specii de plante cu flori în Peninsula Antarctica: păiușul antarctic (Deschampsia antactica) și iarba antarctică (Colobanthus quitensis), specifice teritoriilor de la
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
înconjurător natural și construit, pentru generațiile viitoare, necesită un răspuns satisfăcător privind stabilizarea și apoi reducerea emisiei de gaze, responsabile de producerea efectului de seră, cât mai curând posibil. Este, în aceeași măsură, important să protejăm resursele globale de biomasă, fitoplanctonul și pădurile, care joacă un rol esențial în ciclul general al carbonului. Reducerea emisiilor de combustibil fosil va necesita politici și inițiative bazate pe o înțelegere amănunțită a alternativelor și a mediului înconjurător urban ca sistem energetic. Singurele alternative durabile
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
habitatele speciilor rare), investiții pentru extinderea capitalului natural cultivat, care să reducă presiunea asupra resurselor naturale (de ex., parcurile pentru recreere din afara orașelor au rolul de a micșora presiunea asupra pădurilor naturale). Trebuie protejate resursele globale de biomasă (de ex., fitoplanctonul, pădurile ș.a.) care au un rol fundamental în circuitul carbonului și reduc semnificativ riscul generat de încălzirea globală de mediu. Viața durabilă a oamenilor pe planetă nu poate fi realizată în afara comunităților locale durabile. Administrația locală este cea mai apropiată
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
corpurile de apă Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă 1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor 1.1.2.1. Elemente biologice Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole 1.1.2.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice Regimul hidrologic cantitatea și dinamica curgerii
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114615_a_115944]
-
de apă Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă 1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii 1.1.3.1. Elemente biologice Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole 1.1.3.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice Condiții morfologice variația adâncimii cantitatea, structura
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114615_a_115944]
-
corpurile de apă Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă 1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere l.l.4.l. Elemente biologice Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice 1.1.4.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice Condiții morfologice variația adâncimii cantitatea, structura și substratul patului de coastă structura zonei de influență
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114615_a_115944]
-
succesiunea ecologică astfel: Oligo-mezotrof eutrof-hipertrof. Cauza principală este accelerarea intrării de nutrienți/materiale (din industrie, deșeuri menajere sau materiale provenite din eroziuneă sau/și intensificarea transportului subteran de nutrienți (mai ales de pe terenurile agricoleă, ceea ce determină o stimulare a dezvoltării fitoplanctonului și a macrofitelor submerse, precum și accelerarea colmatării secundare. Procesul de eutrofizare este însoțit de schimbarea structurii calitative a fitoplanctonului (prin creșterea dominanței cianoficeeloră. 64 Plantele moarte se depun, iar descompunerea lor de către microorganisme conduce adesea la dispariția oxigenului din straturile
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
provenite din eroziuneă sau/și intensificarea transportului subteran de nutrienți (mai ales de pe terenurile agricoleă, ceea ce determină o stimulare a dezvoltării fitoplanctonului și a macrofitelor submerse, precum și accelerarea colmatării secundare. Procesul de eutrofizare este însoțit de schimbarea structurii calitative a fitoplanctonului (prin creșterea dominanței cianoficeeloră. 64 Plantele moarte se depun, iar descompunerea lor de către microorganisme conduce adesea la dispariția oxigenului din straturile profunde ale apei; de asemenea, sunt favorizați descompunătorii care tolerează condiții de anoxie. Carența în oxigen determină scăderea diversității
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
mod direct prin afectarea solubilității, fie indirect, prin influențarea ratei de transfer între diferitele compartimente biotice și abiotice (există transfer între: apă-sediment; apăaer; apă-biocenozăă. Efectele poluării termice asupra biocenozei sunt contradictorii, deoarece intervin foarte multe variabile. Poate fi afectată structura fitoplanctonului fie prin afectarea compoziției sale specifice, fie prin accelerarea succesiunii fitoplanctonului. Efectele asupra zooplanctonului sunt și ele foarte diverse. Se constată restructurări ale compoziției specifice, modificări ale distribuției spațiale, creșterea fecundității, creșterea rolului zooplanctonului în fluxul de materie și energie
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
transfer între diferitele compartimente biotice și abiotice (există transfer între: apă-sediment; apăaer; apă-biocenozăă. Efectele poluării termice asupra biocenozei sunt contradictorii, deoarece intervin foarte multe variabile. Poate fi afectată structura fitoplanctonului fie prin afectarea compoziției sale specifice, fie prin accelerarea succesiunii fitoplanctonului. Efectele asupra zooplanctonului sunt și ele foarte diverse. Se constată restructurări ale compoziției specifice, modificări ale distribuției spațiale, creșterea fecundității, creșterea rolului zooplanctonului în fluxul de materie și energie datorită scăderii dimensiunilor corpului indivizilor și apariția timpurie a formelor de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
intensificarea procesului de sedimentare a materialului mineral și organismelor în suspensie, conducând pe de o parte la formarea substratului mâlos pe suprafețe întinse ale lacului (ceea ce determină schimbarea structurii comunităților de organisme bentoniceă, iar pe de altă parte, favorizează dezvoltarea fitoplanctonului prin creșterea transparenței apei de la 0,2 0,5 m la 0,75 - 2 m. Dezvoltarea fitoplanctonului este urmată imediat de schimbarea calității și cantității zooplanctonului (Botnariuc, Vădineanu, 1982). Ansamblul schimbărilor biocenotice în coreleție cu regimul hidrologic specific lacului, determină
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
formarea substratului mâlos pe suprafețe întinse ale lacului (ceea ce determină schimbarea structurii comunităților de organisme bentoniceă, iar pe de altă parte, favorizează dezvoltarea fitoplanctonului prin creșterea transparenței apei de la 0,2 0,5 m la 0,75 - 2 m. Dezvoltarea fitoplanctonului este urmată imediat de schimbarea calității și cantității zooplanctonului (Botnariuc, Vădineanu, 1982). Ansamblul schimbărilor biocenotice în coreleție cu regimul hidrologic specific lacului, determină modificări semnificative și în structura ihtiofaunei. Astfel, abundența planctonului, mai ales în etapa inițială de formare a
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
cu aluviuni fine care duc la sărăcirea faunei bentonice specifice zonei litorale, faună ce reprezintă baza trofică a multor specii de pești. În zonele litorale are loc o reducere a florei macrofite și în același timp o înmulțire explozivă a fitoplanctonului (alge). Prin moartea și descompunerea fitoplanctonului se crează condiții avansate de hipoxie (carență de oxigen dizolvat în apăă datorită mortalității crescute din zona litorală a acestor organisme. O altă consecință a construirii barajului o reprezintă bariera creată în calea migrației
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
sărăcirea faunei bentonice specifice zonei litorale, faună ce reprezintă baza trofică a multor specii de pești. În zonele litorale are loc o reducere a florei macrofite și în același timp o înmulțire explozivă a fitoplanctonului (alge). Prin moartea și descompunerea fitoplanctonului se crează condiții avansate de hipoxie (carență de oxigen dizolvat în apăă datorită mortalității crescute din zona litorală a acestor organisme. O altă consecință a construirii barajului o reprezintă bariera creată în calea migrației peștilor. Barajul a dus la dispariția
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
hidric, de protecție a solului, În sfârșit de oxigenare. Chiar acest ultim aspect mi se pare oarecum supralicitat, știind că 80% din fotosinteză nu este realizată de ceea ce numim Îndeobște plante, adică cele terestre, subiectul Îngrijorării opiniei publice, ci de fitoplanctonul oceanic... Și totuși, toate, subliniez, toate plantele exercită o acțiune unitară asupra mediului, indiferent dacă acesta e terestru ori acvatic. Iar această acțiune e contrară, conform principiului complementarității, atât de mult invocatei de mine În capitolele anterioare, acțiuni a animalelor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
circuit care cuprinde și distrugerea lui. Așa că el e sortit să dispară, dar după un timp mai lung. Se pare că și aici “tot răul spre bine”. Cam același lucru se Întâmplă și cu alte substanțe poluante. De exemplu, același fitoplancton marin concentrează cuprul de 30.000 de ori, iar unele moluște fluorul, de 7.000 de ori. Până și mercurul este concentrat În celulele algelor, până la de 100 de ori; mai mult, nu există practic nici o deosebire Între acumularea În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
b) Caracterizare ecologică ... Lacul Sărături Murighiol este situat în terasă Dunării, are o lungime de circa 2 km și o lățime maximă de 500 m. Apele lacului sunt puternic salinizate de tip cloruro-sulfatic, caracterizate prin marea bogăție de zoo- si fitoplancton. Complexul salmastru găzduiește colonii de sternide unde cuibărește abundent piciorongul (Himantopus himantopus), ciocintorsul (Recurvirostra avosetta), podiceps nigricolis, rata (Netta rufina) și unde mai cuibărește încă Charadrius alexandrinus. În timpul iernii, înghețul tardiv al luciului de apă (datorat caracterului salmastru) determina o
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
asupra sistemului imunitar; (îi) efectele radiațiilor UV-B, inclusiv în funcție de lungimea de unda, asupra: a) culturilor, pădurilor și altor ecosisteme terestre; și b) asupra lanțului trofic acvatic și pescuitului, ca și asupra posibilei inhibiții a capacității de producere a oxigenului de către fitoplanctonul marin; (iii) mecanismele prin care radiațiile UV-B acționează asupra materialelor biologice, a speciilor și ecosistemelor, inclusiv: relația dintre doză, mărimea dozei și replică; fotorevenire, adaptare și protecție; (iv) studii ale spectrelor cu acțiune biologică și replicile spectrale la utilizarea radiației
CONVENŢIA DE LA VIENA din 22 martie 1985 privind protectia stratului de ozon*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156629_a_157958]
-
corpurile de apă Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă 1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor 1.1.2.1. Elemente biologice Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole 1.1.2.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice Regimul hidrologic cantitatea și dinamica curgerii
LEGE nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159256_a_160585]
-
de apă Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă 1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii 1.1.3.1. Elemente biologice Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole 1.1.3.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice Condiții morfologice variația adâncimii cantitatea, structura
LEGE nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159256_a_160585]