3,336 matches
-
însă în cazul volumului Visul lupului de stepă (Editura Dacia, colecția Discobolul, 1999) care reunește câteva dintre eseurile lui Ștefan Borbely. De ele trebuie să te apropii pe furiș, cu reverență, căci altfel nu poți pătrunde în misterul interdisciplinar al fiziologiei lor. Lupul de stepă ratat care se mărturisește a fi Ștefan Borbely "visează" însă ordonat: când despre istoria culturală a zarurilor, când despre psihanaliză, când despre psihoistorie; când comparatist, când hermetic, iar alte ori chiar filosofic. Puținele elemente recurente se
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
chirurgiei estetice), nu e importantă doar pentru o istorie a disciplinelor, ci și pentru felul în care înțelegem semnificațiile noțiunilor de fericire și bunăstare individuală. Cei care decid să suporte o operație al cărei scop este de a le modifica fiziologia sînt, înainte de toate, persoane care suferă știindu-se obiectul ridiculizării celorlalți, al unei percepții răutăcioase și disprețuitoare. Chirurgul nu le oferă doar un remediu la înfățișare, ci un leac psihic, o reparație a încrederii în sine. Și judecînd după statisticile
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
cu Iluminismul, și prin intermediul "fericirii" ca scop și drept fundamental al fiecărei persoane în parte. Reperul chirurgilor estetici din secolul trecut erau operele de artă, ceea ce îi amintește lui Gilman de distincția lui Kant între cele două "ramuri" ale naturii: fiziologia (felul în care natura a conceput omul) și antropologia (felul în care omul se concepe pe sine). Chirurgia estetică ține de domeniul antropologiei. Individul are dreptul de a-și crea o înfățișare exterioară pe măsura identității sale interioare: dacă e
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
acoperișul hangarului)/ o gheară moale-moale/ înfiptă într-o victimă leneșă-leneșă/ viață ca o secreție inutilă transmisă prin/ serviciile de poștă ale ruinelor/ feminine" (Legăturile care se făceau în tren). Cuvîntul însuși ni se relevă ca o bizară vietate la întretăierea fiziologiei și a spiritului, a organicului și a spiritului, a organicului și a anorganicului, mesager al absconselor legături între toate cele ce ființează și pe care poezia le dibuie, făcînd din această misiune însăși rațiunea sa de-a exista: "Cuvîntul aleargă
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
poate rescrie, în joacă. Ea povestește în mod intenționat prozaic momente de poezie sublimă: " Pun sare pe oul martir/ Și mușc din carnea virtuală/ A găinușei ce-ar fi putut fi,/ Cu mofturi de donna medievală,/ Ce-și reprimă grațios fiziologia./ Pun, va să zică,/ Ketchup & muștar & sare,/ Pe găinușa comprimată în galbenul glob/ (Palat de nuntă și, evident, cavou)/ Și mușc./.../ Și totul e banal ca moartea." (Scenă de gen cu micul dejun inclus) Deconstrucția și reconstrucția poeziei nu constituie însă pentru
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
proza feminină, instituționalizându-se o mare prostie și anume aceea că literatura produsă de femei are un nu știu ce care o diferențiază, o discriminează, fie și pozitiv, de oponența sa masculină. Anumite subiecte, mai ales cele care țin de intimitatea strict feminină (fiziologia specifică tuturor vârstelor, maternitatea, nașterea ș.a.m.d.), firesc întâlnite în paginile acestei literaturi, sunt imediat taxate drept feminine. Dacă în plus sunt tratate într-o tușă duios-lirică verdictul e fără apel. Amuzant este și faptul că dacă într-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
am găsit mereu fertil, dar prea închis în sine, în pericol de a forma o nouă scolastică pe cale de a friza ridicolul. Cărțile mele recente sunt și mai adânc înrădăcinate în terenul care a dat naștere acestor cercetări (etnografie, lingvistică, fiziologie etc.). Ele au avut tendința de a se îndepărta de simplificările epocii. Știți să aruncați în aer și să prindeți cu abilitate cuvintele, limbajul. Sugerați enorm în romanele, poemele și critica dumneavoastră. Cum se manifestă apetitul de a încerca o
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
literaturii române Kogălniceanu a fost și un scriitor modern. În 1839 a publicat, în "Albina Românească", schița Adunări dănțuitoare, în 1840, în "Dacia literară" schița Nou chip de a face curte și Iluzii pierdute. Un întîi amor, în 1844 nuvela Fiziologia provincialului în Iași și, tocmai în 1850, în "Gazeta de Moldavia", prima parte (care va fi și ultima) din romanul Tainele inimei. Împreună, ar constitui materia unui volumaș de mică dimensiune. Să observ dintru început că a pornit pe drumul
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
dacă nu și oarecare frică obscură, ca toate cele greu de înțeles cu mintea, dar care vorbesc inimilor simțitoare. Opera lor este un obiect de patrimoniu care trebuie protejat prin lege de orice fel de critică. Și așa mai departe. Fiziologia țuțărului nu e complicată, dar e vastă. M-am ferit să dau nume. Singurul pentru care fac excepție, fiindcă o merită, este Luminița Marcu, unul dintre cei doi foarte tineri cronicari ai României literare. Ea a scris ce a crezut
Scriitori, critici și țuțări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15865_a_17190]
-
Sau cu o magică afectare: "am scris în ea un alfabet neînchegat ca fața lui dumnezeu. de o transparență vie/ eu am intrat în cuvîntul cutremur, ca un șaman" (cîntarea cîntărilor sau amantul universal). Sau din nou cu recursul la fiziologie: "în tot întunericul nu am întîlnit decît gura ei plină de conjuncții/ ea e tatuajul poeziei mele. e o limbă scrisă cu salive semantice" (ibidem). Cititorului nu-i poate scăpa factura sceptic-glumeață a acestor corespondențe, adică teatralitatea lor. Ironia se
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
Istoria se împarte în două părți: aceea în care, oamenii se simțeau atrași în neantul vibrant al Divinității și astăzi, cînd nimicul lumii este deposedat de suflul divin". Apoi meditează pe marginea ideii de sfințenie. Și notează: "Sfințenia este o fiziologie transfigurată; poate și mai mult: o fiziologie divină. Tot ce e funcție ca mișcare spre cer... Una din obsesiile constante ale sfințeniei este sîngele. Importanța lui nu derivă numai din viziunea cosmică a inimii, ci și din lupta permanentă pe
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
în care, oamenii se simțeau atrași în neantul vibrant al Divinității și astăzi, cînd nimicul lumii este deposedat de suflul divin". Apoi meditează pe marginea ideii de sfințenie. Și notează: "Sfințenia este o fiziologie transfigurată; poate și mai mult: o fiziologie divină. Tot ce e funcție ca mișcare spre cer... Una din obsesiile constante ale sfințeniei este sîngele. Importanța lui nu derivă numai din viziunea cosmică a inimii, ci și din lupta permanentă pe care o exercită sfinții cu el. Căci
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
care au cam rămas cu ochii în ceață. Oricum, valoroasă aici mi se pare ideea disprețului "implicaților" față de ontologia separată a politicii. Așa cum la fel de valoroasă și fertilă polemic (dar care polemică?) e o altă idee a autorului concretizată într-o fiziologie provocatoare, aceea a vulgarizatorului de profesie: "Nu trebuie să surprindă pe nimeni vizibilitatea de care se bucură vulgarizatori ai: principiilor relativismului cultural (Dl Lucian Boia), kremlinologiei și științei politice americane a anilor '60-'70 (Dl Stelian Tănase), idealurilor civic-comunitariene (D-
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
noii părinți adesea mai puternic decît copiii de sînge, așa și în națiuni sînt noi sosiți, care, ca și cînd și-ar fi regăsit în fine căminul adevărat, exprimă mai clar și mai înflăcărat sentimentele tuturor, în vreme ce alții, cu o fiziologie mai veche, simt ca niște vrăjmași... Nu mi-e rușine că sînt român și sînt, în ceea ce mă privește, un român filoromân. Ei bine, astfel era N. Iorga, o ființă care, peste orice șovăire și posibilă eroare, avea însușirea de
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
dacă există,/ Și eu aș fi/ O piatră în gura lui, ce învață să spună/ Cuvintele clare" (ibidem). Absența obiectului devine, așadar, o temă radicală, menită a corija o invazie obiectuală impură, un flux al unei materialități devastatoare ce aglutinează fiziologia, viciul, civilizația, istoria: "Am cunoscut tirania mirosului animal,/ Democrația alcoolică, oligarhia/ Discotecilor și pițipoancelor strălucitoare,/ Am inventat noi poziții și limbi,/ În care au crescut imperii și popoare" (ibidem). Comportîndu-se astfel, Alexandru Mușina își relevă strategia contrapunctică pe care își
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
modernă a comunicării, derivată ea însăși din structuralismul francez, din poststructuraliști, formaliști și postmdoerni. Speciei jurnalului de călătorie i se aplică o logică a hibridului, a amestecului genurilor, iar exemplele vin din Bolliac, Ion Codru-Drăgușanu, Negruzzi, Alecsandri. Iarăși interesantă problema fiziologiilor (Fiziologia provințialului (Negruzzi), Fiziologia nasului (Heliade) și a raportului acestor specii "nearistotelice" cu literatura. Raportul eu-tu, narator-narator, "cititor abstract, implicit, înscris sau vizat", și cam săracele lor avataruri textuale în proza pașoptistă, adresarea ploconită către cititor și atmosfera intelectuală
Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16427_a_17752]
-
a comunicării, derivată ea însăși din structuralismul francez, din poststructuraliști, formaliști și postmdoerni. Speciei jurnalului de călătorie i se aplică o logică a hibridului, a amestecului genurilor, iar exemplele vin din Bolliac, Ion Codru-Drăgușanu, Negruzzi, Alecsandri. Iarăși interesantă problema fiziologiilor (Fiziologia provințialului (Negruzzi), Fiziologia nasului (Heliade) și a raportului acestor specii "nearistotelice" cu literatura. Raportul eu-tu, narator-narator, "cititor abstract, implicit, înscris sau vizat", și cam săracele lor avataruri textuale în proza pașoptistă, adresarea ploconită către cititor și atmosfera intelectuală a
Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16427_a_17752]
-
ea însăși din structuralismul francez, din poststructuraliști, formaliști și postmdoerni. Speciei jurnalului de călătorie i se aplică o logică a hibridului, a amestecului genurilor, iar exemplele vin din Bolliac, Ion Codru-Drăgușanu, Negruzzi, Alecsandri. Iarăși interesantă problema fiziologiilor (Fiziologia provințialului (Negruzzi), Fiziologia nasului (Heliade) și a raportului acestor specii "nearistotelice" cu literatura. Raportul eu-tu, narator-narator, "cititor abstract, implicit, înscris sau vizat", și cam săracele lor avataruri textuale în proza pașoptistă, adresarea ploconită către cititor și atmosfera intelectuală a epocii, cu preferințe
Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16427_a_17752]
-
presă. La Institutul de Medicină din Iași eu am reusit sa intru pe baza tezei despre Rebreanu și a notei mari la limba rusă. Oricît de ciudat ar părea acum, acestea erau materii de examen, la egalitate cu Anatomia și Fiziologia... Mircea, care mă depășea la disciplinele specifice, nu a fost primit la medicină. Limba rusă îi scăzuse, revoltător, media ... Acesta a fost probabil micul lui ghinion și marele lui noroc pentru că i-a deschis liber calea către tot ce a
Dorel Schor. In: Editura Destine Literare by Mircea Radu Iacoban adolescent la...70 de ani () [Corola-journal/Journalistic/82_a_240]
-
Jordan decât de Daisy. Un spațiu amplu este dedicat, apoi, raportului Acustică vs. optică din romanul discutat. Virgil Mihaiu constată că postmodernismul ne-a învățat cum să conviețuim cu răul. Cuvântul oglindit de pe albumul lui Miles Davis - LIVE/EVIL - condensează fiziologia culturală a deceniilor recente. Deși există suficiente elemente de "postmodernism timpuriu" în scrierile și atitudinile lui Fitzgerald, paginile sale cele mai durabile transcend limitele încadrărilor critice. Raporturile scriitorului cu cinematografia i se par autorului definibile prin termenul Hassliebe (iubire cu
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
pentru cel mai bun poem. Urmând această logică, substituiți premiul pentru cea mai bună cinematografie cu premiul pentru cea mai bună metaforă dintr-un poem, și veți vedea încotro bat. Dacă tot e să disecăm un film, să-i privim fiziologia, măcar să dăm o atenție egală tuturor straturilor, fără astfel de discriminări nemotivate. După această lungă, dar, sper, explicabilă introducere, să luăm Aviatorul de coarne. Într-o lume a corectitudinii politice, în care accentul cade pe minoritățile de orice fel, în
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]
-
ce vor să fie ‘’puternice’’, dar devin ‘bărbate’. În fapt, numai creierul feminin, structurat de altfel printr-un sistem de neuroni alcătuit tot dintr-o complexitate de vreo 24 miliarde de neuroni, anatomic fiind oarecum la fel, prezintă o altă fiziologie, un alt gen de psihism, iar mulți centri nervoși sunt altfel poziționați pe scoarța cerebrală feminină. Un exemplu ar fi dexteritatea verbală. Un sistem de gândire total diferit, pentru că este dat/dictat chiar de structura funcțională a creierului feminin, un
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
al unei succesiuni unice de accidente istorice, iar metoda de analiză propusă este cea a analogiei dintre viața organică și viața socială. De aici se dezvoltă conceptul de funcție, implicând noțiunile de structură și proces, cu același sens ca în fiziologie. Sunt analizate sisteme de rudenie foarte diverse, autorul distingând două tipuri principale, pe care le numește "dreptul mamei" și "dreptul tatălui". Cititorul va descoperi articole extrem de interesante despre importanța pe care o are la unele popoare relația dintre fratele mamei
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
Bd. Liviu Rebreanu nr. 18/B, prima clădire bionică din țara noastră și una dintre puținele realizate în partea de sud-est a Europei. Un oraș în nori Fascinați de posibilitatea „transferului“ în tehnologia construcțiilor a cunoștințelor din domeniul biologiei și fiziologiei organismelor vii, pe baza arhitecturii bionice, arhitecții spanioli Javier Pioz și Maria Rosa Cervera au reușit elaborarea celui mai îndrăzneț proiect din lume, care în anii următori se va concretiza în China, la Shanghai. Este vorba de o construcție pe
Agenda2003-6-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280677_a_282006]
-
nașterea medicului Gheorghe Marinescu, fondatorul școlii românești de neurologie. A făcut cercetări îndeosebi asupra celulei nervoase, căreia i-a consacrat o amplă monografie. Deschizător de drumuri în cercetarea histochimică a sistemului nervos, a folosit, printre primii, metoda encefalografică în studiul fiziologiei și al fiziopatologiei sistemului nervos. A fost membru a peste 35 de academii din lume și a publicat peste 1 500 de lucrări. calendar multiconfesional Biserica Ortodoxă Română 22 februarie - Aflarea moaștelor Sfinților Mc. din Evghenia; Cuv. Atanasie, Talasie și
Agenda2003-8-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280721_a_282050]