220 matches
-
Autorului Guido Gezelle a fost poet, lingvist, traducător și preot, născut în Flandra/Belgia la 1830. După finalizarea studiilor a activat ca profesor de limbi, atrăgându-și antipatia colegilor săi - abați catolici, vorbitori de franceză - pentru că recurgea adesea la limba flamanda. Că idealist a încercat să se remarce prin poezii compuse în limba maternă, poezii pe care le promova într-un cerc de intelectuali flămânzi, majoritatea catolici. Lirica să delicată conține elemente naturale care fac uneori referire la Creație și la
GUIDO GEZELLE „MĂICUŢA” de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359828_a_361157]
-
nu auzisem pentru că eu cochetam cu matematica nu cu literele, dar mă gândeam și eu ca am un watch-dog competent în spate. După mulți ani, am ajuns la Bruges și am avut opțiunea de a vorbi limba franceză sau limba flamanda, am ales prima variantă, a doua era oricum exclusă. Mă bucur din tot sufletul și mulțumesc naturii că după 35 de ani de muțenie de limba franceză, am fost în stare de o conversatie pertinenta despre țara mea și să
Mirela Teodorescu: Si tu veux un ami, apprivoise moi! () [Corola-blog/BlogPost/339303_a_340632]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU CLIPEI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 261 din 18 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU CLIPEi ...satul de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în târziu, pe-o insula nouă cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie - o, clipă măreață a evadatului din colivie, bucuros că mai ninge
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]
-
Sisif cu clipă sub pleoape, ori în afund de neant - o, clipa-nstelată a fratelui Petre, ori a peștișorului de aur, aruncat înapoi de recif. ELOGIU CLIPEi ...satul de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în târziu, pe-o insula nouă cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie - o, clipă măreață a evadatului din colivie, bucuros că mai ninge
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]
-
Sisif cu clipă sub pleoape, ori în afund de neant - o, clipa-nstelată a fratelui Petre, ori a peștișorului de aur, aruncat înapoi de recif. ELOGIU CLIPEi ...satul de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în târziu, pe-o insula nouă cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie - o, clipă măreață a evadatului din colivie, bucuros că mai ninge
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]
-
Sisif cu clipă sub pleoape, ori în afund de neant - o, clipa-nstelată a fratelui Petre, ori a peștișorului de aur, aruncat înapoi de recif. ELOGIU CLIPEi ...satul de amurg, în târziu, la Cină deTaină cu clipă sub pleoape, veșnic flamanda, neincrustată încă, pe răboj, după orânda, străvezie, ca pulberea deșertului, pe a cavalerului haină - ...satul de amurg, în târziu, pe-o insula nouă cu clipă sub pleoape, fremătând, zurbagie - o, clipă măreață a evadatului din colivie, bucuros că mai ninge
ELOGIU CLIPEI de ION MARZAC în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340786_a_342115]
-
a scăpa lumea de relele pricinuite de abominabilul Muntha. Conștiincioase, isi pregătiră cele trei lucruri necesare, pământul, apa și semințele, iar a doua zi, dis-de-dimineață, pe răcoare, porniră la drum. Multe ceasuri merseră pe jos chinuite de soarele arzător australian. Flamande și cu buzele crăpate de sete, niciuna nu se atinse de prețioasă badu. Pe la sfarsitul zilei ajunseră la poalele Munților Albaștri, nu departe de văgăuna unde sforăia zgomotos cruntul Muntha. Se ascunseră într-un tufiș de spinifex unde dormiră cu
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
declanșarea unor boli grave. Agenții patogeni bacterieni, virali sau parazitari au fost preluați de stadiul evolutiv anterior al căpușei care s-a hrănit de la un animal cu viremie, bacteriemie sau babesioză. Căpușele în stare liberă aflate în biotopuri pot rezista flamande timp de săptămâni, luni și chiar un an. Căpușele pot rezista în stare de inaniție 3-4 ani, iar în condiții de laborator până la 5 ani. Ele se hrănesc cu amestec de sânge și limfa, iar după unii autori, masculii nu
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
Eu îi priveam extatic, prin ochiul tău smerit. Părea grădină toată în albele ei ruguri Meleagul de poveste la care-adesea visăm, Drapata în ninsoare ca-n scâncete de muguri Ne îndemna în șoaptă, de mână s-alergăm. Prin nara ta flamanda, caișii-am mirosit Și îi priveam extatic, prin ochiul tău smerit... De când te-aștept au înflorit magnolii De când te-aștept, au înflorit magnolii Cireșii timpurii au înflorit Am lepădat vesminte și orgolii Când frunzele s-au prins într-un horit
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343707_a_345036]
-
București, 2009; ... 10. Berger John, Feluri de a vedea, Ed. Vellant, București, 2018; ... 11. Berger, R., Descoperirea picturii, vol. I-III, Ed. Meridiane, București, 1975; ... 12. Biciușcă Florin, Geometria simbolică, Ed. Paidea, 2008; ... 13. Bode, W von, Maeștrii picturii olandeze și flamande, Ed. Meridiane, București, 1974; ... 14. Botez-Crainic Adriana, Istoria artelor plastice, vol. I-III, Editura Didactică și Pedagogică, 2004 - 2011; ... 15. Bouleau, M., Geometria secretă a pictorilor, Editura Meridiane, București, 1978; ... 16. Bourdieu Pierre, Regulile artei, Ed. Art, București, 1989; ... 17. Brion
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
11. Berger, R., Descoperirea picturii, vol. I-III, Ed. Meridiane, București, 1975; ... 12. Berlogea, Ileana, Teatrul și societatea contemporană, Editura Meridiane, 1985 ... 13. Bloch, R., Roma și destinul ei, Ed. Meridiane, București, 1985. ... 14. Bode, W von, Maeștrii picturii olandeze și flamande, Ed. Meridiane, București, 1974. ... 15. Bonnrad, A., Civilizația greacă, Ed. Științifică, București, 1967. ... 16. Bouleau, M., Geometria secretă a pictorilor, Editura Meridiane, 1978 ... 17. Botez-Crainic Adriana, Istoria artelor plastice, vol. I-III, Editura Didactică și Pedagogică, 2004 - 2011 ... 18. Bourdieu Pierre
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
dulce,vibratoare ce-n cântec adoarme un codru,o țară, orice vers se naște că o floare, crescută în a ideii primăvară, Eminescu ,doară! A criticat lumea falsă și plină de iudei, sclavia unei nații supusă doar la munci, politica flamanda și fără de idei, poporul umilit de durele porunci, Eminescu,atunci! E-n piramida regele poeziei, îngerul versului etern ,cuceritor te duce aproape în lumea iluziei cu visul sau de zburător, Eminescu,nemuritor! Referință Bibliografica: EMINESCU / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN
EMINESCU de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377662_a_378991]
-
nu l-aș face în vreun oraș, L-aș anina pe cai de vise, Acolo unde n-am vrăjmaș Decât un nor cu gene închise. Să am prieteni vânturi blânde Ce doar se plimbă jucăușe, Ce se așează de-s flamande Și ronțăie trei corcodușe. Un înger fie-mi majordom, Ca oaspeții să mi-i primească Și să le dea un metronom Ca să-i învețe să doineasca Ori din fluieraș de șoc, Ori din fluieraș de fag, Dar să-mi cânte
DE-AȘ FI MAI TÂNĂRĂ de DORA PASCU în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379070_a_380399]
-
teme. Nu se știe însă, vi-o repet, din nou, la ce tot îndeamnă sunetu-n ecou. Nu știu domnii aceștia, nu știu, iar vă zic, ca balena-albastră nu le-a spus nimic, nici de-o doare capul, nici de e flamanda, doar capu-și ridică și-o-auzim gemândă ... Referință Bibliografica: DOAR GEMÂNDĂ / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2118, Anul VI, 18 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dora Păscu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DOAR GEMÂNDĂ de DORA PASCU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379102_a_380431]
-
-ți vorbesc în taină Doamne, Ție! ...că trec cuvântul, dincolo de mine Simțindu-i viața, ce de la Tine vine Și chiar de pentru alții-i o prostie A te cunoaște, a crede că exiști, Eu am curajul să prefer Această nebunie! Flamanda hiena morții târcoale-mi dădea Mușcând din viața ce imi agoniza, M-am răzvrătit atunci, cerându-ți Dreptul de-a mă lua. Dar tu, de ce nu știu, m-ai refuzat Și-n pătimi anevoie am aflat Cât poate omul de-ndurat
RUGĂ de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381958_a_383287]
-
Conștiința > GENESIS XX Autor: Marius Horvath Publicat în: Ediția nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Genesis XX În Ziua Întâi, am strigat cu strigatul celui singur. Toate păsările, toate jivinele au venit în calea mea, însetate și flamande. M-au cunoscut, m-au locuit și le-am cunoscut ... le-am locuit. L-am ucis pe cel mai blând. Așa am vrut. În Ziua a Doua, am plâns cu plânsul celui singur. Munți,dealuri și câmpuri tinere au fremătat
GENESIS XX de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/381991_a_383320]
-
privind în jur la semeni Văd icoana Ta în ei. Gândurile sunt epave Ce din larg la maluri trag Tu esti Pâinea și Vinul Pentru noi Iisuse drag. Peste ochi cad pleoape grele, Se închid. Tu esti liman. Obosită și flamanda Cu zdrențele de vise Fluturând a ajutor Iar și iar mă-ntorc la Tine Ducând Crucea Ta să mor. (de Dorina Stoica) Referință Bibliografica: Tu esti liman / Dorina Stoica : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1197, Anul IV, 11 aprilie
TU ESTI LIMAN de DORINA STOICA în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347782_a_349111]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > SOLFEGIU POETIC Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1222 din 06 mai 2014 Toate Articolele Autorului Do rinte flamande, îmi inundă universul, din nou, Re venindu-mi în memorie, imaginea ta... Mi -am derulat astfel, toate momentele fericite cu tine, Fă țada trecutului, părându-mi-se aproape de azi, Sol utia prezentului, pe coperta inimii mele, fiind tu... La cât
SOLFEGIU POETIC de COSTI POP în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347002_a_348331]
-
român? - Frumosul Bruxelles, cu clădiri seculare și o bogată istorie, în care se află palatul regelui, real și vizibil, nu că în poveștile cu Feți-Frumoși și Cosânzene, e plin de străini. În piețe nu auzi niciodată vorbindu-se franțuzește sau flamanda, ci arabă, românește, rusește, poloneză... Un oraș cu peste un milion de locuitori, condensat pe o suprafata mică (165 km²), cochet și mistic, dar suferind de astm... Acesta e Bruxelles-ul în ochii mei, de român. Eu prefer la țară
UN TALENT ROMANESC IN CAPITALA BELGIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345010_a_346339]
-
Frumoasă cu ochi de iacint. Ți-s buzele miere curată Ochii, strălucitoare oglinzi Trupul, o vraja iar tu înzestrata Fericirea în clipe s-o vinzi. Mătase ți-e pielea, iar sânii dulceața Degetele tale torc iubirii fuior, Zile și nopți flamanda de-amor C-un zâmbet trezești dimineață. Ești clipă ce trece și clipă ce vine, Râvnita mereu de tot muritorul Tu știi să-ncălzești iubirii cuptorul, Ești locul de unde se pleacă și vine. Referință Bibliografica: Femeie ,doar cu gândul mă
FEMEIE ,DOAR CU GÂNDUL MĂ-NVĂLUI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372787_a_374116]
-
A-ncremenit sculptată-n gheață valea Și pomul de la geam mi s-a chircit. Aleasă broderie ai, pădure, De franjuri țurțurânde și de nea, Cărări ascunse-n paturile sure Pe care le mai calc cu talpă mea... O veverița neagră și flamanda Cu frica țopăind spre un pociumb Mai face-un salt, mai sta puțin la pândă Privind înspre știuleții de porumb. Fazanii pe terasă-și au ospățul Și apa beau din vasul meu de lemn, Se-adună mulți, ca a-nceput
O PALMĂ DE OMĂT de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373207_a_374536]
-
al ploii în ferestre. Parcă se rupeau norii și alta nu! Mi-amintesc că atunci când ploua - în copilărie - mă retrăgeam într-un colț și așteptam ca Nea Ilie să trăznească toți draci de pe pământ cu biciul său lung ca o flamandă și carul făurit din nori ce traversa de la un cap la altul bolta Cerului. Ce fericire mă năpădea când întâlneam curcubeul și sedentara rouă de pe florile din grădina împlută de prospețime, de parcă renășteam odată cu ea la fiecare întruntare cu Sf
PARABOLĂ TÂRZIE de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372067_a_373396]
-
epocă, dar, tot așa, exacerbînd un clișeu denominativ și făcîndu-l, iată, cu trecerea timpului, caduc. Mult mai sus și mult mai departe, numita Școală olandeză a secolului XVII. Dar Hals a pictat ca Rembrandt? Ca Vermeer? Nu, desigur. Apoi, cea flamandă, a aceluiași secol, cu Rubens, Snyders, Jordaens, Van Dyck, atît de genial diferiți.Cum să încorporezi pe atît de inegalii și atît de diferiții Guardi, Longhi, Canaletto și Tiepolo în așa-numita Școală venețiană a secolului al XVIII-lea? Mult
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
trad., București, 1973; Pablo Neruda, Matasea și metalul (poeme de dragoste), București, 1973; Ernesto Sábato, Despre eroi și morminte, pref. Darie Novăceanu, București, 1973; ed. îngr. Angela Martin, pref. Paul Alexandru Georgescu, București, 1997; Antologie de poezie neerlandeza, olandeză și flamanda, îngr. Venera și Al. Urechia, pref. Garmt Stuiveling, București, 1973 (în colaborare); Tirso de Molina, Seducătorul din Sevilla. Musafirul de piatră, București, 1973, Teatru, pref. A. Ionescu, București, 1975; José Martí, Versuri, pref. trad., București, 1974; Evgheni Baratânski, Lirice, București
COVACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286458_a_287787]
-
Despre îngeri. „Va fi această limbă - cum credea Origen - ebraica ? Va fi, poate, o încă necunoscută «limbă a îngerilor» ?” (3). Dar nu numai ebraica a fost pusă în această maiestuoasă postură, ci și greaca, araba, persana și turca sau chiar flamanda, franceza, suedeza și daneza. La sfârșitul secolului al XVII-lea, „într-o epocă - notează Umberto Eco - în care Suedia acționează ca o mare putere pe eșichierul european”, se ajunge la parodie. De pildă, Andreas Kempe o imaginează pe Eva sedusă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]