120 matches
-
de președinte Când nu te simți a fi în stare Păi... du-te nene le plimbare Nu ne jucăm de-a incercatu’ Dac-am putea conduce statu’ Că nu-i doar Ghiorghe și cu Ioane Aici vorbim de milioane. Mânați flăcăi și m-ascultați, N-aveți cu biciu’-n ce să dați... Păi începând cu Ceaușescu, Și după el... nea’ Iliescu, Savantu’ de Constantinescu Și marinarul de Băsescu, Toți într-o oală pot să-i pun Cu toții au ceva comun; Nu
PLUGUŞORUL ... PENTRU T(H)OŢI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359539_a_360868]
-
mii de declarații Ce singuri le-au scăpat din gură Tot acuzându-se că fură. De ce nu-i arestat niciunul !?!? Păi ci’n să facă pe nebunul ? Că ăi de-ar trebui s-o facă Mănâncă din aceași troacă. Mânați flăcăi și m-ascultați, N-aveți cu biciu’-n ce să dați... Dar hai să-o luăm de la-început, Și să vedem ce-au mai făcut În anul care a trecut. Au început promițător... Și-au mărit leafa binișor, Că au
PLUGUŞORUL ... PENTRU T(H)OŢI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359539_a_360868]
-
vi-i dădură tot amicii ? ----------------------------- Și uite-așa se duse anul... Parlamentarul își luă banul... Și tot război după război, Îi cam duru în cot de noi. Pe noi, cei care i-am ales, Ne cam trimise la cules. Mânați flăcăi și m-ascultați, N-aveți cu biciu’-n ce să dați... Acum când anul se sfârșește Tot în războaie îi găsește. Vestita luptă pe ciolan Ce-o știm de douăzeci de ani. Cu-o singură deosebire... Ciolanul s-a făcut
PLUGUŞORUL ... PENTRU T(H)OŢI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359539_a_360868]
-
-ți luară din salariu Siti mai goliră buzunarul. Și-apoi și cea cu TVA De te goli așișderea. Că nici-o lege de-asta-n UE Oricât ai caută-o nu e... Și-atunci mă-ntreb nedumerit În care UE-am nimerit ??? Mânați flăcăi și m-ascultați, N-aveți cu biciu’-n ce să dați... Și-atunci de ce vă mai mirați Și tot mereu vă întrebați ? De ce vor toți să nu ne vadă ? De ce suntem tot timpu-n coadă ? De ce mereu tot ei să fie
PLUGUŞORUL ... PENTRU T(H)OŢI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359539_a_360868]
-
au strâns din patru zări. Și ca și cum n-ar fi îndeajuns, Niciuna n-are un răspuns. Atâtea îs, că îi totuna, De mi-aș mai pune și eu una. Cam ce-ar mai trebui să fie, Să-ajuga cioara....ciocârlie ? Mânați flăcăi și m-ascultați, N-aveți cu biciu’-n ce să dați... Și fiindcă tot se schimbă anul Eu nu le zic decât o vorbă, Să le ramana'n gât ciolanul... Și nu le dăm un gram de ciorbă... ----------------------------- Iar vouă
PLUGUŞORUL ... PENTRU T(H)OŢI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359539_a_360868]
-
Acasa > Versuri > Istorie > ODĂ LUI DECEBAL Autor: Gigi Stanciu Publicat în: Ediția nr. 227 din 15 august 2011 Toate Articolele Autorului Odă lui Decebal Ca puhoaie ce curg peste văi Treceau fluviul pe vase flăcăi În armură, cu soarele-n ea, Se-ndreptau înspre inima ta. O păzeau cu credință ostași; Din crenel de cetate arcași Au jurat că mai bine să moară Pentru inima ta și-a lor țară. Te-ai retras cu speranță
ODĂ LUI DECEBAL de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360663_a_361992]
-
Lupercalia, care se organizau, de fapt, pe 15 februarie, în onoarea zeităților Juno și Pan. Pentru ca era și o sărbătoare a fertilității, obiceiul cerea tinerelelor necăsătorite să scrie biletele de amor, iar mesajele erau pu-se într-o urnă din care flăcăii de însurat extrăgeau, la în-tâmplare, câte unul. Conform obiceiului, participanții erau obligați să o curteze apoi cu precădere pe semnatara mesajului ales, și de aici, desigur, porneau tot felul de „mici povești de iubire”. Biserica Romano-Catolică îl sărbătorește pe Sf.
O PSEUDO SĂRBĂTOARE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360178_a_361507]
-
-nclinată în jumate de unghi drept, aflată pe partea stângă a pârâului Trifa când plouă, că aici are casă și masă și mamă și tată...și ce mai poate avea un flăcău în bătătură. Pleacă laolaltă cu alți și alți flăcăi să treacă Prutul și să “readucă” Basarabia acasă. Deștepți și șmecheri, nemții îi “lasă” pe români în vârful atacului. Astfel, peste două mii de flăcăi mor în acest început de măcel, mai ales la Țiganca, unde, întru veșnica lor amintire, se
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (I) () [Corola-blog/BlogPost/339972_a_341301]
-
Jurnalul prinde și o amintire despre prietenii din Bălcești : Vasile Oprea (Vaslică a lu’ Tirina), Mărin Covrig (coleg de primară) și Gheorghe Lupu (vecin din Bălcești). Rememorarea serilor dansante avându- i pe aceștia drept cântăreți trezește sentimentul : „Ce vremuri ! Eram flăcăi!” Deplasările prin Guangzhou și în Singapore rețin aspecte culturale care sunt, probate prin fotografii relevatoare. Literatura paradoxistă constituie o „neutrality”: ea conține ceea ce Florentin Smarandache numește „neutral ideas” (F. Smarandache, „The Neutrosophic Research Method in Scientific and Humanistic Fields”, in
FLORENTIN SMARANDACHE: Extensica şi estetica paradoxistă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339641_a_340970]
-
tomnatici iau un fir de busuioc de la preot, îl leagă cu ață, lână sau mătase roșie și îl poartă cu ei pentru a fi ocrotiți. Cineeeee, măăă? Flăcăii tomnatici? Huh??? Să fie ocrotiți de cine? Doamne fereste!! Nu vă supărați, am flăcăi tomnatici în listă? *** 4. Obiceiul specific acestei zile este colindatul cu Chiraleisa. Iar colindăm? Cu ceee? Nu știu ce e asta și nu mă bag. Pass la punctul 4. *** 5. În această noapte, fetele recurg la numeroase practici mai mult sau mai
În seara asta e Boboteaza [Corola-blog/BlogPost/100109_a_101401]
-
masă și m-așează delicat pe un macrameu scrobit ori, mă pun jos, pe pământ, lângă un mormânt iubit. Tot Olarul, măiestrit, mă rotește, mă frământă până când burtos cumplit mă trântește pe jos frântă și-apoi, gură după gură, vin flăcăi să bea o dușcă, însetați sau ponosiți, refuzați de-o muierușcă. Sau decad dintr-o ulcică și mă fac strachină goală să mă vândă toți olarii lângă-o pâine rotocoală, să mă umple gospodina cu sarmale lenevoase, ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
oamenii mă pun pe masăși m-așează delicat pe un macrameu scrobitori, mă pun jos, pe pământ, lângă un mormânt iubit.Tot Olarul, măiestrit, mă rotește, mă frământăpână când burtos cumplit mă trântește pe jos frântăși-apoi, gură după gură, vin flăcăi să bea o dușcă,însetați sau ponosiți, refuzați de-o muierușcă.Sau decad dintr-o ulcică și mă fac strachină goalăsă mă vândă toți olarii lângă-o pâine rotocoală,să mă umple gospodina cu sarmale lenevoase,... XVII. MAI SCRIU POEZII
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
departe: Sunt rugurile-aprinse după datini; Căsuțe se-ntrevăd în zare, albe, În zarzăr înfloresc florile dalbe, Să stai să tot privești, golit de patimi Care-s deșarte. Întind fetele pânze să se-albească De in sau borangic, țesut cu drag Flăcăi ce trec, să vadă, să le-admire Că poate soarta vrea ca vreun mire Să treacă după Paște-al casei prag Să le pețească. Și toți se pregătesc în zi senină De Paște cu-a lui Sfântă Înviere: Când ouăle
BUCOLICĂ de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381372_a_382701]
-
cergile, erau la modă acum în casele de la oraș. Mai câștigați, ciobanii strânseseră și ceva bani la chimirul lat de piele , își puseseră oile la adăpost în saivane de stuf și acum așteptau iarna și sărbătorile, iar cei care aveau flăcăi de însurat și fete de măritat începuseră să trimită vorbe prin interpuși, în câșlegi musai să facă nuntă.Uite, băiatul lui Codin Buzilă, ciobanul, i-a trimis vorbă fetei lui Rață din capul satului, cică s-ar fi și înțeles
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
se împotrivea acestuia, în timp ce, celălalt fiu își adunase o armată de rozătoare care sfărâmau cu dinții orice le stătea în cale. Îngrozit de ceea ce se petrecea chiar sub ochii lui deși el încă nu murise, împăratul le porunci celor doi flăcăi să i se înfățișeze. - V-am chemat aici ca să vă cer să încetați vrajba! - Mie mi se cuvine tronul, cuteză stăpânul liliecilor, eu sunt mai rapid și toți liliecii îmi dau ascultare! - Ba, mie mi se cuvine tronul, se răsti
URÂTUL PĂMÂNTULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371422_a_372751]
-
Cărarea vieții noastre ,se-mprăștie în pustiu sub tei de primăvară pierduți în infinit ai adormit în iarna ,luceafăr cenușiu călăuzind lumină pierdută-n asfințit! E iarnă peste lume ,e ceață peste noi se-ntorc din nemurire argați și puri flăcăi să facă plaiul nostru pierdut în mari nevoi se-ntoarce anarhia cu purele văpăi?... Tribut am dat vieții,de-atâția mii de ani vom da tribut speranței ce zboară printre noi vom fi poporul jertfei ,zburând cum pelicani osânda ne
TRIBUT de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375440_a_376769]
-
putem întâlni. Un alt psiholog al armatei propuse, inspirat de recentele evenimente, trimiterea în linia de hărțuire și a pârnăiașilor. Misiunea lor era una pe profil. Să fure de la inamici tot ce văd cu ochii. Veseli precum niște cintezoi îndrăgostiți flăcăii o porniră spre fruntarii cu gânduri mari. Le-au fost scoase din cap odată cu creierii, iar resturile au fost cu grijă trimise la spitalele de linie pentru piese de schimb. Nu se luase în calcul faptul că soldații nu se
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
că nu poate reacționa așa, în starea în care se afla. De aceea schelălăi, ca o jigodie trasă de coadă: --Ajutați-mă, bă, flăcăi, ajutați-mă, că vă dau cât cereți! Îi scăpase prostia. Cum să le dea „cât cer”? Pentru că „flăcăii” au remarcat „oferta”. Cel cu bască și pufoaica unsuroasă se grăbi să o „accepte”: --Dacă-i așa, nene, află că nu poți să ieși de aici fără trei milioane! Noi nu suntem miloși ca Floricel. Să te scoată el cu un
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
Izbânda lor din acel an Mare ospăț aduse Iar la final, Domnul Ștefan Îi chemă și le spuse: "- Sunt șapte munți în Țara Vrancei Voi, șapte frați sunteți... Norocul băbuței Vrâncioaia Că toți, sunteți băieți ! Drept dar, aveți, de-acum, flăcăi Un munte, fiecare Din creste și până în văi Vă stabiliți hotare !" Trecut-au secole adânci De când, în Vrancea dalbă Numai Ștefan dădea porunci Și munții erau salbă Dovada celor de atunci Sunt satele rămase Și pruncii pruncilor din prunci Născuți
ÎN MUNȚII VRANCEI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376971_a_378300]
-
Și rumeni la față se roagă Ca cerul să dea o furtună, Să scape de monstrul sălbatic, De-a corupției cunună. Prostimea de sus îi zărește Și-i roagă acasă să fie, La studii, familii, odrasle În țara fără de basme! Flăcăii seînvîrt într-o horă Și cîntec de neam ei mai cîntă, Dar, care neam Doamne, Cînd țara ne este risipă. Prin forfota neagră a vremii, Cu ochii plecați tot mai jos, Păstrăm noi în inimi DUREREA, Că suntem popor preamilos
O ȚARĂ DE VIS, CU CASE FĂRĂ FERESTRE! de ALEXANDRU TOPOLENCO în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375993_a_377322]
-
Și rumeni la față se roagă Ca cerul să dea o furtună, Să scape de monstrul sălbatic, De-a corupției cunună. Prostimea de sus îi zărește Și-i roagă acasă să fie, La studii, familii, odrasle În țara fără de basme! Flăcăii seînvîrt într-o horă Și cîntec de neam ei mai cîntă, Dar, care neam Doamne, Cînd țara ne este risipă. Prin forfota neagră a vremii, ... Citește mai mult Prin sate, pe dealuri , pe văiAleargă un vînt singuratic;Cuprins de dușmanii
ALEXANDRU TOPOLENCO [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
mai sunt astăzi Codrii...Și rumeni la față se roagăCa cerul să dea o furtună,Să scape de monstrul sălbatic,De-a corupției cunună.Prostimea de sus îi zăreșteși-i roagă acasă să fie,La studii, familii, odrasleîn țara fără de basme!Flăcăii seînvîrt într-o horăși cîntec de neam ei mai cîntă,Dar, care neam Doamne,Cînd țara ne este risipă.Prin forfota neagră a vremii,... III. PRIVIREA TA, de Alexandru Topolenco, publicat în Ediția nr. 1981 din 03 iunie 2016. Prin
ALEXANDRU TOPOLENCO [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
Marie! La munte azi Ion porni, La horă el nu va veni COR (alt) Râzi dar, Marie! Joacă, Marie! Ciobanul tău uitat-a iară Iubita lui pentr-o mioară? COR (sopran și alt) Râzi dar, Marie! Joacă, Marie! Mai sunt flăcăi ușor pe plac, Cu tine-n joc la toți li-i drag. [MARIA] Joc numai cât cu Ionel, La gioacă-mi [fu] tovarăș el; Și-n gândul meu cu drag eu chem, El știe cât de dragi ne-avem. De vreți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de țară”, el se regăsește sub alte orizonturi în „cântece din fluier”, adaptate firesc exilului („Gârboviți de mers și de-așteptare,/ Gândul ni-i cu spini și ciumăfăi,/ Hăulind a dor din zare-n zare,/ Ca demult, când am pornit, flăcăi,/ Cu icoana țării-n chiotoare...”). Eul liric se complace adesea în ipostaza pastorală, numărându-și zilele ca pe mioare și viețuind în singurătățile crestei, doar cu imaginile de acasă, derulate cândva, în alt anotimp, în preajma femeii iubite și cu dorul
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
un regiment de soldați îmbrăcați în uniformă. Ostașii lui Verde Împărat stau cu antenele întinse către zări pentru receptarea oricărei vești aeriene sau pământene, naturale sau suspecte și gata de atac cu săbiile ascuțite spre dușmanii virtuali. Rândurile de usturoi, flăcăi însurăței în veșminte strămoșești, pe mărimi mai tinerești, cu rosturi de santinelă stau și ei de veghe sub bolta cerului proaspăt spălat de ultima ploaie de primăvară. Frunzele suprapuse ale verzelor ascund ceva esențial, mângâierea eternă, îmbrățișarea închisă în roade
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]