138 matches
-
de la Chatillon-sur-Seine, �ntemeiat? c?tre 1015, sau aba?ia Saint-Philibert de la Tournous (1066-1119). �n această din urm?, nava este boltit? cilindric transversal, iar colateralele au bol?i cu muchii; dar, dac? construc?ia este lombard?, fă?ada, cu portic ?i flancat? de dou? clo-potni?e, este de tradi?ie local?. La Tahul, �n Catalonia, Saint-Clement ?i Santa-Maria, sfin?ițe �n 1123, atest?, prin volumetria dominat? de o campanil? lateral?, bogat ajurat?, ?i prin rusticitatea con-struc?iei, influen?a modelelor lombarde, evident
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
știu prea bine mamele care își lasă fiicele să iasă seara, cu condiția să fie însoțite de prietenele lor. Fie că se află la o petrecere-surpriză sau la cinema, pe practicantele flirtului nu le pândește nicio primejdie, căci sunt bine flancate. În mașină, în schimb, sau pe bicicletă, situația poate fi ceva mai dificil de ținut sub control. Iată motivul pentru care tinerele sunt cel mai adesea suficient de prudente pentru a rămâne împreună. Este cazul celor două prietene ale lui
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în bandă, mașina doctorului Sinus urcând de la subsolul al patrulea până la ieșire. Alături apar, scrise de mână cu cretă albă, câteva fraze precizând scopul și durata prevăzută ale fiecărei ieșiri. Sunt ieșiri lungi și ieșiri scurte. Doctorul Sinus iese întotdeauna flancat de gărzi de corp care, în timpul "ieșirilor lungi", îi filmează acțiunile și gesturile. Poți vedea atunci, pe peretele al cărui galben ca urina se străvede prin imagini, aceste "filme de lucru." De exemplu, doctorul Sinus făcând pe grozavul, la lumina
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
rucsacul și bastonul și pornesc sprinten ca și cum acum aș fi început camino. Ies repede din Villafranca și pe o cărăruie încep urcușul în pădure vreme de mai bine de două ore. Este frumos, un drum de pădure bun cu piatră flancat mai mult de pini. De la altitudinea de aproape 800 metri cât era la Villafranca aici cred că sunt la 1000 de metri. Urmează apoi o coborâre lină, lungă spre San Juan de Ortega, un sătuc unde există o mănăstire în
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
odihnit. La 6.30 eram deja pe drum. încă nu răsărise soarele și era atât de plăcut să merg prin răcoarea dimineții ascultând cântecul păsărelelor ce abia se treziseră și ele. Drumul ducea pe lângă un canal plin cu apă curgătoare flancat pe margini de stuf și alte plante de apă. încet-încet lumina dimineții începe să învăluie totul iar razele soarelui ce mă luminează din spate îmi formează o umbră lungă pe drum ce mă precede mereu. Este atât de plăcut! Precedat
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
căldura lui. Pe la ora 10.30 am ajuns la Sarria, un oraș ce nu m-a impresionat, arhitectura lui fiind mult mai simplă, mai „comunistă” comparativ cu cea din orașele Burgos sau León. - De aici, drumul pelerinilor devine o splendoare. Flancat mereu de ziduri, arbuști, multe ruguri pline cu mure coapte (delectarea meaî, copaci impresionanți, unduind printre lanuri, trecând prin sate mici sau cătune sărăcăcioase, această porțiune de drum mi s-a părut a fi cea mai pitorească, mai medievală aș
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
om. De fiecare dată când intrarea o facem dinspre Focșani, evoluția lăuntrică se multiplică și aceasta nu întâmplător, poarta de intrare în cartierul copilăriei și tinereții mele fiind marcată de prezența, pe partea dreaptă, a cimitirului ortodox „Sfântul Mina”. Ușor flancat, în fața celui ortodox, apare cimitirul musulman cu însemnele semilunii turcești, iar lateral, alte două cimitire la fel de vechi: cel evanghelic - nemțesc și cimitirul eroilor din primele două războaie mondiale. O lume de cruci, o lume amestecată care de când mă știu a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
profilează autodistrugerea. O specială tensiune a metaforei de ordin suprarealist depășește pragul jocului formal în sine, implicînd o inefabila osîndire în planul istoric. Arbitrariul total e o stare precară, explozivă: Încordat că un dicton latin/ nefolosit de cîteva secole/ pășesc flancat/ de teoria relativității și/ revelarea antimateriei;/ abia-mi țin gură/ spre-a nu arunca în aer/ această procesiune/ în care eu par victima" (Despre cuvînt). La capătul sau, absurdul se înfățișează mîntuitor. E un soi de anarhism epurat, ale cărui
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
o fascie undată, compusă din șase fascii mici, trei de argint și trei albastre, care se intercalează. În câmpul superior, pe fond albastru, se află o ancoră cu vârful în jos, de argint, cu funie șerpuită de aur; ancora este flancată, dreapta-stânga, de câte un pește înotând, de aur. În câmpul inferior, zidit, roșu, se află o gură de mină cu zidărie de argint, broșată de două ciocane minerești încrucișate, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint
HOTĂRÂRE nr. 1.698 din 14 octombrie 2004 privind aprobarea stemei oraşului Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162162_a_163491]
-
comunei Turnu Ruieni, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Turnu Ruieni, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărțit în furcă. În primul cartier, în câmp de aur, se află un turn crenelat, flancat în stânga și dreapta de câte un contrafort, toate roșii. În dreapta, în câmp de azur, se află trei flori de narcisă, de argint, așezate în bandă. În stânga, în câmp de argint, se află un brad natural, dezrădăcinat. Scutul este trimbrat de
HOTĂRÂRE nr. 1.759 din 21 octombrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162393_a_163722]
-
primul cartier, pe fond de azur, o pasăre de argint, conturnată, stând pe o lună de argint răsturnată. În al doilea cartier, pe fond de argint, o cetate zidită, de culoare roșie, având un turn crenelat poziționat central; turnul este flancat în dextra de un steag albastru, cu lancea de aur, iar în senestra, de o acvilă neagră cu aripile deschise; pe cetate broșează un cavaler în armură de argint, stând pe zidul de intrare al cetății; cetatea se deschide cu
HOTĂRÂRE nr. 819 din 27 mai 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158497_a_159826]
-
1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. Pe fond de azur se află trei snopi de aur, plasați în pal, dispuși doi cu unu. În șef de argint se află un ciorchine de strugure, de aur, flancat ��n ambele părți de câte o frunză de culoare verde, cu vrej verde. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Compoziția face referire la ocupația de bază a locuitorilor, cultura plantelor
HOTĂRÂRE nr. 1.891 din 4 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162778_a_164107]
-
ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Botoșana, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Botoșana, potrivit anexei nr. 1.9, se compune dintr-un scut, pe câmp, din zid, de argint, cu o bandă albastră, încărcată cu o cruce roșie, flancata de câte două ghinde cu o frunză, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Botoșana asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
Descrierea stemei: Stema comunei Drăgușeni, potrivit anexei nr. 1.28, se compune dintr-un scut împărțit pe verticală (pâl) în douăsprezece câmpuri alternând aur și roșu, cu o fascie verde încărcată cu o cruce treflata roșie. Crucea treflata roșie este flancata de doi porumbei, afrontați, de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Drăgușeni asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
17 Anexă 2.47 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Malini, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Malini, potrivit anexei nr. 1.47, se compune dintr-un scut tăiat. În partea superioară, pe albastru, o cruce treflata roșie, flancata de doi arbori dezrădăcinați, de aur. În partea inferioară, pe roșu, o căprioară alergând spre dreapta, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Malini asigura
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
negru și argint, stema Moldovei cu capul de bour, însoțit între coarne de o stea cu cinci raze. În dreapta capului de bour, o roza și o semiluna descrescânda în stânga, toate de aur. În câmpul inferior, pe albastru, o cruce dublă, flancata de două flori de crin reunite, toate de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Putna asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
27 Anexă 2.76 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Șcheia, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Șcheia, potrivit anexei nr. 1.76, se compune dintr-un scut albastru cu o cruce de aur, pe o câmpie roșie, flancata de două săbii încrucișate cu vârful în sus, de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Șcheia asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
Stema comunei Vadu Moldovei, potrivit anexei nr. 1.80, se compune dintr-un scut despicat. Primul cartier, în dreapta, cu brâuri undate, alternând aur și verde. Al doilea cartier, în stânga, pe roșu, cu o sabie din argint cu vârful în jos, flancata de doi șerpi afrontați, negri. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Vadu Moldovei asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
Volovăț, potrivit anexei nr. 1.87, se compune dintr-un scut scartelat. În cartierele unu și patru, pe fond roșu, capul de bour cu coarnele lira. În cartierele doi și trei, pe fond albastru, o săgeată cu vârful în sus, flancata de două stele cu cinci raze și o semiluna cu coarnele în sus, toate de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Volovăț asigura concordanță elementelor
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Brebu, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărțit în două. În primul câmp, pe fond albastru, pe mijloc, se află o cruce de aur cu brațele egale, flancată în stânga și în dreapta de câte o albină, de argint. În câmpul al doilea, pe fond argintiu, se află două mere unite printr-o crenguță cu două frunze, totul conceput simetric și colorat în roșu. Scutul este trimbrat de o coroană
HOTĂRÂRE nr. 409 din 5 mai 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167424_a_168753]
-
un brâu undat de argint. În partea superioară, în câmp verde, se află un fazan în culori naturale, din profil, pășind spre dreapta. În vârful scutului, în câmp albastru, se află șase spice de grâu, așezate în stea, de aur, flancate în dreapta și în stânga de două albine, de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Brâul undat semnifică faptul că prin localitate trece râul Pogoniș, printr-o zonă cu relief deluros
HOTĂRÂRE nr. 409 din 5 mai 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167424_a_168753]
-
Descrierea stemei: Stema comunei Sichevița, potrivit anexei nr. 1.16, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp roșu, se află o fortificație compusă dintr-un turn central, cu poartă și acoperiș dublu, flancat în dreapta și în stânga de un zid crenelat terminat cu câte un turn cu un acoperiș, de argint. În partea inferioară, în câmp albastru, se află o timonă de aur având în dreapta, respectiv în stânga, câte un pește înotând, de argint. Scutul
HOTĂRÂRE nr. 409 din 5 mai 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167424_a_168753]
-
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului Întorsura Buzăului, județul Covasna Descrierea stemei Stema orașului Întorsura Buzăului, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp roșu se află un brad dezrădăcinat natural, flancat stânga-dreapta, sus, de două steluțe de gheață, de argint. Pe fascia de culoare neagră este plasată o locomotivă de epocă, de argint, spre dreapta. În vârful scutului se află un brâu undat, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 ianuarie 2007 privind aprobarea stemei oraşului Întorsura Buzăului, judeţul Covasna. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184983_a_186312]
-
argint, ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roșu, un far de argint, rostuit negru, luminat de aur, ieșind din valuri de argint și flancat, în partea de sus, de două stele de aur; 3) pe albastru, o corabie neagră, cu pânze de argint, dotată la pupa și în vârfurile celor două catarge cu trei fanioane, de asemenea, de argint, plutind peste valuri, de același
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe argint, un copac natural, smuls, cu fructe de aur; 3) pe roșu, o fântână tradițională, de aur, flancată, în partea dreaptă, de un bărbat, purtând haine și căciulă pe cap, de argint, ținând, cu ambele mâini, frâul unui cal cabrat, de același metal, aflat în partea stângă. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]