648 matches
-
Damianus iese din norma logicii și intră sub jurisdicția credinței, urmarea fiind că în locul intelectului, pe care îl definește sugestiv ca acies mentis („tăișul minții“, adică facultatea conceptelor menite a tăia distincții), călugărul benedictin pune ratio fidei („rațiunea credinței“, adică flerul mistic menit a ghida noțiunile abstracte). Din acest moment, pledoaria lui Damianus capătă un accent obsesiv: intelectul, ca să înțeleagă tainele divine, trebuie să se smerească, și pentru asta tăișul minții trebuie să abdice în fața rațiunii credinței, iar la acest liman
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
nu într-un element primordial ca pământul și apa, aerul și focul, măcar într-o substanță ce dă sens vieții ca sângele și seva. Făurirea unei cărți presupune priceperea librarului și talentul autorului, măiestria tipografului și vigilența corectorului, ca și flerul editorului, pe care-i face să realizeze împreună cea mai neobișnuită carte, tipărită cu o cerneală ce permite o singură lectură, fiindcă după ce paginile sunt citite, literele dispar. Și tot în spirit borgesian, romanul are o ramă - povestea unui adulter
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
Jan Cornelius Traducerea literară, cum i se spune acum, sau tălmăcirea, pe stil vechi, nu presupune doar cunoștințe solide de limbă și fler literar, ci și o muncă asiduă și neîntreruptă. Astfel, traducătorului de literatură nu-i rămâne altceva de făcut decât să se canonească în camera sa o bună parte din viață, rupt de lumea exterioară, asemenea protectorului sau Sfântul Ieronim, cel
Arta traducerii by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2399_a_3724]
-
tînăra generație. Pledînd pentru ideea că " Filmul reprezintă o fereastră deschisă spre alte universuri", directorul Piers Handling - aflat la conducerea grupului din 1994 - a căutat să surprindă corespondențele inerente între teme și subiecte, criticul urmînd să le evidențieze în conformitate cu propriul fler, în mod deliberat interesat mai puțin de "febra starurilor". Proiectat în deschidere, Stardom al lui Denys Arcand (regizor aplaudat cîndva și la București pentru Jésus de Montréal) atacă o problemă acută, foarte des abordată de cineaști într-o galerie a
Toronto, ediția "de argint" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16704_a_18029]
-
vechi. Nu voi reaminti aici cutumele cunoscute ale marilor contracte de achiziții din industria aviatică de pretutindeni, unde megacompaniile producătoare fac "eforturi" - uneori spectaculoase - pentru convingerea cumpărătorilor potențiali. Modul de rentabilizare a acestei companii rămîne însă demn de discutat. Cu flerul său deosebit pentru afaceri, domnul ministru a obținut urgent o hotărîre de guvern, conform căreia toate călătoriile externe finanțate din fonduri bugetare se efectuează în mod obligatoriu cu TAROM, erijată în companie națională. Care sînt rezultatele palpabile ale acestui regim
Praf în ochi by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/16747_a_18072]
-
a mentorilor și prietenilor săi, alegînd în schimb să plece în Tibet, unde își petrece și astăzi cea mai mare parte a timpului în tovărășia altor călugări tibetani. Din 1979 Ricard însuși este călugăr tibetan. La sugestia unor editori cu fler, Revel și Ricard au încredințat tiparului o carte de conversații intitulată sugestiv Filozoful și călugărul. Cartea invită mai multe lecturi, fiindcă este interesantă la mai multe niveluri. În primul rînd este un remarcabil studiu în comparativism filozofic. Apoi, cititorilor fideli
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
vicii, o excepție se cuvine iertată. Iată cum își încheie Gilles Lipovetsky volumul intitulat A treia femeie: "(. . .) bărbatul reprezintă viitorul omului, iar puterea masculină, orizontul durabil al vremurilor democratice". Dupa 200 de pagini și ceva de analiză inteligentă, făcută cu fler de sociolog și profunzime de filozof, a identității feminine la sfîrșit de secol 20, eu una am trăit o reală stupefacție citind rîndurile cu care se termină cartea. Lipovetsky nu este un autor cu viziuni feministe explicite (ceea ce în mod
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
de a securiza granițele, ca să nu mai vorbesc de cinica neglijare a situației copiilor handicapați și de sabotarea constantă a eforturilor singurului om agreat de înaltele foruri europene, Mihai Răzvan Ungureanu. Dar mai presus de orice mă uluiește lipsa de fler a guvernanților. O țară care în ultimii zece ani s-a arătat mai mult decât binevoitoare față de România - Italia -, devenită unul dintre principalii investitori în industria de "ruginoase" a țării, e lăsată pe planul al doilea, în favoarea unor alianțe din
Iarna venețiană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16010_a_17335]
-
pînă în 2001. - "Cînd și cum anume vă construiți emisiunea?" "Vinerea după-amiază, între două și trei, cu toate cărțile citite, mă înham la pregătirea emisiunii. Stabilesc mai întîi ordinea de prezentare a cărților, potrivit unei logici ținînd mai degrabă de fler decît de vreo judecată riguroasă. Uneori, schimb ordinea cu puțin timp înainte de intrarea în emisie în funcție de presupunerile pe care le fac în legătură cu reacțiile autorilor. Dar în general știu că nu e bine atunci cînd ordinea de prezentare nu îmi apare
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
ținu să afle ce se mai petrecuse cu Veniamin, băiatul de 15 ani, Hipolit, mă rog... Și ce se mai întîmplase în cazul nevestei bietului Ghiță, Lucreția... E ce încercase criminologul să ascundă, să fie prea lămurit... Matematicianul însă avea fler. După expertiza psihanalitică, adevărul, părea știut. Într-adevăr, după nici cinci-zece minute, când încă mai ședeau pe plajă privind astrul zilei, roșu, măreț, prevestind secetă, povestise lucrul acela ciudat. Cu trei-patru ani în urmă, Veniamin, care avea vreo 12 ani
Criminologul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16132_a_17457]
-
bine hrănite de "frații lor buni", oamenii, colegi de soartă cu ei și de hinghereală și care atât că nu vorbesc cu tine, când dau din coadă, purtând în ochi expresia eternă a supunerii mizere și fidelității totale. Este fantastic flerul lor. Latră imediat pe hoți și pe pungași cu o furie de oratori radicali. Dacă trece pe lângă proprietatea lor mașina de pompieri vertiginoasă, cu claxonul la maxim, ei se reped la ea cu un curaj nemaipomenit, gata s-o sfâșie
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]
-
vede. Am reusit sa o procur și să mă conving că, intuiția a funcționat corect. Așa simt și cu Trilogia belgrădeana și am să încerc să mă verific și de data asta. Impresia mea este că regizorul Theodor-Cristian Popescu are fler în a propune piese actuale, foarte percutante și, în orice caz, în premieră la noi. Cele două spectacole la care mă refer sînt tratate însă cumva sub miza textului, într-un registru, hai să-i spunem, minor. Un aer de
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]
-
reproductiv uman. Nou-născutul nu-și recunoaște mama naturală, pe care o omoară, ci crede că Ripley e părintele său. Mai mult, ascultă de instrucțiunile ei, deși este la fel de flămând de sânge ca restul predecesorilor săi. Jeunet pune iar la treabă flerul său vizual, asigurându-se că spectatorii vor recepta suspensul la acest nivel. De exemplu, episodul goanei prin nava populată de alieni e fragmentat prin cadre generale, cu dublă încadratură: personajele apar ca într-o ramă de tablou, aceasta fiind reprezentată
Cafteala extratereștrilor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11913_a_13238]
-
un sfârșit fericit. Ce rămâne din acest film? Scenele panoramice, cinematografia, designul producției, costumele, montajul inspirat, doar detalii așa-zise tehnice. Ele nu doar salvează ce se poate salva din acest lungmetraj, ci creează secvențe care, fie doar și pentru flerul vizual și compoziția cadrelor, merită urmărite. Mai mult, ele vă vor scuti de plictiseala inerentă vizionării acestei pelicule.
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]
-
Dumitru Hurubă Să fi fost fler ? Să fi fost inspirație divină ? Să fi fost norocul orb trimis de Dumnezeu să pocnească prin tragere la sorți vreo ovină rătăcită de turmă ? Cert este că insistența lui Gigi Becali ca Andrei Cristea să facă parte dintre titularii Stelei
Optimi, mocirlă și-o piscină by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11962_a_13287]
-
de l'Université ŤȘtefan cel Mareť care, printre altele, editează o revistă semestrială, Atelier de Traduction, de mare ținută. Redactorul- șef al revistei este Muguraș Constantinescu, iar redactor șef-adjunct - Elena-Brândușa Steiciuc, amândouă colaboratoare ale României literare (ceea ce confirmă încă o dată flerul revistei noastre). Numărul care ni s-a trimis la redacție cuprinde, printre altele, un Dossier: En l'honneur d'Irina Mavrodin, revelator și emoționant. Un adevărat show al traducerii - din franceză și în franceză - oferă Emanoil Marcu (și el colaborator
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
repertoriul regizorului, de data asta evidente în modul în care filmează traiectul trenurilor. M-aș ambiționa chiar să spun că, deși analiza aceasta sumară nu oferă un ansamblu complet de argumente, că Jeunet are - printre regizorii actuali - cel mai acut fler cinematic: traduce cu precizie emoția în mișcarea camerei. De altfel, acesta e motivul pentru care actorii din O logodnă foarte lungă (printre care se numără și thespianul de suflet al regizorului, Dominique Pinon) au o prestație actoricească mult mai rezervată
Doi mari regizori: unul merge înainte, altul înapoi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11957_a_13282]
-
așa până la un punct toți suntem asemănători, de am conștientiza, prin aceasta numai survenind iubirea și fidelitatea. În fața lucrurilor ce contează cu adevărat în viață și în fața problemelor existențiale toți suntem egali, indiferent de sex, religie, cultură sau naționalitate. Dar, flerul de a depista existența sau lipsa acestei pudori psihice, ele sunt răspunzătoare de toate diferențele.. sta doar în puterea fiecăruia de a ne crea frumusețea personală. Ori nu ar avea legătură cu frumusețea? Amintind de ‘’mitul fecioarei’’(C.G.Jung) ce
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
demonstrează, printre altele, că Producătorul nu e un personaj care învîrte banii cu lopata, ca să-i arunce în focul filmului, producătorul e un cinefil pragmatic și un om cu idei. Nu banii fac un producător, nu banii îi dau gustul, flerul, ideile. De pildă, povestește Sarde: "În '75, cînd am făcut Barocco, n-aveam bani. Gérard Depardieu, ca să joace, mi-a cerut un milion de franci. Am spus da, și asta mi-a permis să obțin și acordul lui Adjani. Am
La umbra producătorilor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16087_a_17412]
-
înseamnă tradiție catolică. Cei care îl vor lăuda îl vor folosi ca argument pentru degenerarea fibrei austriece, Bernhard fiind un exemplu perfect de intelectual renegîndu-și rasa. Dar, deși aflat în curentul epocii și bucurîndu-se de premii menite a-i gratula flerul cu care a știut să fie pe linie obsecvioasă, Bernhard ar fi dispărut din peisaj dacă nu ar fi întîlnit o femeie ale cărei calități aveau s-o preschimbe într-un factotum: amantă, amfitrioană, impresar și terapeut psihologic. Cînd a
Furia literară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2799_a_4124]
-
stă în timbrul luminos al împrejurimilor, un spectru de nuanțe ce explică leucomania căreia aveau să-i cadă pradă pictorii, acea fascinație a albului prilejuit de tonul neverosimil pe care lumina îl împrumută aerului, un ton în care firile cu fler cromatic văd prezența unui fenomen enigmatic. Al doilea amănunt stă în surpriza geologică. Balcicul e săpat ca un șir de geode largi în coasta unui țărm de care te apropii fără să bănuiești ce se află dedesubt, de aceea de
Tenha Juvah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2671_a_3996]
-
de film provenind din generații diferite. Și aici este vorba de discernă mânt în acest bricolaj al excerptelor diferitelor instanțe critice și trebuie să conced criticului și istoricului de film Bujor T. Rîpeanu un real spirit de finețe și un fler diplomaticesc. Sunt nuanțe pentru care nu am suficient spațiu de discuție, în orice caz, aici se află o altă amprentă discretă a personalităț ii sale critice, a viziunii sale cinematografice, lăsând să scape tonului neutru pe care-l reclamă natura
Cinematografiștii români, o poveste pe litere by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2737_a_4062]
-
medievală, Dimensiunea românească a existenței). Las așadar la o parte pe subsecretarul de Finanțe ajuns criminal de război și mă întorc la omul de spirit Vulcănescu. Cărui regn scriitoricesc îi aparține autorul lui Nae Ionescu așa cum l-am cunoscut? După flerul cu care simt limba, scriitorii se împart în două categorii: cei pentru care limba e un instrument muzical și cei pentru care limba e un element în care respiră. La primii, limba e unealtă supusă virtuozității melodice, la ceilalți, conduită
Melodici și canonici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2633_a_3958]
-
ea se naște sentimentul de plăcere sau neplăcere pe care îl trăiesc ascultînd o melodie sau privind un tablou. Mai mult, gustul e o facultate cu precădere discreționară, dictîndu-mi o reacție de acceptare sau de respingere. Gustul cere discernămînt, adică fler răspicat selectiv, genul de alegere care nu rabdă clemența, totul reducîndu-se la o reacție de discriminare pe bază de comparații. E ca un act de separare pe temei de preferințe stricte, gest de segregare fără complezențe de ochii lumii. Un
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]
-
de spus acasă” (traducerea literală a titlului original, propusă de aceeași Viorica S. Constantinescu) la colocviul GRRIM din Nantes, în volumul de la Clermont-Ferrand, dar și cum o duc poveștile celor doi frați la noi, sub pana traducătorilor, penelul ilustratorilor și flerul editorilor. La întîlnirea cercetătorilor și grimmologilor din Nantes, Bernhard Lauer, directorul muzeului Grimm din Kassel a dat o imagine de ansamblu asupra traducerilor și rescrierilor avînd ca obiect poveștile celor doi frați, care se bucură cu adevărat de o carieră
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]