122 matches
-
bucurie mare, fetele îmbunate și dezghețate, ce mai, totul ca într-un film american cu sfârșit frumos. Dimineața, pe la zece, le spunem domnișoarelor să meargă la plaja pentru a-și mai încălzi puțin oasele înghețate prin tufișurile mamaieze, iar noi flăcăii o luam către recepție să vedem ce surprize ne mai așteaptă. Găsim la datorie, un alt recepționer. Câd îi spunem cine suntem, ne tratează cu respect și scuze pentru ceea ce s-a întamplat în noaptea precedentă. Știa tot! Avusese grijă
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Unu_mai_muncitoresc_pe_litoralul_romanesc_.html [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
tot ce-i viu și verde în natură, Iar nouă nu ne vine-a sta în casă, Sămânța-i încolțită-n arătură ! Tu Primăvară bine ai venit, In suflet și pe-afară-i tot un soare, Dragostea peste tot s-a cuibărit, Flăcăii toți ”miros” a-nsurătoare ! Pe glia noastră bine ai sosit, Te-am așteptat cu jind întreaga iarnă, Necazurile toate le-am dosit... E Primăvară, florile să cearnă ! Referință Bibliografică: E primăvară / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1582
E PRIMĂVARĂ de NELU PREDA în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 by http://confluente.ro/nelu_preda_1430504659.html [Corola-blog/BlogPost/352550_a_353879]
-
că nu poate reacționa așa, în starea în care se afla. De aceea schelălăi, ca o jigodie trasă de coadă: --Ajutați-mă, bă, flăcăi, ajutați-mă, că vă dau cât cereți! Îi scăpase prostia. Cum să le dea „cât cer”? Pentru că „flăcăii” au remarcat „oferta”. Cel cu bască și pufoaica unsuroasă se grăbi să o „accepte”: --Dacă-i așa, nene, află că nu poți să ieși de aici fără trei milioane! Noi nu suntem miloși ca Floricel. Să te scoată el cu un
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415988157.html [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
masa și m-așează delicat pe un macrameu scrobit ori, mă pun jos, pe pământ, lângă un mormânt iubit. Tot Olarul, măiestrit, mă rotește, mă frământa până când burtos cumplit mă trântește pe jos franța și-apoi, gura după gură, vin flăcăi să bea o dușca, însetați sau ponosiți, refuzați de-o muierușca. Sau decad dintr-o ulcica și mă fac strachina goală să mă vândă toți olarii lângă-o pâine rotocoala, să mă umple gospodina cu sarmale lenevoase, fierte-ncet, cu-
DINCOLO DE CUCUTENI de DORA PASCU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1468950845.html [Corola-blog/BlogPost/380824_a_382153]
-
Jurnalul prinde și o amintire despre prietenii din Bălcești : Vasile Oprea (Vaslică a lu’ Tirina), Mărin Covrig (coleg de primară) și Gheorghe Lupu (vecin din Bălcești). Rememorarea serilor dansante avându- i pe aceștia drept cântăreți trezește sentimentul : „Ce vremuri ! Eram flăcăi!” Deplasările prin Guangzhou și în Singapore rețin aspecte culturale care sunt, probate prin fotografii relevatoare. Literatura paradoxistă constituie o „neutrality”: ea conține ceea ce Florentin Smarandache numește „neutral ideas” (F. Smarandache, „The Neutrosophic Research Method in Scientific and Humanistic Fields”, in
FLORENTIN SMARANDACHE: Extensica şi estetica paradoxistă, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-extensica-si-estetica-paradoxista-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339641_a_340970]
-
afirmație, un obicei ce își pierde amintirea în negura timpurilor : Coroana. În Sâmbăta Mare, în timp ce tații rămân să vadă de gospodărie, iar mamele și surorile rămân să pregătească bucatele tradiționale de Paști (cozonac, pască, ouă roșii, friptură de miel, drob ș.a.) flăcăii din sat, cu mic cu mare, urcă pe Dealul Boiștea pentru a ridica coroana. Mai corect spus pentru a ridica coroanele. La început era o singură coroană ce se ridica pe culmea dealului, dar de prin anii 70 ai secolului
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
se țineau șezători la care era o plăcere să privești fetele intrecandu-se la torc ori la înfloratul cămășilor cu pui și să le auzi cântând „A plecat badea la coasă”, „Colea-n-vale la fântână” etc. Nu lipseau la aceste șezători flăcăi că Pâslaru Costică și Ursache Costică, meșteri neîntrecuți în cântatul din frunză, fluier și caval. Aceste șezători la care se spuneau glume, ghicitori, povestiri deosebite erau minunate prilejuri de afirmare și păstrare a graiului foarte bogat și nuanțat al localnicilor
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
filmului, cele de prim-plan și joc sunt mai puțin de 20, restul fiind secvențe de bătălie, realizate cu figurație. Astfel, de cele mai multe ori, marii actori apăreau în scene episodice, ori în planuri generale: Nicolae Soreanu și Vasile Toneanu erau flăcăi de țară, iar Iancu Brezeanu un țăran, în primele scene; Ar. Romanescu apărea într-un grup de doamne de la Crucea Roșie etc. Scenele de luptă au avut ca protagoniști și cadre militare (aproximativ 80.000 de oameni în total). Alte
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
lor irlandezi din Regimentul 24 Infanterie Georgia al colonelului Robert McMillan. Un confederat care a observat drapelurile verzi ale regimentului apropiindu-se, a exclamat: „O Doamne, ce păcat! Vin flăcăii lui Meagher.” Dar McMillan a ordonat soldaților: „Dați-le acum, flăcăi! Acum e vremea! Dați-le!” Ultima brigadă a lui Hancock a fost condusă de gen. brig. John C. Caldwell. În fruntea celor două regimente de pe stânga, col. Nelson A. Miles i-a sugerat lui to Caldwell că practica marșului în
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
vremuri vechi, un aventurier de la oraș s-a lăsat coborât cu funii de un grup de tineri în fundul avenului. Înțelegerea era că atunci când va scutură de funie să fie tras afară. După o lungă așteptare în care funia rămâne nemișcata, flăcăii o trag sus. De aici povestea are două variate. În primă, la capătul funiei au găsit un om albit, cu ochii rătăciți și groază întipărita pe față. Cât a mai trăit acesta, cu mintea rătăcita nu a mai scos o
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
Enea Silvio Piccolomini... - Acela. Căpitanul tăcu. Crezuse că tot ce se Întâmplă cu Apărătorii de sub comanda sa e hotărât doar de el. Iată că nu era așa. Oamenii aceștia nu erau niște necunoscuți ascunși sub platoșe și sub armuri. Erau flăcăi cu un nume, o poveste, o tristețe, o speranță. Cei mai buni luptători ai celor trei țări române. Veniți nu pentru fală, ci pentru recâștigarea unei demnități pierdute, istoria zănatică a acestor țări, mereu sfâșiate de războaie interne, de lupte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
om bun. Dădea pentru biserică sute de lei, să fie pomenit primul duminica la slujbă, înaintea morarului Drăgulin, iar eu, de Paște, nu aveam nici măcar teniși noi. Și, tot din spirit de grandomanie, de Anul Nou făcea risipă: cînd veneau flăcăi cu capra ori cu cerbul din alte sate îi punea și la masă bucăți mari de cîrnat și de carne macră, să se ducă vestea -, iar eu și sor-mea mîncam jumări din slănina de la gîtul porcului. Stăteam flămînzi, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cicluri care concordă celor patru anotimpuri: obiceiuri de primăvară, de vară, de toamnă și de iarnă, aceste din urmă fiind deosebit de vaste, pe întreg teritoriul folcloristic, încărcate de semnificații și simboluri pentru cultura noastră populară. Conform tradiției după lăsarea secului, flăcăii din comună, ce vor îmbrăca costumele căiuțiilor, al caprei, caută și împacă muzicanți Îlăutariă care îi vor însoți la parada mascaților, desfășurată inițial în fața mulțimii adunate în centrul satului în ultima zi a anului, apoi se transferă pe la casele gospodarilor
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Chirei ce-i veni în minte: Fugi deochi de deochi de la Rică dintre ochi din zgârciul nasului, din fața obrazului, să fugi, să te răspândești, să te duci unde popă nu toacă, unde cocoș nu cântă acolo dacă te-oi duce flăcăi și fete cu căpățâni de câine înainte ți-or ieși și tu mai rău oi fugi. Dar intrarea și ieșirea se învârteau în jurul lui cât era orizontul, de parcă lumea ar fi fost o ușă rotativă de sticlă menținută în axa
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
chiar la curte se făcea recrutarea. Flăcăii în păr veneau la recrutare și înainte de a trage sorții, Alecsandri se ducea în mijlocul lor și le vorbea de datoria ostășească, de dragostea de neam, de țară, de Rege și de pământul strămoșesc. Flăcăii ca și bătrânii din sat, nevestele și surorile, îl ascultau cu sfințenie; apoi băiețanii intrau la recrutare cu fețele voioase, chiuind de bucurie după ce trăgeau sorții. Alecsandri ținea mult să stee în mijlocul recruților și să-i îndemne să-și iubească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o nevastă care să-i facă cinste. Maria Lupului, născută Suciu, venise aici din Călnaci. Era fata lui Neculai de la Poartă și nu era deloc cheie de biserică. Rea de muscă, de felul ei și iubăreață foc, prefera mai ales flăcăii mai tineri și bărbați feroce. Unul Bocuțu din Zăpode, bărbat tânăr și arătos, este prins de soțul Încornorat În patul conjugal, cade răpus Într-o zi de iarnă, Împușcat de soțul cu nume de Lup. Deși nu a fost Împușcat
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Satul Își tocmea păstori Încă din timpul iernii. Doar cei mai mici dintre copii aveau de păzit cârlanii, după ce se Încheia anul școlar. De multe ori mulți dintre ei Îl Încheiau mai repede. Bărbații care erau mai În putere și flăcăii mai lucrau și la plute. De fapt, se spunea așa la munca de transport a buștenilor la Fabrica de Cherestea. Denumirea de plutărit se păstrase din bătrâni, când lemnele, după ce erau aduse la apa Mureșului, se făceau plute și erau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sau chiar să fugiți cu caleștile, râde el. Dar de ce dracului ați vrea să fugiți cu caleștile mele numai voi știți. Bun ! Ja ! Ja ! Acestea fiind spuse - și-și trage din pantaloni pistolul și-l îndreaptă spre cer. Sunteți gata, flăcăi ? — Te-ai prins bine, Sachi ? îl întreabă Fernic pe Pribeagu. O să sărim ca toți dracii, ai să vezi, ține-te bine ! Și tu, Cristi, da ? Ai pregătit totul ? — Gata, prințișorii mei ? — Da, domnule, încuviințează toți. Să -i dăm bătaie ! Știrbu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
vremea tineretului emancipat de după primul război mondial. Din partea elevilor, faptul îi atrăsese porecla de „Bilă”. Având un caracter aprins, i se mai spunea și „Chibrit”. Intrând agale în clasă, se holba de sub chelie cu doi ochi bulbucați și albaștri la „flăcăii” pe care îi instruia în științele exacte. Întotdeauna avea câte o observație la adresa ciracilor sau o zicală potrivită. De pildă, câte unul își pâra colegul, zicând că i-ar fi împrumutat creionul și de asta nu are cu ce scrie
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
constituiau pentru fălticineni nume de pioasă amintire. Alții erau prezențe stimabile: Sorin Gorovei, cu șapca lui turtită pe chelie și pantalonii golf care îi imprimau o imagine de sferă, poreclit de elevi „Bilă”, care bulbuca ochi plin de sarcasm la „flăcăi”, adică la elevi. Severul profesor Haralambie Băeșu care preda geografia, „el fugitivo” pictor Gheorghe Șaru ce nu reușea să se impună nimănui, cu toți au rămas profesori ce nu se puteau uita, ca și Eugenia Scripcaru, Aonofreiesii, Astărăstoaie, cele trei
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
uite lumea la ele ca la fîntînă. înainte de a se duce fata la joc, să spele oglinda, și cu apa aceea să se spele ea, zicînd: „Cum nu poate nimenea să se gătească fără oglindă, așa să nu poată nici flăcăii juca făr’ de mine.“ Fetele care vor să placă se împodobesc cu flori, dar, rupînd ele florile, nicicînd nu le pun imediat la brîu sau sîn, ci le trag peste foc sau flacăra unei lumini, crezînd că apoi vor fi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înainte de răsăritul soarelui, fata care merge să se spele la un izvor să se spele din partea din care răsare soarele și să zică: „După cum așteaptă oamenii ca să răsară soarele, așa să mă aștepte și să mă dorească și pe mine flăcăii.“ Fetele fură strune de la scripcă și le leagă la mînă, ca să fie așa iu bite cum îi iubit tonul strunelor. Cînd vine popa cu căldărușa la Bobotează, fetele mari iau mărgelele de la gît și le pun în pragul ușii, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
câte o babă, mai auzi clopotele bisericii. ... Dar ... ce frumos cântă tot felul de păsări și în special privighetoarea ... Ce năvalnic sar emoțiile când pășești pe prispa satului; apare instantaneu lumea copilăriei cu oamenii de odinioară, cu țâncii, adolescenții, sau flăcăii care eram antrenați într-o imensă devenire a naturii înseși dar mai ales a personalității noastre. Aveam vise ... dar „folclorice”; avem dorințe greu de exprimat, aveam chemări și către frumoasa vecinului dar și către lumea necunoscută, aia ... de la tren, în
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
rămas fermecată de ceea ce a văzut aici, așa că a hotărât de una singură să rămână pe aceste meleaguri în mijloc de pădure. Vestea că o frumoasă prințesă, de neam ales, locuiește în pădurea Măgurii s-a răspândit iute până departe. Flăcăi de pe toate meleagurile au venit în căutarea ei, cu gând s-o ieie de nevastă, dar nimeni n-a găsit-o și nici n-a văzut-o cum arăta la față, în carne și oase. Dar totul a fost zadarnic
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de boi Înco roată măi flăcăi Hăi, hăi De veți trăi și vom meni Și la anul vom veni Și atunci să vă găsim Cu holde bune și bogate Coșarele înfundate Cu grâu și cu popușoi Ia opriți pe loc flăcăi La anul și la mulți ani Aho Conpus de Vasile I. Plugar Hârsova Vaslui”. h. Cum a „câștigat” la Vaslui alegerile din noiembrie ’46, Blocul Partidelor Democrate Organizat sub imensa presiune a celor peste 600.000 de militari sovietici ce
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]