127 matches
-
Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 703 din 03 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Rugurile ard la orizont Căldura lor ne copleșește lent Peștii emigrează în amont Ca un capriciu somnolent Muribunzii stau la colț de stradă Învârtind mecanic o flașnetă Că întreg orașul pare o șaradă Din care-a dispărut o siluetă Păsările s-au oprit din zbor Încremenind cu aripile întinse Și fragede ca după un omor De adevăruri neînvinse Toate ceasurile s-au oprit și nici Luciul străzilor
FEREASTRĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351644_a_352973]
-
dimineața printre gropi Din care izuri și miasme curg Otrăvind aleile cu plopi Oamenii se văd întâia oară Fără masca lor de curtoazie Lucizii, câți mai sunt, se înfioară Ceilalți se petrec fără să știe De undeva se-aude o flașnetă Totul pare rupt dintr-un afiș Cu matinalul pentru operetă Sub care era scris un: Je m'en fiche! Referință Bibliografică: Je m en fiche / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 280, Anul I, 07 octombrie 2011. Drepturi
JE M EN FICHE de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355534_a_356863]
-
inspirat, pe care îl înalță inițiatului, răbdător și chinuit de umbrele teluricului, poeta spune: Văd horă în flăcări... Adun sânziene.../ E ceas de ursită. Lumini marțiene Răsar ca iubirile, unind și planete, / În august. I-aud și tic-tacul, buchet de flașnete. Ea însăși prin tot ceea ce vede este o inițiată și declară ascuns o legătură neștiută cu lumea de sus, pe care o așteaptă în taină să vină, pentru că numai atunci visul ei, ca al tuturor gânditorilor inițiați în arta cugetului
TIMP ŞI SENS ÎN DESCIFRAREA CODULUI POETIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356916_a_358245]
-
M.Eliade Societatea modernă Se prosternă atotputerniciei mușchilor, stomacului și se extaziază în fața prostiei, chintesența „filosofiei”. Fie triunghiul A,B,C spre exemplificare, și nu încape nicio eroare- un desen cu linii sigure pe planșetă, nu un vals prăfuit de flașnetă. Înălțimea- o linie punctată, dar imaginată- se ridică se coboară- bunăoară poate fi și o piramidă răsturnată. Ceea ce contează este blidul, mai bine zis dumicatul și lichidul. La ce bun să privești în sus? și așa mult prea multe s-
LINIE PUNCTATĂ DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355755_a_357084]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > PLANETĂ CU NOROC Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 498 din 12 mai 2012 Toate Articolele Autorului PLANETĂ CU NOROC Ia neamule planeta, Care iute-ți va spune, Papagalul și flașneta, Ce noroc ai tu pe lume! Biletul tras de papagal, Îți va arăta ursita, Ce te va duce spre ideal, Unindu-te cu iubita! Vei găsi în bilețel, Numerele norocoase, Numele de pe inel, Al unei fete frumoase! Vei mai ști
PLANETĂ CU NOROC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 498 din 12 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356232_a_357561]
-
cu o retribuție de mizerie care abia ajunge întreținerii traiului de zi cu zi. Ținuta vestimentară, nivelul cultural și chiar instruirea perpetuă căci totul evoluează nu pot fi satisfăcute “din lipsuri financiare” . În cel mai bun caz profesorul devine o flașnetă care repetă la infinit ce știe de la bunici, în contradicție flagrantă cu viața cotidiană. Elevii săi, măcar unii, îmbrăcați după ultimele jurnale de modă ignoră jerpelitul de la catedră. Alții sunt mai bine pregătiți ca profesorul menținut de lipsurile financiare la
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
rouă, iei câte-un cuvânt și-l transformi în mină, râzi nepăsător când ninge sau plouă numai rutină. Orgoliu Și totuși pe al Muzei cer eu sunt orice, dar nu cometă. În acest sumbru efemer cânt pe viori, nu pe flașnetă. Nu ca drezină am să pier, ci ca o splendidă rachetă și port ca pe un giuvaer a nemuririi verighetă. Sunt vânător, nu braconier, gândind cioplesc, nu scriu cu cretă. Sunt arșiță, nu aspru ger, mândru condor și nu egretă
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353503_a_354832]
-
cei șapte ani de acasă. Mintea limpede. Rațională. Modelele din jurul nostru. Cele bune. Motivante. Onorante. Rostul și rânduiala satului românesc. Nimic părtinitor. Binele personal regăsit în binele general. Înțelepciunea existenței milenare. Moștenirea ancestrală. În timpurile de astăzi, un cor de flașnete ruginește în pălăvrăgeala. O amețeală cu ignituri. Subiecte de vorbe trecute. Nimic înălțător. Nimic pentru viitor. Doar griji pentru punguța și buzunar. Avere. Înavuțire. Statul pe post de conducta de aprovizionare. Cine mai are astăzi grija statului? Avem un stat
NEGUSTORII DE VORBE de DONA TUDOR în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359016_a_360345]
-
cei șapte ani de acasă. Mintea limpede. Rațională. Modelele din jurul nostru. Cele bune. Motivante. Onorante. Rostul și rânduiala satului românesc. Nimic părtinitor. Binele personal regăsit în binele general. Înțelepciunea existenței milenare. Moștenirea ancestrala. În timpurile de astăzi, un cor de flașnete ruginește în palavrageala. O amețeala cu ignituri. Subiecte de vorbe trecute. Nimic înălțător. Nimic pentru viitor. Doar griji pentru punguța și buzunar. Avere. Înavuțire. Statul pe post de conducta de ... Citește mai mult Există influențe politice rele care ar trebui
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
cei șapte ani de acasă. Mintea limpede. Rațională. Modelele din jurul nostru. Cele bune. Motivante. Onorante. Rostul și rânduiala satului românesc. Nimic părtinitor. Binele personal regăsit în binele general. Înțelepciunea existenței milenare. Moștenirea ancestrala. În timpurile de astăzi, un cor de flașnete ruginește în palavrageala. O amețeala cu ignituri. Subiecte de vorbe trecute. Nimic înălțător. Nimic pentru viitor. Doar griji pentru punguța și buzunar. Avere. Înavuțire. Statul pe post de conducta de ... ÎI. DONA TUDOR - ȘTIREA ZILEI: JURNALISTUL - UN CHIRURG SOCIAL (ESEU
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
Autorului noapte Pe strada cu salcâmi viorile mai cântă când albe flori tot ning în părul tău și-n mine cresc părerile de rău că singur stau sub arca nopții sfântă. de peste stradă, lâng-un magazin de vechituri, tot hârâie-o flașnetă și noaptea mea devine violetă ca un peisaj lunatec de marin, și din adâncul meu încet răsar fantomele din primăveri uitate cu haine zdrențuite și pătate și trec pe sub salcâmi cu pasul rar. Leonid IACOB Referință Bibliografică: noapte / Leonid Iacob
NOAPTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345230_a_346559]
-
Manolescu afirma că Bacovia este singurul mare poet care s-a coborât în infern. În orașul bacovian, parcul este mâncat de cancer și de tuberculoză, ca-n poezia Parc, oraș dominat de cadavre care se descompun, Cuptor, oraș în care flașneta plânge cavernos -Panoramă, un oraș apăsat de umbra morții; natura. Bacovia este poetul toamnei, o toamnă ploioasă, cu noroaie, sub melancolia tuberculoșilor. În poezia Nervi de toamnă: „E toamnă, e foșnet, e somn / Copacii pe stradă oftează, / E tuse, e
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]
-
natura își caută răzbunarea”. Nu fac aici inventarul părerilor potrivnice cu privire la mass-media, pentru că, la această mare cotitură de vreme, semnele sînt clare. Ea are marele merit de a învrednici teoria despre cealaltă față a sa, aceea de bielă-manivelă a unei flașnete cu melodii vulgare și zgomotoase, gros și îndesat căptușită prin adoptarea a tot ce este mizerabil în înțeles. Violența se întîlnește la toate nivelele existenței. Nu trebuie neglijat rolul imens pe care violența l-a avut și-l are în
POLUAREA SPIRITULUI SAU DEBUSOLAREA CVASI-TOTALA de DIANA POPESCU în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342462_a_343791]
-
ori scaune cu lanțuri, dulap ori roata lumii. Toate aceste „minunății” erau puse în mișcare uneori prin forța manuală. Aici era cea mai mare forfotă, datorită copiilor care la vederea lor nu mai voiau să plece de lângă ele. Erau și flașnete cu melodii bine cunoscute și cu papagali care îți extrăgeau un bilet pentru a-ți ghici viitorul. Toată lumea își lauda marfa, fiind convinși că „reclama este sufletul comerțului”. Așezați în fata micilor prăvălioare, ori numai simple mese, strigau în gura
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
seriasă, i se arunca la piept, străbătută de un prelung fior.” Până la urmă scriitorul, se lamentează procurorul, lasă eroina să moară fără nici un fel de remușcări, fără nicio căință pentru adulter și sinucidere. Descriera miruirii se împletește cu cântecul unei flașnete, care se aude din stradă. Astfel vița obișnuită și ceremonia sfântă sunt puse pe același plan. „Morala creștinismului, care reprezintă fundamentul civilizației moderne, conchide procurorul în încheiere nu înfierează literatura realistă pentru că ea descrie pasiuni: ura, răzbunarea, dragostea... ci pentru că
DOAMNA BOVARY ÎN INSTANŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377528_a_378857]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > VEAC AFON Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2300 din 18 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului La ora cînd flașneta se duce să se culce și Foișorul focuri mai stinge doar în vis, cînd porumbeii sorții pe cronici de Neculce vor să-și ridice cuibul cel din vechimi prezis, mai drag îmi pare-atuncea, prin lanuri calde, grîul, și-ncep să-înot
VEAC AFON de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381059_a_382388]
-
mulți ani de zile... Văd în stradă, lângă gară, Un bătrân cânta, copile!... Tot povestea cea amară. - Sărman, când m-am născut, Măicuța mea, să mă fi luat!... Ce rău pe lume am făcut... Păcate n-am, nu-s vinovat! Flașneta-n glas avea durere, Și cerul sângera-n apus... Abia i-am spus: "La revedere!" A dat din cap și mi-a surâs. Referință Bibliografică: SCRISOARE NEEXPEDIATĂ DE LA BUNICUL MARIN / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2341
SCRISOARE NEEXPEDIATĂ DE LA BUNICUL MARIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372534_a_373863]
-
pe care îl înalță inițiatului, răbdător și chinuit de umbrele teluricului, poeta spune: Văd horă în flăcări ... Adun sânziene ... / E ceas de ursită. Lumini marțiene Răsar ca iubirile, unind și planete, / În 9 august. I-aud și tic-tacul, buchet de flașnete. Ea însăși prin tot ceea ce vede este o inițiată și declară ascuns o legătură neștiută cu lumea de sus, pe care o așteaptă în taină să vină, pentru că numai atunci visul ei, ca al tuturor gânditorilor inițiați în arta cugetului
ST. LUCIAN MURESANU CRONICA SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346831_a_348160]
-
avocaților egalității să fie socotite printre acele erori care s-au dus pentru totdeauna. Dacă însă lumea va trebui să mai existe încă multe mii de ani, sistemele egalitare vor fi probabil printre acele erori, care, întocmai ca melodiile de flașnetă (...) revin mereu după anumite pauze. (Malthus, 1992: 243) Ce dovadă mai bună că Malthus avea dreptate decât exclamația atât de frecventă într-o anumită perioadă la noi după 1990, că "era mai bine înainte"? 2.2. Demonizarea comunității În pofida imaginii
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la dinți, / cai goniți în cerc să se vadă dacă nu sunt bolnavi, / și armăsarul ridicat în două picioare subțiri / arătându-și pântecul argintiu cu pale de foc - / și nebunul lălăia pipăind nevăzute obiecte, / copilul plângea îngrozit, uneori asculta/ melodia flașnetei, monotonă ca zilele verii/ sortite să nu mai revină niciodată - / ah, și planetele papagalului care făgăduia tuturor / căsătorii fericite, averi și viață eternă, / iar la cortul circului piticul cățărat pe butoi / chema să admiri minunea minunilor: femeia cu barbă”. Preferința
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
În ciuda unității de viziune, mijloacele poetului nu par prea sigure, numeroase fiind reminiscențele din Baudelaire, Arghezi, Blaga, Bacovia, chiar din Topîrceanu. Pregnanța și forța brutală a imaginii, pateticul unit, la modul insolit, cu prozaismul (Domestice), atrocele aliat cu persiflajul (Din flașnetă), trecerea, bine susținută, a unor conținuturi abisale în simbol sunt, însă, calități de netăgăduit. Albastrul aproape halucinant, accent cromatic ce domină cele douăzeci și cinci de sonete din placheta Eu și Orientul, ar fi un antidot pentru rănile insului „crescut din otrăvite
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
iubitei dispărute dăinuie, totul fiind transpus într-un filigran de culoare și sunet, în care nota simbolistă domină. Dimineața are aparența unei picturi „cu tonuri fragede și crude”, soarele transformă amintirile în „bănuți strălucitori”, parcă așezați pe ochii fetei. Sunetele flașnetei ritmează orchestrația monotonă a târgului, iar liniștea nopții se risipește în tânguirea clavirului. Imagini de o intensă candoare sugerează prezența diafană, imaterială a iubirii frânte demult: „Apa ochilor tăi s-a revărsat, albastră, în casă;/ tot ce-am simțit după
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
de coerență și sinteză”; opera țâșnește dintr-o „apă interioară” și dă seamă de profunzimea și tensiunile acesteia, vibrațiile lăuntrice răsfrângându-se în „plastica formală” a scrierii. Câteva foiletoane sunt mai aspre și sancționează, bunăoară, fecunditatea comercială și „mecanica de flașnetă” a scrisului lui Victor Eftimiu. Insuficiența aplicației analitice trebuie să fi fost unul dintre motivele care l-au făcut pe B. să renunțe la practicarea criticii literare. SCRIERI: Beethoven, București, 1927; Note literare, București, 1928; Priveliști românești, București, 1932; Argeș
BADAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]
-
corpuri de ceară, Cu hâde și fixe priviri. Și-acea caterincă-fanfară Îmi dete un tremur satanic; În racle de sticlă - princese Oftau, în dantele, mecanic. Și-atunci, am fugit plin de groază Din sumbrul muzeu fioros, Orașul dormea în tăcere, Flașneta plângea cavernos. Plângea caterinca-fanfară O arie tristă, uitată... Și stam împietrit... și de veacuri, Cetatea părea blesemată. Finis Cadavrul impozant pe catafalcul falnic, Sub gaza de argint visa în vasta gală... Iar sânul ei pierdut în mortuara gală - Pe veci
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
asta. De fapt, intuise că femeia nu se va lăsa bătută cu una, cu două și va căuta tot felul de tertipuri pentru a-i atrage atenția asupra ei. „Horcăiți, vă rog, un pic mai tare”, spuse Noimann, „măcar să acoperiți flașneta scrâșniturilor de dinți cu care mă pricopsește noaptea nevastă-mea, Lilith...” De jos se auzi un chicotit sec, urmat de o tuse convulsivă, și imediat Noimann Își dădu seama că intră Într-un joc alunecos, din care nu va ieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]