115 matches
-
cei care simt că vocea lor nu a fost auzită înainte. Aveau o afinitate cu Trump înainte ca el să candideze, era un fel de personalitate media, a avut un show televizat, a fost întotdeauna flamboaiant. Un om de afaceri flamboaiant, nimeni nu îl poate promova mai bine decât o face el însuși. Cred că acesta este lucrul pe care el l-a adus în actualele alegeri. Cred că mulți oameni apreciază acest fel de a vorbi pe limba oamenilor de
„Procesul electoral seamănă cu facerea cârnaților. Dacă ai ști ce ai în farfurie...” INTERVIU cu Hilary O. Shelton despre Clinton, Sanders și Trump () [Corola-blog/BlogPost/338012_a_339341]
-
faceți un exercițiu de imaginație. Cum ar arăta America cu Donald Trump președinte? Trebuie să vă spun că sunt un optimist. Am văzut că președinți, dar și alți lideri au simțit necesitatea de a se conforma. Indiferent de cât de flamboaianți au fost în calitate de candidați, când au devenit oficiali guvernamentali, realitățile din sistem i-au ajutat să se conformeze. Știu că sunt anumite lucruri pe care trebuie să le facă, dacă vor susținere de la cineva aflat de cealaltă parte, uneori trebuie
„Procesul electoral seamănă cu facerea cârnaților. Dacă ai ști ce ai în farfurie...” INTERVIU cu Hilary O. Shelton despre Clinton, Sanders și Trump () [Corola-blog/BlogPost/338012_a_339341]
-
multe despre acest subiect în următoarele dezbateri. Sper doar ca cei care vizionează spectacolul electoral american pe ecranele din Romania să înțeleagă unele nuanțe pe care am încercat să le subliniez în acest articol, să nu se lase captivați de flamboaiantul bilionar fără a examina critic ceea ce spune, și să nu o judece automat pe dna Clinton ca neprincipială, doar pentru că nu li se pare carismatică. Să eliminăm standardele duble - putem?
De ce o susțin pe Hillary sau standarde duble pentru femei inteligente () [Corola-blog/BlogPost/338113_a_339442]
-
am obișnuit ca „Urzeala tronurilor" să ne ia prin surprindere și asta ne și ține lipiți de micul ecran: nu vrem nici măcar să ghicim ce se va întâmpla, fiindcă serialul, chiar în momentele lui previzibile, va da un context mai flamboaiant acelui incident decât l-ar da imaginația noastră.
Nouă motive pentru care suntem fascinați de „Game of Thrones” () [Corola-blog/BlogPost/338154_a_339483]
-
a-și emancipa orașul. Apelul copios la documente istorice urmărește edificarea orașului de la presupusa Cetate a Dâmboviței până la 1878. Protagoniștii sunt descriși cu binecunoscuta emfază mucalită și vag ironică, sentimentală cel mai adesea, într-un stil în bună măsură la fel de flamboaiant: este într-un fel o închidere a ciclului „levantin” prin descrierea originii orașului de popas. SCRIERI: Ciudățenii de familie, București, 1968; Cancerul blond, București, 1970; Smog, București, 1971; Cum îndemult Bucureștii petreceau, București, 1977; Amurgul levantinilor, I-II, București, 1978-1980
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
stilul” criticului. Scriind despre biografie (Valeriu Cristea) adoptă un ton afectiv, de „biograf”, scriind despre Breban devine el însuși „brebanian”, e postmodern cu postmodernii (Mircea Cărtărescu), modernist cu moderniștii (Sorin Titel), „moral” cu moraliștii (George Cușnarencu). Stilul, de multe ori flamboaiant - apar paranteze, adresări, interjecții, aparteuri, note de subsol cu alt rol decât cel strict funcțional -, antrenat și de ceea ce B. numise în volumul anterior „ispita analogiilor”, transformă Comentariile... într-o carte mai degrabă de literatură critică, un fel de jurnal
BARNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285650_a_286979]
-
enunțuri: „Critica se îmbată de robustețea mirosurilor florale, de coloritul fascinant al poeziei, care corespunde sevelor telurice pulsând în ospitaliera geometrie vegetală.” Alteori, ostentația erudiției lexicale conduce la stridențe: „nucleu uberos”, „vânt vernal”, „verb domptat”, „sicitate ironică”, „luciditate elansată”, „sublim flamboaiant” etc. Pregnanța discursului critic scade considerabil în atare circumstanțe, sufocată fie de umbra densă a călinescianismului, fie de o irepresibilă ispită narcisistă. „Meditația pe marginea statutului teoretic al disciplinei” nu se constituie la G. într-un sistem solid edificat, luând
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
se transformă, este asociată portretului rembrandtian, ce reflectă esența unui mesaj spiritual. Este descrisă „vitalitatea nevulgară” a pictorului îndrăgostit, care pictează în Saskia lumina spiritului său, transfigurând-o, precum și verva de regizor a lui Rembrandt. Sunt urmărite metamorfozele sugestiilor goticului flamboaiant, dar și apropierea de morfologia barocă, sub influența lui Caravaggio, cu jocuri ale mișcării personajelor. Fraza lui S. este alertă și nuanțată când descrie obiectele, apropiindu-se de un lirism apofatic când vorbește de absența ființei în Furtuna, luminată de
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
scriitură utilizat înainte de prozator (onirismul, alegorismul liric, tehnica Noului Roman etc.), precum și formule anterior repudiate ori evitate (scriitura așa-zis realistă, parodierea romanului polițist, recursul la arsenalul mitului modern despre extratereștri și OZN-uri ș.a.) sunt orchestrate în această trilogie flamboaiantă, care oferă o relevantă aplecare asupra unor chestiuni fundamentale ale actualității, dar și de totdeauna, înscrise sub semnul postmodernismului radical. Deși începe ca un jurnal, Călătorie neizbutită (1998) conține pasaje cvasipamfletare, citate din intervenții publicistice ale unor preopinenți, fiind o
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
a neputinței acea pornire de a obține arta prin cât mai multă sinceritate, prin sacrificarea vanității, a rușinii și a amorului propriu, pentru a cădea în cealaltă vanitate, a realizării artistice. Confesiunile sunt cea mai josnică literatură”.) Cu Lunatecii, roman flamboaiant al crepusculului și declinului, situat în descendența prozei lui J.-K. Huysmans, Oscar Wilde și Mateiu I. Caragiale, scrisul lui V. se întoarce la rădăcinile obscure ale modernismului literar. Implicat în toate tendințele și mișcările de prefacere extrem-modernistă a artei
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
cu un realism mărunt și fragmentar, preocupat să valorizeze cotidianul frust, derizoriul, grotescul ori tragismul nespectaculos, provocat de distorsiunile sociale din perioada comunismului, și să promoveze un autenticism rafinat, mediat intelectual, prin textualizare, și există, în sfârșit, ficțiunea carnavalesc apocaliptică, flamboaiant postmodernă (în maniera lui Thomas R. Pynchon), marcată de truculență fantasmagorică, propunând lumi alternative, ficțiuni istorice, operând cu fantasticul și fabulosul ș.a.m.d. Reprezentativi pentru prima formulă ar fi Gheorghe Iova și Gheorghe Ene, pentru a doua Mircea Nedelciu
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
un bun dansator, poate că mai puțin spontan, dar, într-un anumit sens, mult mai profesionist decât sora mea Boo Boo. Fratele lui geamăn, Waker, călugărul, cartusianul, îl diviniza, în copilărie, pe W.C. Fields și, în onoarea imaginii inspirate și flamboaiante, dar sfinte, a acestuia, obișnuia să jongleze ore întregi cu cutii de trabucuri și cu multe altele, până când a căpătat o spectaculoasă dexteritate în această îndeletnicire. (În familie circulă zvonul că, inițial, a fost luat în mănăstire - adică eliberat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
decât să Înrăutățească lucrurile. Textul arăta, În termeni deloc vagi: Philip Weston, moștenitor al averii Weston și membru al găștii de tineri din New York, a ridicat câteva semne de Întrebare săptămâna trecută când a fost observat la Roxy, celebrul club flamboaiant din Chelsea. Weston, care a avut legături cu mai multe editorialiste de modă de la Vogue, manechine brazilience și starlete hollywoodiene, a fost văzut Îmbrățișând un bărbat neidentificat În sala VIP a clubului, despre care știm din anumite surse că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
loc lângă mine, am spus, arătând vag spre stânga. Dacă ai nevoie... Privi rapid spre Isabelle, care vorbea cu Elisa și Începu să pășească prudent peste picioare și genți de mână ca să ajungă la mine. Contrasta izbitor cu Leo cel flamboaiant și cu Philip cel meticulos Îmbrăcat, fiind cumva mai masculin și mai vulnerabil În același timp. Când se prăbuși În fotoliul de piele de lângă mine, mi s-a părut că nu mai era aer În cabina de lux. —Bette, Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
părul proaspăt recrescut la frizeria Park Slope de pe Seventh Avenue, am închiriat casete video de la un magazin cu numele de Raiul Filmelor și m-am oprit adesea la Brightman’s Attic, un anticariat îngălat și prost întreținut, proprietatea unui homosexual flamboaiant pe nume Harry Brightman (mai multe despre el ceva mai încolo). În majoritatea cazurilor, dimineața îmi pregăteam micul dejun acasă, dar, pentru că îmi displace să gătesc și nici nu am talent pentru asta, mîncam de cele mai multe ori de prânz și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
în față cu el, iar Tom nu se putea hotărî dacă prefera varianta nouă sau pe cea veche. Pe vremuri, avea părul bogat și lung, revărsat; era fardată, purta bijuterii masive, câte un inel pe fiecare deget, și se îmbrăca flamboaiant, inventiv și neortodox: cizme de piele verde și papuci chinezești, jachete de motociclist și fuste de mătase, mănuși de dantelă și eșarfe țipătoare, un stil pe jumătate punk, pe jumătate elegant care părea să exprime spiritul ei tineresc și sfidător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Îmbrăcate și machiate care se Îndreptau hotărâte În direcția opusă și am fost fericită să găsesc camerele de duș aproape goale. Două fete discutau Însuflețit sub jetul de apă; una avea pielea foarte Închisă la culoare și, Într-un stil flamboaiant, ar fi fost chiar drăguță, dacă n-ar fi purtat acea expresie Îmbufnată pe chip, ce părea că face parte din ansamblu la fel de mult ca și trăsăturile Înseși. Spunea: Nu, mă place sigur, fată. Ascultă-mă pe mine! Tre’ să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
destul de nou și era Îmbrăcat cu o imitație de piele gri. — De-abia mi l-am luat, spuse. Doar ce m-am angajat aici acu’ o săptămÎnă. Helena scrise „Helena Hancock“ pe prima pagină, cu o caligrafie destul de stranie și flamboaiantă, rezultatul mai multor feluri de a caligrafia pe care le Învățase la diferite școli. — Doamne iartă-mă, ce nume! spuse chelnerița. N-ați vrea să-mi scrieți și o dedicație, ceva? — Ba da, cum te cheamă? spuse Helena. — Marie. „Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
vreun inamic în interior. Să nu fi ajuns cumva vestea la unitățile militare naționale și, de aici, la întreaga lume. — Hai, lasă astea și vino-năuntru, regină a țiganilor. Pe când înaintau pe alee, Ignatius comentă: — Clădirea aceasta este respingător de flamboaiantă. Privi becurile colorate pastel, ascunse în spatele palmierilor din lungul pereților. Cine este responsabil de toate aceste monstruozități? — Eu, bineînțeles, unguroaico. Clădirea îmi aparține mie. — Ar fi trebuit să-mi închipui. Pot să te întreb de unde-ți vin banii cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
destul că m-ați ignorat și înjosit, am fost și atacat în mod mârșav, în casa aceasta care nu-i decât o plasă de păianjeni. Sper că ai asigurările necesare. În caz contrar, s-ar putea să pierzi proprietatea aceasta flamboaiantă când avocatul meu va sfârși cu tine. Dorian se lăsase jos, în genunchi și făcea vânt cowboy-ului ale cărui pleoape începuseră să tremure. — Convinge-l să plece, Dorian, suspină cowboy-ul. Aproape că m-a omorât. — Mi-am închipuit că ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
exaltă esența biologică a naturii umane, eliberarea „plebee” a instinctelor, puritatea impurității; pe linia cultivării unei naturi artistice de-naturate, suficiente sieși, cubiștii și abstracționiștii sînt în schimb seduși de geometria autonomă a formelor pure. Futurismul italian se naște din stilul flamboaiant al lui D’Annunzio, din filozofia lui Nietzsche și Bergson, prin filtrul fauvismului pictural. Din estetism, avangardele preiau și recondiționează cosmopolitismul exotic (radicalizat în formula „artei internaționale”), anarhia spirituală și atitudinea à rebours, cultul efemerului și refuzul capodoperei, „masca” histrionică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
1909), aproape concomitent cu apariția primului manifest futurist. Aceeași revistă găzduise și cîteva texte poetice ale lui Alexandru Macedonski, al cărui roman-epopee Thalassa (1916, editat mai întîi în variantă franceză: Le calvaire du feu, 1896) are profunde afinități cu erotismul flamboaiant, vitalist și estet al lui D’Annunzio. În Universul literar din 25 ianuarie 1910, Benedetto de Luca se referă la principiile manifestului, citînd un text în proză al lui Marinetti („Moartea la volan“, după revista Poesia), în care acesta face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
al doilea manifest al revistei De Stijl din 1920 (formule precum „Jos arta, trăiască tehnica” se regăsesc și în manifestul productiviștilor ruși din același an). Antisentimentalismul, antipaseismul, antiromantismul primelor propoziții - în care genurile artistice „vechi” sînt stigmatizate - uzează de retorica flamboaiantă și vitriolantă a futuriștilor. Ar fi totuși impropriu să vedem aici un simplu fenomen mimetic. Un articol al lui Vinea din 1916 („Anticipări“) prefigura deja acest text programatic. În opoziție ca prima parte a manifestului, cel de-al doilea palier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
poetice ale lui Vasile Alecsandri cu bardul provensal Frederic Mistral și rolul lui Marinetti de „ambasador” al literaturii țărilor latine (în particular, al literaturii române)... Rod al unei vizite întreprinse de Marinetti „pe teren” împreună cu un grup de avangardiști autohtoni, flamboaiantul text a apărut în antologia I poeti del futurismo 1909-1940, Scelta e apparato critico di Glauco Viazzi, Longanesi, Milano, 1978, sub titlul „Sonda di Moreni“. Reproducem în cele ce urmează doar fragmentele privind „imaginea României” din reportajul liric al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
acesta cu italice, incoherent în aparență și a cărui explicație o va găsi în povestirea ce-l urmează”. Gîndurile lui Laurențiu sînt reproduse, într-adevăr, cu italice, în secvențe lirice autonome; fiecare dintre ele e șarjată, caricaturizînd teatral discursul amoros flamboaiant: „Diana, ce de deplîns călăreț svîrlit-se pe oblîncul destinelor tale sirepe...”. Urmează un comentariu auctorial între paranteze, cu corp de literă îngroșat: „(Paranteza aceasta se petrece cu capul între mîini. Laurențiu retrăiește cu o precizie cinematografică, în fragmente esențiale, episodul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]