3,537 matches
-
opinia sa, împiedică integrarea europeană. Mihai Cimpoi a vorbit despre conștiința necesară a unității literaturii române, conștiință care în Basarabia este prejudiciată de "febra revizuirii", politica oficială fiind aceea de a impune un "moldovenism primitiv", de fapt "resovietizarea" culturii. Dinu Flămând s-a referit la "criza identității în postmodernism", susținând, în spiritual opiniei radicale a lui I.P. Culianu, că aproape totul trebuie reconstruit în cultura noastră. A reținut atenția expunerea lui Andrei Brezianu care s-a referit la însemnătatea "factorului busolă
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
de anul acesta, după gustul meu, un amestec de Agopian și Saramago și altceva, Evanghelia după Arańa de Nicolae Strâmbeanu. Mi-am încheiat duminica și Tîrgul, cu poezie, odele lui Fernando Pessoa (Ricardo Reis), ediție bilingvă, versiunea românească de Dinu Flămând, care scria, cînd ajunsese cu viața cam în același punct ca mine: "Cu scurtul număr de douăsprezece luni / Trece anul, iar anii sînt scurți, / Viața durează puțin. / Ce înseamnă doisprezece sau șaizeci în pădurea / Numerelor, și cît de puțin lipsește
Tîrgul de Carte Gaudeamus – Noiembrie 2004 by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12264_a_13589]
-
înot, iar tata Noe nu va găsi vreo Arcă în toată flota noastră și risc să mă înec în bunătăți... Chiar și așa, nu vreau! Deci, frate Haralampy, pregătește urna, lipește vreun afiș din scoarță de copac și alungă haitele flămânde de prin jurul secției de votare din Cabană - Amin! 1) Cameriste, s.f., pl., femei în vârstă, cu sciatică și dureri reumatismale, având trupuri conspirative de gheișe și prostituate de lux transferate în interes de servicii printr-un act caritabil de la Hotelul
Întîia epistolă către Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12294_a_13619]
-
Dinu Flămând Cu circa douăzeci de ani în urmă în patria mea era interzis să fii trist. Uriașul sistem de propagandă denunța metodic tristețea, melancolia, pesimismul în general. A fi trist era mai mult decît de prost gust, în momentul în care
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
tot ce primim prin mass-media. Despre supremația media și despre "homo tehnologicus" a vorbit și Abdelazis Kacem (Tunis), iar Aodh Ó Canainn (Irlanda) despre limbajul transnațional al computerelor numit de el "limba digitaleză". Plasându-se într-un alt unghi, Dinu Flămând a vorbit despre "ideologia hedonismului", astfel cum ea transpare din manifestările unei lumi pentru care totul este "hiper", totul este supradimensionat, chiar și singurătatea, indicii ale unei "noi crize de conștiință". La aspectele singurătății în lumea globală s-au referit
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
cu atenție mare și respect pagina de poeme a Ioanei Dinulescu, cu un portret din tinerețe, uluitor. între poemele toate tulburătoare, cel mai bun ar trebui să fie Balonul cu heliu, dar poate că este altul, pentru alt cititor. Dinu Flămând semnează editorialul De ce scriem? De ce mai scriem? Trecând în revistă meticulos și vast în vederi, toate răspunsurile ce se puteau da și s-au dat pe această temă de când lumea, la prima dintre întrebări mai ales, singura serioasă, normală și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
Formă se arată dificilă, încărcată de vise confuze, de telurice năluciri: Foarte amețit este/ bietul meu centru, firavă foarte/ e amărîta mea margine,/ pe care abia o mai simt,/ abia o mai bănuiesc,/ mai curînd visînd-o, închipuind-o,/ ca marinarul flămînd de-un țărm" (Psalm). în final, "simplificat între atîtea/ muchii și linii frînte" (Spital), spiritul accede la o viziune mai convenabilă, cea de atelier cosmic în care organicul e transferat în anorganic, în care concretul face saltul expiator în abstract
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
ai visat?/ Se potrivește tot ce rabzi cu ce ți-au spus:/ că n-o mai fi de-acum nici jos, nici sus?// Asuzi cît zece și mănînci puțin,/ după strîmba rînduială-a lui Lenin.// Mănînci cît dau și ești mereu flămînd.// De mori de foame pentru-acești călăi,/ crezi c-or trăi mai bine strănepoții tăi?// Așa îți spun maimarii tăi stăpîni, și rîd/ pe cînd tu-ngălbenești mereu flămînd și hîd...// ai uitat că țara nu mai e și-a ta
Metalirismul lui Aron Cotruș (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12513_a_13838]
-
puțin,/ după strîmba rînduială-a lui Lenin.// Mănînci cît dau și ești mereu flămînd.// De mori de foame pentru-acești călăi,/ crezi c-or trăi mai bine strănepoții tăi?// Așa îți spun maimarii tăi stăpîni, și rîd/ pe cînd tu-ngălbenești mereu flămînd și hîd...// ai uitat că țara nu mai e și-a ta:/ că doar ciocoiul roșu face din ea ce vrea!". Și nu ezită a adresa reproșuri amare Americii, care prin Pactul de la Yalta a cedat puterii bolșevice Europa răsăriteană
Metalirismul lui Aron Cotruș (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12513_a_13838]
-
atributele unor ființe vii... în galeria de portrete de familie apar mătușile, unchii dar și bunica, cea care îi gătește Celui de Sus orez cu lapte, migdale și frișcă, din care acela mănîncă mai multe zile la rînd fiindcă era "flămînd de tristețe". Episodul conține "in nuce" finalul primului roman al Aglajei. Universul prozelor scurte nu este însă populat doar de cele "5982 kilograme de familie", de păpuși vii, de îngeri, șerpi, de ființe polimorfe; el este spațiul unor miracole permanente
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
milă și a ajutat pe cei obidiți, lipsiți, uitați și părăsiți, Binefăcătorul Care a tămăduit bolile și neputințele multora, le-a arătat calea adevărului și a dreptății, a binelui și a virtuții, le-a înviat morți și a săturat mulțimile flămânde a fost arestat și osândit la moarte, răstignit între doi făcători de rele. Lipsa de credință, de recunoștință și de milă a unui popor îndărătnic, trădarea unui ucenic, lepădarea altuia, frica Apostolilor care au fugit temători din grădina Ghetsimani lăsându
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
picioarele lui Hristos Care răspunde, prin el, rugăciunilor celor neajutorați, strâmtorați, cuprinși de boală sau de oarece suferință, care au cerut cu ardoare lui Dumnezeu să-i ajute. Însă Același Hristos Se ascunde cum numai El știe sub chipul celui flămând, însetat, străin, gol, bolnav, în temniță etc. (Mt. 25, 34-45). Deci, pe de o parte, Hristos Domnul este Tămăduitorul Care compătimește și vindecă și, pe de altă parte, Bolnavul care este tratat și alinat. Cu siguranță Biserica, având la bază
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
rănile celui căzut între tâlhari, slujește la patul bolnavului cu devotament, sfială, prețuire și dragoste, poartă poverile celor mai slabi (Gal. 6, 2), sfătuiește în bine pe cel ce este gata să se prăvălească în noroiul patimilor, satură pe cel flămând, adapă pe cel însetat, îmbracă pe cel gol, cercetează pe cel bolnav (Mt. 25, 35-36) etc. Dragostea apropie suflet de suflet, inimă de inimă și pune pe om în slujba omului. Dragostea face pe cel ce o are și o
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
dar apoi, în strofa a doua, n-o mai țin puterile și ultimul vers rămîne sărman: Te-am cunoscut de mult... Dar când?/ Te văd mereu, te-aud râzând,/îți simt și lacrima căzând/ pe chipul meu de-al tău flămând.// Mă uit la teiul desfrunzit și ud/ încovoindu-se sub vântul crud/ și-mi spun c-un glas pe care-abia l-aud:/ cum plouă azi peste iubirea noastră... Pentru această performanță, doamna poetă face parte din Uniunea noastră umplînd-o probabil
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
romanului ne împinge ușor într-o altă dimensiune, generatoare de o nouă, inedită realitate ficțională: aparentul sfârșit al magnatului ar reprezenta de fapt sfârșitul lumii noastre și renașterea lui într-o nouă dimensiune. Melmont se transformă astfel într-un zeu flămând și nesățios care devoră întregul univers, creația fiind damnată să existe încă o vreme în burta acestui monstru gigantic, plutind prin și luând forma intestinelor sale puturoase, înaintând spre dejecția finală care o va arunca în neant. Câmpul gravitațional format
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
parcurgi textul umăr la umăr cu Parpangel sau vers de vers cu Leonachi Dianeu. Una dintre cauzele acestui clivaj este, în viziunea mea, opacitatea spațiului din interiorul poemului. Nu e facilă rătăcirea în siguranță într-o asemenea lume. Drumul dintre Flămânzi și Inimoasa nu poate fi vizualizat de un imaginar comun (așa cum se întâmplă, să zicem, cu drumurile lui Sadoveanu sau Rebreanu ori chiar cu acelea, riguroase, ale eroilor din basme). Pe deasupra incomodează și imprecizia delimitării acestui spațiu: e Muntenia lui
Patimile cititorului-model - note despre topografia Țiganiadei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11791_a_13116]
-
Nu. Acolo scrie doar că este garantată “libera dezvoltare a personalității umane”. Atât. Iar dacă omul simte nevoia să practice yoga în grup mixt și în ținută de nudism - care-i baiul? -Auzi, îmi zice Haralampy, tu crezi că ăstora, flămânzi și goi (vai de ei!), după ce stau ore întregi încremeniți în diferite poziții, le mai arde de erotisme? Se masează, dragul meu, pentru a-și repune în funcțiune articulațiile, pentru a mai atenua durerile de artrite și doar eventual pentru
Soții Haralampy s-au certat by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12966_a_14291]
-
timp, în emoțiile și imaginile mele, teatrale și umane, deopotrivă. Trecem pe lîngă gospodării cumplit de sărace, pe lîngă oameni amărîți, cu priviri hăituite și goale, pe lîngă cîmpuri pe care ară bătrîni slăbănogi, mergînd cu plugul în spatele unor gloabe flămînde și neputincioase. Sîntem în secolul 21! Ei știu, oare, asta? Și dacă ar ști?! Mi-aduc aminte de un țigan pe care l-am întîlnit cu Purcărete, cîndva, la Bechet. Avea o haină de un fel și pantalonii de alt
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
însă, această abilitate se dovedea absolut inutilă. Își dădu seama că de două zile n-a spus nici o propoziție cu sens. În ziua următoare, după ce se asigurase că telefonul nu funcționează, găsise un magazin deschis în cartierul său. Profesorul era flămând pentru prima oară în viață. Magazinul acesta era însă altfel. Erau acolo numai sticle cu lichide deschise la culoare, poate cu votcă și borcane cu muștar. De asemenea se aliniau pe rafturi borcane cu salată de sfeclă. Recunoscu că trebuie
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
pămîntul spre-a-l străbate Și-n lume-armonic să răsune toate. Ah, ce spectacol! Doar spectacol, vai! Natură infinită, unde-mi dai Tu sînii să-ți cuprind? Izvoare De viață, care țin cer și pămînt, Spre care tinde-un piept flămînd - Voi curgeți și-adăpați, și-n van tînjesc eu oare? (Nemulțumit, întoarce filele cărții și zărește semnul Duhului Pămîntului.) Mă mișcă altfel acest semn, din plin! Duh al Pămîntului, mi-ești mai aproape; Simt forțe-n mine dînd să scape
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
alzhimeric , de sâmbătă seara, al bunului Dumnezeu dintre blocuri. Doamne, să mă hrănești Doamne, aș vrea să fiu mâtza ta cu gheare și aripi și pureci mici între gherutze! Să mă salvezi toamna din tufișuri însângerate de măceși, din gura flămândă a câinilor fără stăpân. Să mă duci la tine acasă, pe acoperișul blocului cu 13 etaje. Să mă îngădui iarna întreagă la gleznele tale, la poveștile tale cu îngeri păzitori, cu poeți glorioși, cu nopți de iunie în care ne
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
fără țintă, bătrânețea nu e o virtute cu clinchete de zurgălăi la fereastră - nicidecum! Numai eu știu cât de grea e povara să mergi Înainte fără sextanți În derivă, cu copiii din vis agățați de odgoanele luminoase ale Cântecului, sătul flămând de alchimii celeste! Nimic nu se vede În față, doar o troică beată Înoată prin puhoiul de nea al Siberiei mele, snegurocika ascunsă-ntr o liniște mult zgomotoasă, acum, când timpul pare a fi oprit În loc! Fără nume e această
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
a v-ați ascunselea eu mă ascund mereu acolo unde tu mă poți găsi în miezul pământului tău Poezia albă Nu știu pe ce perne să mă odihnesc pernele-s umplute cu vise litere din care mănâncă fantezia mea este flămândă este roșul dimineții mă vinde se vâră între mine și poezia albă bate în cuie ceea ce scriu creierul meu este o lumânare, arde până spre orele dimineții când arde sunt mulțumită cu răsuflarea tăiată îi ies în întâmpinare număr de
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/9490_a_10815]
-
-i decât magmă sau poate ceva mai puțin decât o respirare a cuiva fără nume. Copii ai abisului, ne smulgem din noi către un lucru nedefinit - matcă a viului. Creștem spre altceva, ca un râu de munte nemaivăzut, ca o flămândă mireasmă mușcând, iar și iar, din tine, ca începutul nopții irumpt din cel mai tiranic zeu, din carnea naivă a rozelor sau poate din secunda aceea neagră, aidoma unui fund de abis abia părăsit când totul pare străin și sfârșit
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
mici câte un greier ca o pradă aduce liniște cât o înserare vieții sociale vârfurile acelor ce au ieșit prin vocabular ca dintr-o pernă zburătoare au dat în floare la umbra lor nici vorbă de polenizare moartea întotdeauna e flămândă poemele lungi au ajuns ca niște lăstari pe care gospodinele nu-i mai culeg semnatarii lor vând pentru amatori solzi de pește neașteptat motiv pentru o revoltă a necuvântătoarelor în mediul rural și urban se visează semințe vorbindu-se despre
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]