186 matches
-
poetul însuși: un lucru ieșit din mâini omenești, țesătura, trece în domeniul divin, devenind țesut - deci un fragment de viață, la îndemâna doar a Pantocratorului! Sfârșitul poemului e mai puțin sfâșietor sentimental decât pare. Necredinciosul Sf. Toma feminin vrea să pipăie flanela - tocmai acum când ea a devenit consubstanțială cu ființa umană (în partea de divin a acesteia). Suferința eului liric e neîndoielnică: De ce pretinzi că nici n'a fost nici o flanelă, Că nu mă vezi, că nu mă simți, că nu
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
sentimental decât pare. Necredinciosul Sf. Toma feminin vrea să pipăie flanela - tocmai acum când ea a devenit consubstanțială cu ființa umană (în partea de divin a acesteia). Suferința eului liric e neîndoielnică: De ce pretinzi că nici n'a fost nici o flanelă, Că nu mă vezi, că nu mă simți, că nu mă recunoști? Provocarea obtuză a spuselor feminine se situează în afara spațiului sentimental. Eul ce se exprimă a avut, cândva, o DOVADĂ metafizică a ființării, nu alta decât flanela/armură pe
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
fost nici o flanelă, Că nu mă vezi, că nu mă simți, că nu mă recunoști? Provocarea obtuză a spuselor feminine se situează în afara spațiului sentimental. Eul ce se exprimă a avut, cândva, o DOVADĂ metafizică a ființării, nu alta decât flanela/armură pe care, azi, nu ar mai putea-o prezenta în fața nimănui! Iar fondul întrebării (mai ales în ultimele versuri ale poemului) puse Celuilaltului feminin e departe de orice erotism. Mihai Ursachi spune, de fapt: în ce măsură, tu însăți care refuzi
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
de milă și, într-un fel, spiritul Crăciunului, imanent în ornamente, chiar dacă foarte vag, îmi dezlănțuie furia. Ajut la căratul cărbunilor, pentru a face focul, și așa mai departe. T[ata] își pîrlește și își găurește pantalonii lui noi de flanelă la focul electric. Cînd îmi povestește asta, nu mă pot abține să nu rîd. Ceva ce am moștenit de la el: amuzamentul în fața necazurilor și durerilor mărunte. Culmea ascuțită a absurdității a risipit norii de tensiune, iar tot restul serii a
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
spun că renunțarea la hârtie igienică le ajută să facă multe economii, dar prin acest gest protejează mediul, de vreme ce producția hârtiei igienice necesită tăierea unor copaci. În locul hârtiei igienice, ele folosesc cârpe reutilizabile în 80% din timp sau cârpe de flanelă, pe care le păstrează într-o cutie lângă toaletă și pe care le pun în mașina de spălat la două-trei zile. În acest răstimp nu se formează niciun miros", susține Angela Davies, adăugând că renunțarea la hârtia igienică a ajutat
Femeile eco din SUA nu mai folosesc hârtie igienică () [Corola-journal/Journalistic/62652_a_63977]
-
București, 9-10/5/05 La Ruine prezentatorul profesor critic poet care comite încontinuu erori de apreciere și cere tuturor după și mult prea tîrziu iertare copilul care doarme cu genunchii la gură și fără pantofi în mijlocul zilei chircit într-o flanelă prea largă în firida unei clădiri interbelice lîngă niște monezi dintr-un metal dubios și care visează despre Josephine Baker la brîu cu salba ei de banane foarte reale țăranca bătrînă deghizată în florăreasă care își comentează fiecare gest cu
Poezie by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/11452_a_12777]
-
aud nu ne privesc La Ruine prezentatorul profesor critic poet care comite încontinuu erori de apreciere și cere tuturor după și mult prea tîrziu iertare copilul care doarme cu genunchii la gură și fără pantofi în mijlocul zilei chircit într-o flanelă prea largă în firida unei clădiri interbelice lîngă niște monezi dintr-un metal dubios și care visează despre Josephine Baker la brîu cu salba ei de banane foarte reale țăranca bătrînă deghizată în florăreasă care își comentează fiecare gest cu
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]
-
nu în mijlocul versului și las' de nu prinde". Țintuită la rimă, frumusețea întrulpă nu s-a prins, acolo a rămas, stîrnind nedumerirea generațiilor de școlari. * Tot Coșbuc, vizitat acasă la 16 februarie 1918, e găsit: "...în halatul de lucru, o flanelă descheiată (peste cămașă) și ruptă în coate, cu șoșoni drept ghete, își vede de treabă: șterge cu guma notițele făcute cu creionul într-o ediție din Dante." Ordinea domestică instituită de soția poetului e cam sufocantă și acesta îi mărturisește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
mort de oboseală. La circ se moare de râs. Rănitul e pe moarte. Șoferul a făcut un accident mortal. Fiul și-a lăsat tatăl mort în bătaie.” (Vechiul maculator) „M-am dus dis-de-dimineață la poartă îmbrăcat curat, mi-am schimbat flanela de corp și chiloții. M-am pieptănat. Se făcuse 10 fix. Și nimic. Nu venise nimeni. 10 jumătate. Nu venise nimeni. Pe urmă 11 și 12. Dar ea nu venea. Ore-n șir am umblat ca un năuc încoace și
Kadiș by Dana Ranga () [Corola-journal/Journalistic/4657_a_5982]
-
le împletise mama, erau încăpătoare, din lână de țară, purta pantaloni de trening fiindcă nici un fel de ciorap nu-i încăpea în picioarele cu straturi de grăsime. Era îmbrăcată cu o bluză frumoasă și pe deasupra cu un capot nou din flanelă, ruginiu aprins - fără judecată cum era, își pusese pe ea ce avea mai bun, ca pentru policlinică, doar ieșea în lume. Așa stătea acolo, treceau babele pe lângă ea, treceau și femei mai tinere cu genți, și unele tinere de tot
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
în formula matematică îmblînzita oniric. Există la Ursachi o continuă reciclare a miturilor esențiale, dar o reciclare atît de rafinată, de neașteptată, încît recunoașterea e un exercițiu de decodificare complex și cu infinite satisfacții. Una dintre cele mai frumoase poezii, "Flanela", are în subtext motivul cămășii lui Hercule și mai precis versurile eminesciene din "Oda (în metru antic)". "îți amintești desigur flanela violeta/ flanela aceea sublima pe care o îmbrăcasem/ în cea mai frumoasă dintre serile noastre; (...) pe care apoi am
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
neașteptată, încît recunoașterea e un exercițiu de decodificare complex și cu infinite satisfacții. Una dintre cele mai frumoase poezii, "Flanela", are în subtext motivul cămășii lui Hercule și mai precis versurile eminesciene din "Oda (în metru antic)". "îți amintești desigur flanela violeta/ flanela aceea sublima pe care o îmbrăcasem/ în cea mai frumoasă dintre serile noastre; (...) pe care apoi am purtat-o/ cu frenezie pe trupu'mi uscat de hagiu,/ pînă ce-a fost absorbita prin pori și s'a asimilat
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
recunoașterea e un exercițiu de decodificare complex și cu infinite satisfacții. Una dintre cele mai frumoase poezii, "Flanela", are în subtext motivul cămășii lui Hercule și mai precis versurile eminesciene din "Oda (în metru antic)". "îți amintești desigur flanela violeta/ flanela aceea sublima pe care o îmbrăcasem/ în cea mai frumoasă dintre serile noastre; (...) pe care apoi am purtat-o/ cu frenezie pe trupu'mi uscat de hagiu,/ pînă ce-a fost absorbita prin pori și s'a asimilat/ în toate
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
uscat de hagiu,/ pînă ce-a fost absorbita prin pori și s'a asimilat/ în toate celulele trupului meu,/ și în schelet,/ iar țesătura ei sclipitoare a devenit un țesut. De ce încerci să negi,/ de ce pretinzi că nu știi ce flanela..." Poemul are această aparentă narativa înșelătoare, iar motivul e atît de camuflat, de personalizat, încît cu greu mai poate fi excavat din textul de acum. Poeziile lui Ursachi invită de multe ori la acest tip de arheologie, la săpături ce
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
termostat, capacitate ulei 1,2 l, 1.300 W 1 buc. 27 37. F037 Friteuza cu termostat, capacitate ulei 2 l, 1.900 W 1 buc. 36 38. F038 Fixator foto pentru film alb/negru 1 pac. 1 39. F039 Flanela de corp pentru adulți 1 buc. 3 40. F040 Floare artificială 1 buc. 2 41. F041 Foarfecă chirurgicală 1 buc. 8 42. F042 Foarfecă pentru croitorie 1 buc. 6 43. F043 Foarfecă pentru manichiură 1 buc. 4 44. F044 Foarfecă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134193_a_135522]
-
în care cândva a fost o ușă, odihnește de-a pururi porcarul și porcii lui; cu toții sublimii, s-au prefăcut hăt de mult în cenușă dar umbrele lor sunt în ceruri și împreună cu serafimii hălăduiesc prin toloacele veșnice. În poemul-capodoperă „Flanela”, un ins vorbăreț (INS vine de la latinul ens-entis, desemnând însuși Eu-l filosofic!) ține să-i aducă aminte iubitei de un pulover: „spuneai că-mi șade/ ca o armură de smalț”. Personajul se dovedește a fi cineva cu mult deasupra
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
vorba aici. La poeții profund instruiți și cugetători precum Mihai Ursachi, se cuvine să luăm seama la înțelesurile fiecărui cuvânt. Armura de smalț este învelișul exterior al făpturii sale, cel care-i asigură integritatea durabilă; flanela-înveliș rezistă la toate încercările: „flanela pe care apoi am adus-o/ fluturând ca un steag zdrențuit în războaie,/ pe care apoi am purtat-o/ cu frenezie pe trupu-mi uscat de hagiu”; e un Perceval de mai târziu, un „hagiu” căutând același Graal. Cum trebuie înțeles
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
apoi am adus-o/ fluturând ca un steag zdrențuit în războaie,/ pe care apoi am purtat-o/ cu frenezie pe trupu-mi uscat de hagiu”; e un Perceval de mai târziu, un „hagiu” căutând același Graal. Cum trebuie înțeles faptul că flanela: „a fost absorbită prin pori și s-a asimilat/ în toate celulele trupului meu,/ și în schelet,/ iar țesătura ei sclipitoare a devenit un țesut”? Răspunsul e dat de poetul însuși: un lucru ieșit din mâini și unelte omenești, țesătura
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
a devenit un țesut”? Răspunsul e dat de poetul însuși: un lucru ieșit din mâini și unelte omenești, țesătura, a deveni tun țesut viu - la îndemâna doar a Divinității! Finalul poemului e mai puțin sentimental decât pare. Femeia vrea să pipăie flanela - tocmai acum când ea a devenit consubstanțială cu ființa umană (în partea de divin a acesteia). Suferința ENS-ului liric este neîndoielnică, dar ea nu mai are nimic erotic: „De ce pretinzi că nici n-a fost nici o flanelă,/ că nu
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
să pipăie flanela - tocmai acum când ea a devenit consubstanțială cu ființa umană (în partea de divin a acesteia). Suferința ENS-ului liric este neîndoielnică, dar ea nu mai are nimic erotic: „De ce pretinzi că nici n-a fost nici o flanelă,/ că nu mă vezi, că nu mă simți, că nu mă recunoști?” Eul ce se exprimă a avut, cândva, o dovadă metafizică a ființării - nu alta decât flanela-armură pe care, azi, nu ar mai putea-o prezenta în fața nimănui, iar
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
împrumut din engl. speaker „vorbitor, orator“, este din franceză, unde termenul respectiv are sensul de „crainic (la radio)“, ca în română. Tot așa vatman, explicat ca provenind din engleză (unde el nici nu există), este un împrumut din franceză. Pentru flanelă, explicat prin franceză datorită celei mai vechi atestări (la C. Negruzzi), s-a găsit în documente (1766) o variantă mai veche flanel, care conduce la o altă sursă etimologică, și anume germ. Flanell (există, de altfel, și varianta populară flanel
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
vizitatorilor și suferea vizibil. Conformitatea lui de caracter cu Erminia era așa de mare, încît nu mai trebuia să atragă atenția prin cuvinte sorei sale. Îi arăta numai mutește cu degetul locurile maculate, și atunci Erminia venea repede cu o flanelă îmbibată de ceară și dregea punctele nevralgice. Altă dificultate apoi. Nici vorbă că Gonzalv, având copii, avea să aibă trebuință de o servitoare tânără cel puțin. Ei bine, Erminia nu îngăduia în casă decât femeia bătrână rămasă de la părinți, care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în afară vârful picioarelor, cu riscul să mi se rupă între roți. La această mașină au fost înhămați patru cai mari, cu ștreanguri, nu cu mult mai groase decât frișca biciului, și un surugiu îmbrăcat într’o haină albă de flanelă, încălecă pe calul de lângă roată. Închinându-se înainte și pocnind din biciu porni într’un galop sălbatic, strigând tot timpul de lungă și tărăgănată cadență. Drumul era plin de grindină, care se topea formând băltoace prin care caii treceau în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de experiență în a ascunde adevăruri despre Schluteri. Ceru două zile libere. El îi oferi trei. Dădu să protesteze, dar trecu imediat la acceptare plină de recunoștință. Întoarsă în sala de așteptare, văzu opt bărbați de vârstă mijlocie, îmbrăcați în flanelă, care stăteau într-un cerc, măturând pământul cu ochii lor lenți. Dinspre ei se auzea un murmur - vântul tachinând perdelele singuratice ale unei ferme. Sunetul se înălța și cobora în valuri. După câteva clipe, înțelese: un cerc de rugăciune, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
asta e imposibil. Îngrijitoarea cea mai devotată a bărbatului-copil, care l-a văzut într-o stare mult mai proastă. I se uită în ochi. Are o privire de renegată, care îi alunecă peste umărul stâng. Poartă un halat bărbătesc de flanelă, ecosez, roșu cu verde, din care brațele și picioarele îi ies ca niște greșeli proaspete. Își duce o mână la fața umflată. —Sunt groaznică? E frumoasă, genul de frumusețe înfrântă care-l răscolește. Îl conduce spre o chicinetă minusculă, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]