97 matches
-
ridicarea unei noi biserici;antimisul din anul 1703 si clopotul din 1714 susțin, în acest caz, memoria străbunilor. La sfârșitul secolului al XIX-lea, șița acoperișului s-a înlocuit cu țiglă, iar arcadele foișorului scund al turnului-clopotniță, prevăzut cu o fleșă zveltă, învelită cu tablă, au fost înfundate cu scânduri. Sub stratul de tencuială interioară și exterioară, aplicat cu același prilej, se pot ascunde bogate ornamente sculpturale și fragmente ale unui vechi decor iconografic degradat; reparat în anii 2001-2003, lăcașul a
Biserica de lemn din Sârbi, Hunedoara () [Corola-website/Science/317231_a_318560]
-
maici din Episcopia Sălajului, primind hramul „Sfânta Treime” de la Episcopul Ioan Mihălțan, Episcopul Oradiei de la acea vreme. Are un plan dreptunghiular cu altar, naos și pronaos. Acoperișul este din șindrilă, iar clopotnița este scundă cu foișor cu arcade și o fleșă ascuțită. Pe o parte, de-a lungul peretelui se desfășoară prispa cu arcade prinse în cuie de lemn. Ancadramentul ușii de intrare este decorat cu motivul frânghiei și alte motive sculptate. Interiorul bisericii a fost pictat în anul 1795 de
Biserica de lemn din Stâna () [Corola-website/Science/309818_a_311147]
-
în acest caz, anul 1802, înscris pe clopotul mic, transmite data finalizării construcției, în timpul păstoririi preotului Florea Popa. De plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată, poligonală cu trei laturi, edificiul se impune privirilor prin turnul-clopotniță suplu, cu foișor în console și fleșă zveltă, elevat deasupra pronaosului. Accesul la interior se face prin două uși, amplasate pe laturile de sud si de vest. Dintre renovările la care a fost supus în timp lăcașul, se cunosc doar cele din anii 1929 (consolidarea bârnelor), 1975
Biserica de lemn din Vorța () [Corola-website/Science/317277_a_318606]
-
compartimentarea pronaosului prin bolți sprijinite pe stâlpi, într-o manieră specifică arhitecturii romanice. Ultima etapă, datată în anul 1765, a fost asociată cu sacrificarea părții apusene a spațiului central al pronaosului prin ridicarea unei clopotnițe masive, cu foișor deschis și fleșă zveltă. Accesul la interior se face printr-o încăpere scundă, adosată laturii nordice a lăcașului în 1820. Conținutul și cronologia celor patru faze de construcție ale bisericii din Gurasada, un monument încadrat în sfera arhitecturii romanice, singular ca formă în
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
absidei altarului acesta fiind ușor mai scund. Spre vest, acoperișul este străpuns de turnul-clopotniță care adăpostește unul din clopotele vechii biserici de la ""anul domnului 1680"". Așezat deasupra pronaosului, turnul-clopotniță are foișor cu galerie deschisă și se termină cu o frumoasă fleșă alungită.
Biserica de lemn din Podișu () [Corola-website/Science/309826_a_311155]
-
sfinți ierarhi ai bisericii, printre aceștia amintind pe Sfântul Grigore Teologul. Edificiul este adăpostit sub un acoperiș unitar. Turnul clopotniță străpunge acoperișul în partea sa vestică, deasupra pronaosului. Având foișor lărgit, cu galerie deschisă, turnul clopotniță este acoperit de o fleșă ascuțită, în vârful căreia se află o cruce metalică. Coama acoperișului, deasupra altarului poartă un mic turnuleț, cu rol decorativ. Și acesta, la rândul său, are o cruce metalică în vârf.
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
tradiția potrivit căreia biserica ar fi fost înălțată în jurul anului 1600 își găsește astfel confirmarea. Pisania care cuprindea datarea începuturilor acestui edificiu a dispărut însă în cursul unui vechi șantier de supraînălțare a pereților bisericii. Acoperișul cu pante repezi, precum și fleșa înaltă a turnului-clopotniță impunător (14 m), sunt învelite în șiță. Accesul în sfântul lăcaș se face prin două uși, amplasate pe laturile de sud și de vest. La interior se constată existența a două etape distincte de pictură. Peste cea
Biserica de lemn din Ciungani () [Corola-website/Science/316800_a_318129]
-
cu patru laturi, îmbinată în ax. În dreptul celor două intrări, de vest și de nord, se afla un pridvor deschis prelungit, de forma unei prispe. Edificiul, tencuit la esterior, era prevăzut cu o clopotniță robustă, cu foișor în console și fleșă de o accentuată verticalitate. Deși reparat în mai multe rânduri (cel dintâi șantier s-a desfășurat în anul 1855), edificiul s-a degradat încet și ireversibil; apa pătrunsă prin acoperișul deteriorat de șiță, cârpită cu tablă și carton, a pecetluit
Biserica de lemn din Tomnatecu de Jos () [Corola-website/Science/321118_a_322447]
-
protejat de un acoperiș unitar care se întindea peste toate încăperile bisericii. Acest acoperiș era străpuns în partea de vest de un turn scurt, așezat peste pronaos. Galeria turnului, aproape în totalitate închisă, ușor ieșită în afară, era acoperită de fleșa turnului, alungită, cu bază hexagonală, terminată cu un glob cu cruce.
Biserica de lemn din Escu () [Corola-website/Science/323270_a_324599]
-
începuturile, prin proporțiile sale modeste, îin secolul al XVII-lea. Pereții edificiului înscriu un dreptunghi cu capetele de est și de vest nedecroșate, poligonale cu trei laturi. Deasupra pronaosului a fost ridicat un turn-clopotniță solid, cu foișor în console și fleșă, acoperit, la fel ca întregul edificiu, cu șiță (reînnoită ultima oară în anul 1978). În 1953, suprafața exterioară a bârnelor a fost tencuită cu un amestec perisabil de lut și pleavă; alte reparații avuseseră loc în 1813 (șantier sugerat de
Biserica de lemn din Deleni () [Corola-website/Science/321173_a_322502]
-
Biserica are o frumoasă prispă pe latura de sud, cu umerași ciopliți. Stâlpii prispei, de secțiune pătrată, sunt decorați la mijloc cu un motiv din trei „toruri” suprapuse. Elementul principal al elevației este turnul scund, cu foișor, supraînălțat de o fleșă zveltă, plasat la vestul construcției, sprijinit pe grinzile masive ale pronaosului.
Biserica de lemn din Bozna () [Corola-website/Science/309822_a_311151]
-
110. 394 Stilul Gotic arhitectural se recunoaște printr-o formulă nouă, mai ușoară, de deschidere a boltelor ogivale, în combinații cu arcele transversale sau longitudinale. Noile descoperiri arhitecturale au dat naștere unor edificii în același timp înalte și suple, cu fleșe ascuțite și fin realizate, prezentând un transept specific, dezvoltat. Goticul se remarcă, de asemenea, prin prezența în catedrale a vitraliilor și a rozetelor vitrate, impresionante prin mărime și colorit, a coloanelor, a arcelor butante cu rol de contraforturi exterioare, a
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
jefuită, alte mari orașe ale Europei occidentale îi iau locul. Probabil, cea mai puternică influență a Renașterii se produce în Franța. Pînă către 1520, arta gotică este aici încă în plină perioadă de dezvoltare, în arhitectură (Saint-Gervais din Paris, Gisors, fleșa nordică a catedralei din Chartres), în artele decorative (vitraliile catedralei din Beauvais) sau în sculptură (Jean Colombe). Dar Carol al VIII-lea, după expediția în Italia (1494) și apoi Ludovic al XII-lea care ocupă orașul Milano, aduc cu ei
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
aprecierea superlativă. Oarecum neașteptat pentru un ochi mult mai avizat, mai critic și mai exersat, Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" se arată la fel de entuziast la Milano: „Catedrala de aici... n-are pereche În lume”. Este limpede că măreția goticului și fleșele medievale rezonau perfect cu sensibilitatea romantică a peregrinului ardelean. Spiritul cel mai critic În fața domului Îl dovedește Însă Timotei Cipariu XE "Cipariu" . Expunându-și rezervele față de stilul gotic, el afirmă că acesta „poate să placă nemților, ca oarece naționale, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
plajei pustiite pe care fluviul n-o mai udă decât încet și cu părere de rău; a cocioabelor pipernicite a căror înfățișare informă amintește de colibele primitive; tăcerea, deșertul, populația cu chipul palid, părul crescut sălbatic, veșmintele mizerabile; minaretele cu fleșe avântate spre cer pe malul drept, domurile grele pe cel stâng, totul ne vestea alte moravuri și un ținut nou; nu ne-am putut înăbuși un sentiment de regret; nu, nu ne mai aflam în Europa; ne apropiam de Orient
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pantă rapidă pe o colină rotunjită acoperită de păduri dese. Din vârful colinei și printr-un luminiș pregătit cu îndemânare, descoperim panorama Iașilor. E foarte frumoasă; a fost nu fără motiv comparată cu aspectul Algerului văzut din largul mării. Multele fleșe, ascuțite ca niște minarete, casele albe așezate în amfiteatru, urcând în formă de triunghi, totul, până și aburii albăstrii prin care se arată orașul moldav, justifică această apropiere. Schimbăm caii pe culmea colinei și drumul se azvârle curând în vale
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
București - Sofia - Istanbul. La începutul anilor '50 ai secolului al XX-lea, conducătorii politici comuniști ai României au dispus să se înalțe pe centrul clădirii un turn cu ceas (având patru orologii pe cele patru fețe) având în vârf o fleșă maramureșeană de peste 10 metri înălțime cu o stea roșie cu cinci colțuri (asemănătoare cu cea de la Kremlin). Pentru a susține turnul cu o greutate de 149 tone s-au construit noi reazeme în locul loggiei de inspirație venețiană, iar în pod
Gara Iași () [Corola-website/Science/313039_a_314368]
-
fiind sprijinite pe zidurile vechi. Acel turn destinat a rupe monotonia fațadei lungi de aproape 100 de metri a clădirii a fost văzut în 1953 de liderul sovietic Nikita Hrușciov, care a întrebat iritat: "„Что эта? Один КРЕМЛИН!”". Ca urmare, fleșa cu stea a fost demolată în zilele următoare. Toată activitatea de mărfuri din Gara Iași a fost redirecționată în iulie 1972 către Gara Socola, aici mutându-se în ianuarie 1976 magaziile, stațiile de containere și trancontainere și coletăria. Gara Iași
Gara Iași () [Corola-website/Science/313039_a_314368]
-
mi se determine și cariera mea. Eram în recreația mare și era un obicei tâmpit, o modă idioata care că toate modele trece dar care este foarte virulenta când e în plin apogeu. Era obiceiul să se facă niște mici fleșe de hartie ca să zic așa căci nu găsesc cel mai indicat mijloc să descriu. Adică o bucată de hârtie împăturita pe lung pe care o petreceai pe după un elastic și făceai un fel de praștie cu care aruncai glonțul de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mi se determine și cariera mea. Eram în recreația mare și era un obicei tâmpit, o modă idioata care că toate modele trece dar care este foarte virulenta când e în plin apogeu. Era obiceiul să se facă niște mici fleșe de hartie ca să zic așa căci nu găsesc cel mai indicat mijloc să descriu. Adică o bucată de hârtie împăturita pe lung pe care o petreceai pe după un elastic și făceai un fel de praștie cu care aruncai glonțul de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mi se determine și cariera mea. Eram în recreația mare și era un obicei tâmpit, o modă idioata care că toate modele trece dar care este foarte virulenta când e în plin apogeu. Era obiceiul să se facă niște mici fleșe de hartie ca să zic așa căci nu găsesc cel mai indicat mijloc să descriu. Adică o bucată de hârtie împăturita pe lung pe care o petreceai pe după un elastic și făceai un fel de praștie cu care aruncai glonțul de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mustață i se desena un zâmbet melancolic. Ce n-aș da eu, zise Olivares, să dispun de un răvaș ca acesta. Epilog Cerul amenința a ploaie deasupra Alcázar-ului și norii grei venind dinspre apus păreau să se ferfenițească sfârtecați de fleșa ascuțită a Turnului Aurit. Așezat pe o bancă de piatră a esplanadei regale, mi-am acoperit umerii cu mantia scurtă și veche a căpitanului, care Îmi ținea loc de capă, și am continuat să aștept, neslăbind din ochi porțile Palatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ceașcă de ceai de la Janet. întunericul de-afară se rări și cerul se coloră într-un roz pal în spatele turnulețelor bisericuței mizere. Drummond deschise fereastra să lase aerul rece să pătrundă înăuntru. De deasupra acoperișurilor cenușii din stînga se ridica fleșa fals gotică a universității, apoi se văzură dealurile Kilpatrick cu peticele de pădure și vîrful clar al lui Ben Lomond în spatele povîrnișului din răsărit. Thaw se gîndi ce ciudat ar fi ca un om aflat pe vîrful acela, înconjurat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în urechi, năvălind în orizont ca trăznetul unui gong. își ridică fruntea și văzu depozitele de pe malul stîng. Dincolo de ele, orașul se ridica la cer. Mai întîi turnurile municipalității, apoi cocoașa cartierului Rotten Row, cu toate ferestrele caselor luminate, apoi fleșa butucănoasă a catedralei cu turnul și naosul, iar apoi mănunchiul de domuri de la Infirmeria Regală și, dincolo de ele, ca o ultimă secțiune a unui telescop, grămada putredă de morminte din necropolă lunecă spre cer, cu coloana lui John Knox în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
care îi era familiar. CAPITOLUL 35. Catedrala După ce mai merseră puțin, Lanark se opri și declară: — Ăsta nu-i Unthank! Te înșeli, este. Se uitară în josul unei pante presărate cu monumente țuguiate și văzură o catedrală neagră și turtită. Pe fleșa luminată era o giruetă aurită, dincolo de nivelul ochilor lor, dar Lanark era și mai contrariat de priveliștea din spatele ei. își amintea de un oraș cu clădiri din piatră și locuințe întunecate, instituții bogat decorate, un oraș cu cvartale și tramvaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]