13,762 matches
-
spun Tăios, ne-nduplecat, nebun: S-a terminat! E gata! Anonimă, Planetă s-a oprit din mers Și se arătă Cel pervers. Fii gata pentru viitor: e crimă! Întreaga lume-a ta o să dispară Viața ta va deveni amară Ruine-n flăcări vei zări pe drum Și omul alb se va preface-n fum. Femeia ta va spînzura legată Cu capu-n jos, cu fustă sfîșiata Și poetași jegoși îi vor da roată Făcînd cu toți pe Charlie Manșon... Dați-mi zidul
Leonard Cohen in traducerea lui Mircea Cartarescu by Mircea Cărtărescu () [Corola-journal/Journalistic/13754_a_15079]
-
resurse și reușite, să luăm spre exemplu, aici, o singură mostră din textele ( 60 în total), puse la dispoziție sub titlul general Spații, dispuse în patru grupaje tematice: Cerc, Poarta ce s-a deschis, Ceva și Culori: "O jumătate de flacără/ Ardea în jos peste flori./ Crengile se scurgeau în flăcări/ Pe pământul arzând./ Ardea pământul mereu,/ Vulcanic ardeau stelele,/ Visele... visele.../ Cealaltă jumătate de flacără zbura,/ Aripi creșteau prin locurile/ Unde ea ardea pământul,/ Aripi creșteau cu fața la lună/ Aripi creșteau
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13805_a_15130]
-
mostră din textele ( 60 în total), puse la dispoziție sub titlul general Spații, dispuse în patru grupaje tematice: Cerc, Poarta ce s-a deschis, Ceva și Culori: "O jumătate de flacără/ Ardea în jos peste flori./ Crengile se scurgeau în flăcări/ Pe pământul arzând./ Ardea pământul mereu,/ Vulcanic ardeau stelele,/ Visele... visele.../ Cealaltă jumătate de flacără zbura,/ Aripi creșteau prin locurile/ Unde ea ardea pământul,/ Aripi creșteau cu fața la lună/ Aripi creșteau pe unde zbura/ Și-n nebunia ei mare se izbi
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13805_a_15130]
-
patru grupaje tematice: Cerc, Poarta ce s-a deschis, Ceva și Culori: "O jumătate de flacără/ Ardea în jos peste flori./ Crengile se scurgeau în flăcări/ Pe pământul arzând./ Ardea pământul mereu,/ Vulcanic ardeau stelele,/ Visele... visele.../ Cealaltă jumătate de flacără zbura,/ Aripi creșteau prin locurile/ Unde ea ardea pământul,/ Aripi creșteau cu fața la lună/ Aripi creșteau pe unde zbura/ Și-n nebunia ei mare se izbi/ De cealaltă jumătate a ei./ Și-n această ardere de jertfă/ Flacăra deveni rotundă". Precizăm
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13805_a_15130]
-
Cealaltă jumătate de flacără zbura,/ Aripi creșteau prin locurile/ Unde ea ardea pământul,/ Aripi creșteau cu fața la lună/ Aripi creșteau pe unde zbura/ Și-n nebunia ei mare se izbi/ De cealaltă jumătate a ei./ Și-n această ardere de jertfă/ Flacăra deveni rotundă". Precizăm că nu doar de dragul distihului final am transcris tot poemul, ci și pentru a i se observa hibele, excesele, stângăciile demonstraței. Sigur că lumea poate părea în anumite momente un amalgam de simboluri absurde. În fine, iată
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13805_a_15130]
-
care vă mai pot vorbi". Pe muchie de cuțit acest distih: "Să rupi o pagină din așternut,/ Să pui pe buze o culoare stinsă". Doar în aparență sună frumos: psalmi neolitici, sentimente timbrate; în schimb, "Și bate la ușă o flacără, un ochi de igoană", sau "Sudoare prelinsă pe glonț", sau "Un gând ca un lup, ca o pajiște arsă.../ te strigă o rană din cer", sau "ca o frumoasă descriere a locului lăsat liber", și altele ca acestea, inspiră încrederea
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13855_a_15180]
-
nu mai aveți dovada că între 11 și 13 ani ați scris 80 de poezii. După un an de "secetă", între 14 și 17 ani ați mai scris cel puțin 100 de texte, care și acestea au fost înghițite de flăcări. Norocul face, după cum ne mărturisiți, să întâlniți în răstimp "o studentă care a apreciat foarte mult textele" și care v-a dat de înțeles că trebuie să vă căutați un stil propriu, să citiți "foarte multe cărți ( le-am citit
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13885_a_15210]
-
așteptarea, a împărți anticipat bucuria iminentă, a pregăti adăpostul pentru primii vizitatori până ce vine momentul și o mână se aventurează, degetele pipăie după întrerupător, patru ochi se deschid deodată exact în mijlocul exploziei de lumină și recunosc pentru câteva clipe voracitatea flăcării ei și cedează necontenit în fața farmecului și a zâmbetului tăcut, care spune gata, iar lumina se stinge din nou și mâna este recuperată pentru a fi încălzită. Simpatică pereche de prostuți, așa, împreună, Marta și cu mine, amândoi înveliți, cu
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]
-
ar fi fost să ascult glasul de sirenă al zăcămîntului balcanic pe care eu, cel puțin, îl resimt ca pe o moștenire inalienabilă și ca pe o aspirație sacră, aș fi tras cu ochiul, asemenea unui puber cu prohabul în flăcări, direct în camera secretelor a lui Big Brother să văd dacă năsoasa aia cu părul policrom și cu un accent ardelenesc șarjat, semn că în momentele marilor adevăruri, cum ar fi rutul, nașterea sau rugăciunea, femeile își redescoperă idiomul originar
Big BrOtherși goana după vînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13933_a_15258]
-
Ies și ochii îmi cad pe Fîntîna lui George Cantacuzino. Tăcută și stingheră. Și iar fug după Luca, urlînd de-mi vărs bojocii, fluturînd geanta și amenințările pe deasupra capului. Îl ajung "la tunuri", acolo unde gărzile păzesc zi și noapte flacăra Eroului necunoscut. Este momentul cînd se schimbă garda. N-am mai văzut ceremonia de cîteva luni. Luca se dă jos, ia poziție de drepți și se liniștește. De fiecare dată mă emoționez v-am spus, femeia siciliană, cu temperament și
A fost cîndva în România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13959_a_15284]
-
negație succesivă a materialității, prin transmutația în lanț dintr-o substanță în alta, ca într-un adevărat scenariu alchimic, materia se volatilizeză, se stinge încetul cu încetul și, în transparența sau la capătul avatarurilor sale, apare, ca o pîlpîire de flacără, cealaltă componentă a picturii lui Colta: dimensiunea spirituală, imaginea cristică, mai mult ca un summum al idealității decît în strictă perspectivă religioasă ori, mai exact, eclezială. Consumînd materia într-un adevărat ceremonial erotic, Onisim Colta visează o formă înaltă de
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
morții. Chiar dacă ideea nu este foarte originală, aplicațiile lui Morar sînt mereu surprinzătoare. Un gest dintre cele mai banale, plata curentului electric, poate dobîndi conotații cinice ( un cinism al vieții) în fața deznodămîntului de neevitat: "«Mai e mult pînă la cenușă, flacăra mea?»/ ( în încăperi de beton/ ne iubim/ precum cei vechi/ în cămări cu mirodenii)// « Vine plata luminii»/ au scris// Curînd/vine plata luminii// Curînd/sub bănuți de metal/ne vom odihni pleoapele" ( Plata luminii, p. 28). Cînd nu scrie despre
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
un Purgatoriu al unei creații subjugate de un trufaș vizionarism inițiatic ce, într-un fel, s-a îndepărtat de aspectele particulare ale ființei, urmărind o generalitate a ei himerică, avînd drept țel surprinderea în verb a absolutului. Un Purgatoriu din flăcările căruia raporturile dintre autor și text, ca și cele dintre text și lume, ies purificate, paradoxal, tocmai de "păcatul" purismului împins pînă la exces ( toate bune și frumoase, însă unor asemenea considerații li se poate aduce cel puțin o obiecție
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
Regizorul, el e Directorul, el are mobilul închis și face surprize, el se tratează pe sine de spaimele altora și strigătul lui înfundat din momentul acelui Mare Orgasm Nemimat acoperă totul ca un văl de cenușă. Ca o jerbă de flăcări îngropată în apa iluzorie de afară, în inima lacului străjuit de fiare și de bănci strident colorate.) Asta e tot. Alămurile sparg văzduhul în mii de cioburi strălucitoare, duhul lui Bregovici se poartă lin pe deasupra castanilor și Sf. Gheorghe se
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
chinurile fără puterea lui Dumnezeu?” (Minucius Felix, Dialogul Octavius, XXXVII, 6, în PSB, vol. 3, p. 391-392) „După ce el (Sfântul Policarp) zise amin și-și sfârși rugăciunea, oamenii însărcinați cu focul, l-au aprins. Iar când s-a făcut o flacără mare, am văzut o minune, cei cărora ni s-a dat s-o vedem, care pentru aceea am fost păstrați (în viață) ca să vestim și altora cele întâmplate. Căci focul, luând forma unei cămile, ca o pânză de corabie umflată
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
înmuiată în ulei, sub care călăii, care ascultau de ordinul primit, au aprins focul. Ce suferințe a trebuit să îndure fericitul atunci, nu se poate descrie în cuvinte, căci înmuindu-i carnea de pe el, focul ajungea până la os, așa că din pricina flăcărilor lichidul din trup se topea ca ceara și se scurgea picătură cu picătură<footnote Notă Pr. Bodogae: Dacă chiar legislația editată de Constantin cel Mare prevedea pedepse precum turnarea plumbului topit în gura celui care ar fi comis răpirea unei
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
vol. 17, p. 529, 530) „Celor care plângeau Gordie le spunea cuvintele Domnului: Nu mă plângeți pe mine (Lc. 23, 28), ci plângeți pe dușmanii lui Dumnezeu, care îndrăznesc unele ca acestea împotriva credincioșilor, care-și adună focul gheenei prin flacăra aceasta, pe care o aprind împotriva noastră! Încetați de a mă plânge și de a-mi sfărâma inima! Sunt gata să mor pentru numele Domnului Iisus (Fap. 21, 13) nu numai o dată, ci chiar de nenumărate ori, de-ar fi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a poruncit regele să fie pârjolit cu foc și să îndure tot felul de arsuri. Și picura sânge din rănile lui în așa măsură, încât șiroaiele de sânge care curgeau din rănile lui stingeau chiar luminile făcliilor, dar printre pâlpâirile flăcărilor se putea auzi glasul tânărului care spunea: ÎȚi mulțumesc, Doamne, că m-ai învrednicit să pot spune și eu cum a spus odinioară proorocul Tău: Trecut-am prin foc, cu foc ne-ai lămurit, precum se lămurește argintul (Ps. 65
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
se pare viața cu neputință de trăit, suntem tulburați, ne necăjim, ne supărăm ca și copiii mici și socotim focul acela tot atât de puternic ca și focul iadului. Pe mucenici însă nu-i ardea febra, ci îi înconjurau din toate părțile flăcările focului, scântei săreau pe răni, mușcând din răni mai cu cruzime decât o fiară sălbatică, dar ei, ca niște oameni de oțel, care ar vedea acestea petrecându se în trupuri străine, stăruiau cu bărbăție și cu curajul cuvenit lor în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mucenicii, a râvnit vitejia lor, a păstrat în el, după putere, în toate faptele lui, icoana mucenicilor. Iată! Și-au dat aceia trupurile spre junghiere? Și-a omorât și el mădularele trupului, mădularele cele de pe pământ. Au stat aceia înaintea flăcării focului? A atins și el flacăra faptei. Au luptat aceia cu dinții fiarelor sălbatice? Dar și el a adormit cea mai cumplită dintre patimile omenești, mânia”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul sfințit Mucenic Vavila, III
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
păstrat în el, după putere, în toate faptele lui, icoana mucenicilor. Iată! Și-au dat aceia trupurile spre junghiere? Și-a omorât și el mădularele trupului, mădularele cele de pe pământ. Au stat aceia înaintea flăcării focului? A atins și el flacăra faptei. Au luptat aceia cu dinții fiarelor sălbatice? Dar și el a adormit cea mai cumplită dintre patimile omenești, mânia”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul sfințit Mucenic Vavila, III, în vol. Predici la sărbători împărătești
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mucenicie? Dar să ne exercităm ca pentru vreme de mucenicie. Au disprețuit aceia viața? Disprețuiește și tu plăcerea! Au aruncat aceia trupurile în foc? Aruncă și tu acum averile în mâinile săracilor! Au călcat aceia pe jăratec? Stinge și tu flacăra poftei! Da, e greu, dar și cu câștig! Nu te uita la greutățile din față, ci la bunătățile viitoare! Nu la greutățile din față, ci la bunătățile nădăjduite! Nu la suferințe, ci la premii! Nu la osteneli, ci la cununi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
într-o învelitoare de marochin verde, am depus, fără să mă speriu, o sumă babană, cu un bacșiș la fel, întrecând cu mult capriciul unui boier, - și am rostit leneș, cât mai bucureștean, LIBER!, exact ca înainteaă cuptorului duduind de flăcări. După o noapte bună, de somn greu, m-am trezit, înviorat, m-am îmbăiat, m-am bărbierit, îndelung, am pus pe mine hainele de schimb și m-am stropit din belșug cu colonia de care nu mă despărțeam, un Fougčre
Păcatul unui "om al muncii" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10433_a_11758]
-
și se încolăcește pe după o piatră,/ și o pîndește cu ochii verzui ca ai mării -/ și se leagănă. (noi am rămas la marginea primelor trepte,/ cu fața ascunsă în mîini.) ea a coborît în soare/ și în urechi purtînd o flacără neguroasă" (despre micile animale ale sufletului nostru). Pe aceeași direcție să menționăm tendințele de obiectivare a vieții morale, componente ale obiectivității ca atare, gesturi de bunăvoință, ofrande aduse de un timid obiectelor inanimate ce ar putea protegui factorii vieții lăuntrice
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
scrise pe zidul lent năruit/ ale templului îngropat în ierburi. Pe mopete/ așadar tremură acuma în lună scrierea cu tăinuit// înțeles a lui el midoff care, pe îndelete, / a vrut să spună acolo un adevăr. astfel noaptea mopeteină/ arde cu flăcări mici. iar el midoff trece - regească felină" (prezentarea lui el midoff). E un duel între două naturi artistice mult deosebite, precum de pildă Van Gogh și Gauguin. "Felinei" Dimov îi revenea, hărăzită de sus, regalitatea concretului cu toate prestigiile sale
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]