3,170 matches
-
se află la loc de frunte, cenăzenii simt că, în afară de muncă, mai este nevoie și de distracție. În 1971, la solicitarea și cu sprijinul sătenilor, învățătorul Zlata Pavlovici înființează grupul vocal-instrumental „Lale sa Moriša“. Sub denumirea de lale sunt desemnați flăcăii din Banat, inclusiv din cel sârbesc. Numele derivă din faptul că pe poala cămășilor acestora (portul popular), pe partea dreaptă, era cusută stilizat o floare de lalea. La fel ca la început, sunt aleși copii de clasa a IV-a
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
aprilie, de la ora 11, la Otelec și de la ora 17 în Jimbolia, pe scenele caselor de cultură, va avea loc spectacolul „În căutarea datinilor“, cu participarea formațiilor Bokréta (Timișoara), Marosvár (Cenad), Szeged Táncegyüttes (Ungaria) și Horgosi Táncegyüttes (Serbia și Muntenegru). „În horă, flăcăi! “, îndeamnă, în aceeași zi, de la ora 11 la Dumbrava și de la ora 19 la Lugoj, artiștii formațiilor Kisbokréta din Timișoara, Szivárvány din Dumbrava, Gyöngyvirág din Lugoj, Muskátli și Csűrdöngölő din Tormac, Búzavirág din Deta, Kardos din Szeged, Magyarcsanádi Táncegyüttes din
Agenda2004-17-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282335_a_283664]
-
dintr-un petec de lână, zis obadă sau partă, țesut în tehnica cioriciului, cu broderii încopciate și cusute pe groș ori bombiu, și cu ciucuri (ciocoți sau chițele) colorați. Până să poarte opregul, fetele mari îl foloseau la joaca cu flăcăii, ca să-și fure sărutări. Povestea lor o puteți afla vizitând noua expoziție deschisă în aceste zile la Secția de Etnografie a Muzeului Banatului din Bastionul Cetății, proiect coordonat de muzeografa Adriana Neda. S. POPOVICI Îngrijiri la domiciliu l Un nou
Agenda2004-11-04-generale8 () [Corola-journal/Journalistic/282182_a_283511]
-
fel sunt la ele acasă. Sâmbătă spre duminică oamenii nu dorm, ci fac un foc în curți sau pe dealul din apropierea bisericii, care ține până la miezul nopții. De la miezul nopții merg la biserică, la slujbă. Alteori focul este întreținut de flăcăi până în zori. Sâmbătă seara, fiecare gospodină își pregătește cu grijă coșul ce urmează a fi dus la biserică, pentru sfințire. În el așterne un ștergar curat și așază o lumânare albă, apoi ouă roșii, cozonac, pască, ouă încondeiate, o bucată
Care sunt tradiţiile de Sâmbăta Mare () [Corola-journal/Journalistic/23090_a_24415]
-
urmă. Pe lângă 10 noi pasageri („indieni“), giuvaeruri de aur, papagali, iepuri și curcani, la bordul celor două caravele, Ninő și Pinta, ducea acasă cartofi, tomate, tutun, ardei iuți, fructe exotice și... „indian corn” (grâu indian), care acolo creștea ca „Un flăcău semeț, cu straie/Galbene și verzi ca iarba,/Plete lungi și moi de aur/ Și-o podoabă împletită/Din frunziș, pe fruntea-naltă”. Acum știm că, de fapt, în dimineața zilei de 12 octombrie 1492, amiralul Cristofor Columb nu ajunsese
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
în creațiile lirice populare, cuprind, alături de naștere, căsătorie și moarte, „luarea la oaste“; există un întreg folclor „de cătănie“. Desigur că activitatea de recrutare și încorporare a cunoscut de-a lungul timpului transformări majore. Este suficient să ne amintim de flăcăii luați la oaste cu arcanul; veți recunoaște că metodele au evoluat întrucâtva. Evoluția nu se va opri însă aici, date fiind condițiile actuale militare și politice. Numărul încorporaților va scădea, desigur, în urma unei selecții mult mai riguroase, factorul fizico-psihic urmând
Agenda2004-43-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282986_a_284315]
-
Bicazului, județul Harghita Legenda spune că în Lazărea, odată, trăia o fată de o frumusețe rar întâlnită, care se numea Estera. Ducându-se într-o zi la târg, a întâlnit un voinic de care s-a îndrăgostit pe loc, iar flăcăul i-a cerut să-i fie mireasă. Însă el a fost nevoit să plece în armată, iar Estera, așteptându-l, se ducea în fiecare seară cu ulciorul la izvor și stătea acolo ore în șir. Într-o seară, nenorocul a
Agenda2004-26-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282593_a_283922]
-
se adună în casa uneia dintre ele, încă din seara de 5 decembrie, și frământă plăcintele care vor fi date la cuptor a doua zi. În 6 decembrie, la ora 21 fix (nici un minut mai devreme sau mai târziu), vin flăcăii și se încinge atmosfera cu bucate (plăcinte și lapte cald) și tot felul de glume și povești legate de Crăciun și Anul Nou. Tot în Ardeal se păstrează obiceiul ca în Ajun, mirenii să arunce cu boabe de porumb strigând
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
să vezi cum un mare artist este astfel persecutat, tocmai pentru cele mai frumoase opere ale sale. Nu a fost înțeles Omul și umbră, filmul nu a fost înțeles nici după Revoluție, cănd Iulian Mihu creează două filme extrem de personale: Flăcăul cu o singură bretea și Dublu extaz, filme de scriere suprarealista. Lui Iulian Mihu i se datorează, în perioada cât era trimis la recuperare, la Studioul de filme documentare "Alexandru Sahia" un memorabil portret al lui Jean Georgescu, în care
Despre Iulian Mihu by Savel Stiopul () [Corola-journal/Journalistic/17803_a_19128]
-
între două grindine răpăitoare, schimbarea gărzii la Palat (Palatul cui?). O urmăresc, nu fără amuzament, știind cum se developa cea de la palatul Buckingham. E o mică parodie balcanică, departe de procesiunea veche, în care schimbarea gărzii avea motivație deplină.Acum, flăcăii ăștia, vreo cinci-șase, într-un albastru foarte chimic, anevoie retinîndu-si rîsul, apar, nu prea cadențat, de după colțul clădirii și se îndreaptă, pe trotuar, catre majestuoasa poartă. Nimeni nu-i observa. În urma lor, ca la țară, vin leneși doi cîini vagabonzi
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
cinci-șase, într-un albastru foarte chimic, anevoie retinîndu-si rîsul, apar, nu prea cadențat, de după colțul clădirii și se îndreaptă, pe trotuar, catre majestuoasa poartă. Nimeni nu-i observa. În urma lor, ca la țară, vin leneși doi cîini vagabonzi, probabil amicii flăcăilor în răstimpul dintre schimbări. Dincolo, clădirea fostului CC, intactă după răpăiala regizată din decembrie ^89, conserva cîteva urme de gloanțe, ricoșeuri scăpate regizorului care ne-a păcălit șapte ani. Ce spațiu plin de spaime și de interdicții era piața asta
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
după o anumită vîrstă, încep să-și povestească aventurile din trecut... Era student și era într-o vară la muncă, la țară, cum se făcea pe vremuri. Satul avea duminica o horă în spatele unei cîrciumi, și la care horă veneau flăcăii din sat, sau tractoriștii, sau cei cu muncile agricole. Îi plăcuse o fată pe care o chema Aurica, blondă, voinică, îmbrăcată vara mereu în alb, o stambă veșnic mototolită și cu resturi de paie prinse de rochia înnădușită, semn - aveau
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
un ethos și o vocație? Câștigătoare în eternitate, perdantă, sistematic, în cotidian? Și, în fine, unde e adevărul? În acele paragrafe ale indignării civice aparținând lui Horia-Roman Patapievici, în care românul apare urât, neconstruit, dizarmonic sau în mândrele stihuri unde flăcăi asemuiți înaltelor nefoioase carpatine învârt magic în horă june mlădioase ca firul de grâu în spic? Rău trebuie să-i fi mirosit - mai cu seamă verile - balcanicul București nordicului Eminescu - nici Caragiale cel speriat de microbi nu l-a suferit
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
unei frunze ori cel mult extinderea "telescopica", fragilă, a unor coarne de melc. Nimic din clamoarea cosmogonica, din încrîncenarea tentației metafizice, întinse că o coardă de arc gata a plesni (proba de musculatură a verbului în primul rînd, ritual de flăcăi de la țară) a unor saizecisti, de care, cronologic, poeta e apropiată. O aspirație spre univers, sfioasa, ritualica. Pătrunsa de o taină solemnă, pe o linie oarecum rilkean-blagiană, linie părăsita de ruralii anilor ^60, care au tras cel mult unele motive
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
crede că sufletele morților / moșilor, după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paștilor), se preumblă printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul Rusaliilor. Legat de Rusalii este și faimosul joc al Călușarilor (executat de cete de flăcăi), dans ritual originar din săritul peste foc pentru a scăpa de iele - zâne rele. Membrii Bisericii sunt credincioșii împreună cu ierarhia; credincioșii nu sunt elemente pasive în Biserică, ci împreună lucrători cu preoții pentru mântuirea lor dar după măsura darului primit
RUSALII. Ce trebuie să faci a doua zi de RUSALII by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/24996_a_26321]
-
cred că regretatul Stancu Lascăr cu Puiu pe cel ce pe lângă prăjitura din farfurie înghițea și cel puțin un Cernăianu, parcă văzându-se la anii de acum: ecler erau mai ușor de șutit” și apoi făceam cu rândul. Când eram flăcău odată Vă aduceți aminte fraților, când cu ocazia aniversării a (Și acum mă trec fiori) douăzeci de ani de la absolvență, ne-am dus amuzați, să-i Cum vedeam trecând vreo fată, plătim lui Coana Mița prăjiturile furate? După ea prin
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
pentru cei atinși de RUSALII Leacul cel mai folosit pentru cei atinși de Rusalii, era jocul calusărilor, constând în săritul peste foc pentru a scăpa de iele - zâne rele.. Se mai foloseau și usturoiul și pelinul. În cinstea Duminicii Rusaliilor, flăcăii aduceau din păduri frunze de tei sau de nuc, care se binecuvintează și se împart credincioșilor, si apoi sunt puse la icoane. Acestea simbolizează limbile de foc ale puterii Sfanțului Duh pogorât peste apostoli. Există credință că aceste frunze feresc
RUSALII sau POGORÂREA SFÂNTULUI DUH. De ce nu este bine să lucrezi de RUSALII. TRADIŢII ŞI OBICEIURI by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25296_a_26621]
-
întinsă spre cer,/ Cu mașină ce sboară, te urcă spre ea./ Îți dă o slujbă, - îți face carieră,/ Te însori c-o femeie ce face cu ochii/ Și poartă călcîiele înalte,/ Copii nu-ți face, - nu e la modă” etc. (Flăcăul bălai). Consecventă cu această morală contra orașului, nu vrea nici măcar să moară în el, preferînd cîmpul cu flori: „Vreau să mor în noaptea de vară,/ În cîmpul cu miresme de flori,/ Cu cerul încărcat de stele,/ Cu lumină de lună
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
o săptămână-două până îmi trece capriciul și bieții oameni au acceptat. Dar după două luni au cerut ei părinților mei să mă lase în continuare confundând săracii inteligența cu obrăznicia și tupeul. După câtva timp am început și eu ca flăcăul din poveste care s-a însurat prea devreme și dacă la început era tare bine-se însurase ca toată lumea socotită toamna când sunt bucate-spre sfârșitul postului mare era sfârșit de tot. Ieșise pe prispă la soare (Paștele fiind măi în
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
postului mare era sfârșit de tot. Ieșise pe prispă la soare (Paștele fiind măi în vară) să-și mai revină în puteri și a venit cocoșul lângă el și l-a mai pus naiba să înceapă să cucurigăcească, că bietul flăcău l-a dat cu mâna deoparte spunându-i: Ușșșșș!. Că te-nsoară și pe tine tata! Numai că eu nu aveam ce spune, că eu le cerusem să mă dea mai de vreme la școală, să fiu eu mai cu
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
Nu înțelegeam ce-nseamnă asta la ei. Era un limbaj pe care nu izbuteam să-l dezleg. Și, în momentul acela, se apropie de ei învățătorul pe care-l chema Tache și căruia ei îi spuneau Tăchiță, că era un flăcău mai învățat, mult mai tînăr decît ei, care făcuseră războiul; unii dîntre ei pe amîndouă războaielii, adică și pă-l din '916...cînd cu... cînd ne mînca păduchii dă pă noi. Învățătorul, nu știu cum, dar aducea cu el un tablou așa
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
de vreo atingere care să-l vatăme... Bună ziua la toată lumea, adică. Băiat bun, cu respect în el. Bună să-ți fie și ție inima, Tăchiță, răspund în cor cu toții, - da' ce duci acolo, tată? ce cari tu așa pă sus?... Flăcăul se oprește, tot așa, respectuos. Lasă tabloul jos pînă spre genunchi, că prea înalt el nu este, și zice: Cum, nu-l recunoașteți? Nu învățarăți, la școală, - e Mihai Viteazul, dom'le, ce nu știți? el făcu prima dată România
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
face celălalt, România mare. - Dacă n-a ieșit, n-a ieșit, ce e de vină el?! Toți rîseră. Asta cam așa era. Asta știau și ei de pe pielea lor. Cum, mare? Cum, adică, mare? Ce, ei nu fuseră dă față?... Flăcăul stătea locului și nu mai zicea nimic. N-avea ce să mai zică. Nu te puneai cu ei cu una cu două. Așa că... Ședea cu tabloul peste genunchi cu mustăciosul ăla crunt care se uita urît la ei toți de pe
Țărani pe plajă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16936_a_18261]
-
în nuvelistica de început a lui Slavici, citîndu-se ca exemplu, firește, La crucea din sat. Aici Ileana, fiica bogătanului Mitrea, îl iubește pe Bujor, o slugă în gospodăria lor. Și, după un mic incident determinat tocmai de condiția socială a flăcăului (viitorul socru are grijă să i-o amintească: "Mă! cu Ghiță nu te potrivi, tu ești slugă, iară el nu are stăpîn"), concilierea ia locul zbuciumului sufletesc, badea Mitrea acceptînd însoțirea tinerilor. Dar și în această nuvelă realitatea stratificării sociale
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
guvern n-a avut timp să se aplece asupra tragediei acestor bătrîni. Tot de ani de zile pensionarii sînt duși cu vorbe și cu promisiunile electorale, după care dosarul acestor promisiuni e închis, pentru că pensionarii nu pot zgudui regimul, ca flăcăii lui Miron Cozma. Magazinele pentru săraci ale guvernului Năstase sînt, la prețurile anunțate, magazine propagandistice, nu înlesniri pentru cei loviți de soartă. Cînd diferența între prețul de la butic și cel de la magazinul pentru săraci e de cel mult două, trei
Banii pentru săraci by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15975_a_17300]