567 matches
-
de limbă anulează teoria arborelui genealogic prin care știința tradițională europeană percepe istoria limbii. Istoria fiecărei limbi și grupări de limbi flexionare, numite indoeuropene datorită unui presupus izvor comun, reprezintă transformarea, cu accente zonale specifice, a structurilor aglutinante în expresii flexionare. Rezultă că zonele acoperite de limbi flexionare au peste tot la bază nivelul aglutinant, care a avut la bază peste tot formula silabică de comunicare. Pentru a satisface necesitățile cunoașterii și comunicării, evoluția limbii a urmat calea de la simplu la
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
care știința tradițională europeană percepe istoria limbii. Istoria fiecărei limbi și grupări de limbi flexionare, numite indoeuropene datorită unui presupus izvor comun, reprezintă transformarea, cu accente zonale specifice, a structurilor aglutinante în expresii flexionare. Rezultă că zonele acoperite de limbi flexionare au peste tot la bază nivelul aglutinant, care a avut la bază peste tot formula silabică de comunicare. Pentru a satisface necesitățile cunoașterii și comunicării, evoluția limbii a urmat calea de la simplu la complex. În ce privește evoluția limbilor flexionare, numite indoeuropene
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de limbi flexionare au peste tot la bază nivelul aglutinant, care a avut la bază peste tot formula silabică de comunicare. Pentru a satisface necesitățile cunoașterii și comunicării, evoluția limbii a urmat calea de la simplu la complex. În ce privește evoluția limbilor flexionare, numite indoeuropene, acestea au urmat calea transformării segmentelor sonore în vocale și consoane, care se constituie în sisteme fonologice specifice fiecărei limbi, și a transformării componentelor inițial lexicale ale cuvântului în morfeme. Privită din prezent spre trecut, limba română se
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
împreună cu minuțioasele și complicatele analize fonetice care însoțesc cuvintele discutate ca dovadă a raporturilor dintre română și albaneză sunt superflue. Ele își pierd orice valoare cognitivă dacă privim evoluțiile etnolingvistice din spațiul est european ca rezultat al suprapunerii fenomenului lingvistic flexionar adus de latini pe formula lingvistică aglutinantă a autohtonilor din jumătatea de est a Europei. Toate limbile din acest spațiu sunt evoluții noi sub toate aspectele - fonetic, lexical, gramatical. Ele au comun doar continuitatea materialului lingvistic în plan zonal, european
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
imaginii adevărate a acestui întreg. Este necesară viziunea atotcuprinzătoare asupra limbii ca atribut definitoriu al omenirii și perceperea limbii române, ca a oricărei alte limbi, de pe coordonatele istorică și geografică, în continuitatea globală a materialului lingvistic structurat silabic, aglutinant sau flexionar. Privită din prezent spre trecut, limba română se înscrie, ca etapă ultimă, în evoluțiile etnolingvistice din jumătatea de est a Europei cauzate de cuceririle romane în această zonă. La baza acestor evoluții se află simbioza dintre sistemul aglutinant al zonei
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
prezent spre trecut, limba română se înscrie, ca etapă ultimă, în evoluțiile etnolingvistice din jumătatea de est a Europei cauzate de cuceririle romane în această zonă. La baza acestor evoluții se află simbioza dintre sistemul aglutinant al zonei și sistemul flexionar al limbii latine. Prin componentele tracă și latină de la baza sa, limba română, ca și celelalte limbi evoluate zonal și specific spre indoeuropenizare în jumătatea de est a Europei, se înscrie în continuitatea preindoeuropeană euro-afroasiatică a materialului lingvistic. Constituirea limbii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
necesară autorului pentru schema sa istorică. În realitate, limba greacă a rezultat din gramaticalizarea locală a expresiei aglutinante ale cărei componente s-au morfologizat, căpătînd aspectul a ceea ce numim rădăcină, prefix, sufix, terminație etc. Cu alte cuvinte, la baza limbii flexionare grecești se află aceeași limbă aglutinantă pe care autorul o numește pelasgă. Nici autorul nu poate omite faptul că „Herodot vorbește de pelasgii care locuiseră odată pe teritoriul Elladei și de coloniile acestor pelasgi stabilite pe țărmurii de nord ai
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
primul loc, urmat de adverbele relative cum, când și de ce. Relativul de are cea mai mică frecvență (0,013%) și este inclus în Tabelul 1 alături de alți conectori cu mică frecvență (compuse cu ori-, și adverbul încotro). În ceea ce privește distribuția formelor flexionare ale lui care, datele din corpus, exprimate în procente, se află în Tabelul 211: Tip Caz academic beletristic colocvial jurnalistic RP RIS RP RIS RP RIS RP RIS N 64% 44% 66% 50% 75% 70% 61% 56% Ac prep 27
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
urmează, vom prezenta fenomenele semnificative pentru descrierea dinamicii gramaticale. În acest domeniu, monitorizările au confirmat multe tendințe vechi, manifestate în continuare în româna vorbită, în ciuda constrângerilor normei (mai ales pe cele produse de regularizarea morfologică și de atracția între paradigmele flexionare); de asemenea, au confirmat oscilațiile din zona unor morfeme concurente, precum și răspândirea rapidă a unor construcții recente. În limbajul din mediile audiovizuale se manifestă tendințe gramaticale diferite și chiar contrare, caracteristice atât limbii populare - modificare analogică a formelor, analitism, redundanță
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
rude care doresc să aibă grijă de ea (B1 TV, 16.XI.2007)33. 12. CONCLUZII Materialul lingvistic examinat cu ocazia monitorizărilor nu oferă mari surprize, dar confirmă existența zonelor de instabilitate în limba cultă vorbită (atracția între unele paradigme flexionare, în morfologia verbală și nominală, concurența conjugării verbale cu sau fără sufixele -ez- și -esc-, concurența desinențelor de plural -e/-i, -e/-uri), ca și rezistența unor fenomene condamnate de normă (formele vroiam sau să aibe, construcția relativului care în
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
o considere mai curând un arhaism decât o inovație. Vezi și Pană Dindelegan (1987: 50). 9 Așa cum a arătat Avram (1985), nu este vorba de o tendință analogică recentă, ci de existența foarte veche și foarte răspândită a două tipuri flexionare, dintre care numai unul a fost acceptat de normele moderne (în Avram 2005, 198−204, unde sunt trecute în revistă și recomandările normative din diferite lucrări de cultivare a limbii). 10 Formele de tip vroiam sunt destul de vechi și au
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
să denumească un tip de bere, deci, o entitate nonanimată: O "blondă" sau o "brună"! Ce preferați! Bineînțeles, mă refer la bere, nu la altceva (JN, 2007). 4. ASPECTE GRAMATICALE ALE SUBSTANTIVIZARII ADJECTIVULUI La nivel morfologic, adjectivul substantivizat selectează mărcile flexionare proprii substantivului, preluând trăsăturile gramaticale de gen și număr ale numelui regent evocat în discurs: Uninominalul se naște cu forcepsul ("Ziua", 2007) [votul uninominal] Trecerea din extravilan în intravilan se poate realiza și printr-un Plan Urbanistic General al autorităților
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
student] 12 Aspectele morfologice și sintactice ale conversiunii sunt prezentate în Pană Dindelegan, 2003c; DSL. 13 Exemplul este înregistrat de Stoichițoiu Ichim (2006a: 307). 14 Creșterea ponderii neutrului a fost evidențiată de Pană Dindelegan (2003c: 32), ca unul dintre efectele flexionare ale substantivizării adjectivului. 15 Vezi și Stoichițoiu Ichim (2006a: 309). 16 Vezi și exemplul înregistrat de Stoichițoiu Ichim (2006a: 280): "li s-a pus anticipata pe Voiculescu". 17 Vezi și exemplul înregistrat de Stoichițoiu Ichim (2006a: 294): "din compensată, pastila
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
IORGU IORDAN − AL. ROSETTI" Dinamica limbii române actuale aspecte gramaticale și discursive - Coordonator: Gabriela PANĂ DINDELEGAN EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE 2008 Referenți științifici: Marius Sala Adriana Stoichițoiu Ichim Ioana Vintilă-Rădulescu SUMAR Cuvânt-înainte (Gabriela Pană Dindelegan) I. Substantivul și adjectivul (forme, tipare flexionare, substantivizări speciale) Gabriela Pană Dindelegan, Trăsături flexionare ale substantivului în româna actuală Blanca Croitor, Dinamica flexiunii substantivale, reflectată în DOOM2 Cristina Dediu, Adjectivul invariabil în limba actuală Raluca Brăescu, Observații asupra conversiunii adjectivului în româna actuală - suprimarea substantivului suport Ana-Maria
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
actuale aspecte gramaticale și discursive - Coordonator: Gabriela PANĂ DINDELEGAN EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE 2008 Referenți științifici: Marius Sala Adriana Stoichițoiu Ichim Ioana Vintilă-Rădulescu SUMAR Cuvânt-înainte (Gabriela Pană Dindelegan) I. Substantivul și adjectivul (forme, tipare flexionare, substantivizări speciale) Gabriela Pană Dindelegan, Trăsături flexionare ale substantivului în româna actuală Blanca Croitor, Dinamica flexiunii substantivale, reflectată în DOOM2 Cristina Dediu, Adjectivul invariabil în limba actuală Raluca Brăescu, Observații asupra conversiunii adjectivului în româna actuală - suprimarea substantivului suport Ana-Maria Mihail, Utilizările tiparului afectiv (Det) N1 de
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
a adjectivelor demonstrative în limba actuală. Observații pe corpusurile de română vorbită Monica Vasileanu, Locuțiunile pronominale alocutive - utilizarea în româna actuală Marina Rădulescu Sala, Numeralul și norma lingvistică Alexandru Nicolae, Utilizarea numeralului multiplicativ în limba actuală III. Verbul (forme, tipare flexionare) Adina Dragomirescu, Dinamica normei lingvistice. Observații statistice asupra verbelor din DOOM2 Adina Dragomirescu, Relația dintre normă și uz. Rezultatele anchetelor lingvistice IV. Adverbe și semiadverbe Carmen Mîrzea Vasile, Adverbe și expresii adverbiale de mod în limba română actuală Andreea Dinică
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
G. (coord.), 2006, Limba română - aspecte sincronice și diacronice, București, Editura Universității din București. Până Dindelegan, G. (coord.), 2007, Limba română. Stadiul actual al cercetării, București, Editura Universității din București. Până Dindelegan, G., 2007a, "Reflecții pe marginea a doua tipare flexionare nominale (ea/a) Ø - le vs u/ŭ/Ø - uri", în: Reinheimer Rîpeanu, Vintilă-Rădulescu (coord.), p. 425-434. Până Dindelegan, G., 2007b, " Pe marginea tiparului flexionar feminin I-E - IĬ: albie - albii, manie-manii", în AUBLLR, XLVI, p. 67-75. Până Dindelegan, G.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
București, Editura Universității din București. Până Dindelegan, G., 2007a, "Reflecții pe marginea a doua tipare flexionare nominale (ea/a) Ø - le vs u/ŭ/Ø - uri", în: Reinheimer Rîpeanu, Vintilă-Rădulescu (coord.), p. 425-434. Până Dindelegan, G., 2007b, " Pe marginea tiparului flexionar feminin I-E - IĬ: albie - albii, manie-manii", în AUBLLR, XLVI, p. 67-75. Până Dindelegan, G. (coord.), sub tipar, Limba română. Dinamică limbii, dinamica interpretării, București, Editura Universității din București. Până Dindelegan, G., sub tipar a, "Pe marginea tiparelor flexionare de
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
tiparului flexionar feminin I-E - IĬ: albie - albii, manie-manii", în AUBLLR, XLVI, p. 67-75. Până Dindelegan, G. (coord.), sub tipar, Limba română. Dinamică limbii, dinamica interpretării, București, Editura Universității din București. Până Dindelegan, G., sub tipar a, "Pe marginea tiparelor flexionare de substantive masculine și neutre terminate la singular în -e", în SCL, LIX. Până Dindelegan, G., sub tipar b, "Concurență (ț)iune ~ (ț)ie. Stadiul actual al fenomenului", în SCL, LIX. Până Dindelegan, G., sub tipar c, "Tipuri de gramaticalizare
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
de N2 a unui constituent altfel greu tolerat de structură, un adjectiv cu o terminație atipică 14 (*nașpa(-)ul de coleg, ?un nașpa de coleg, ?o nașpa de lucrare). Unui proces asemănător este supus și adjectivul englezesc argotic uncool, neadaptat flexionar la normele limbii române: uncool-ul de coleg (AD). Lexemele împrumutate sunt atrase destul de greu în tipar, fiind supuse și adaptării flexionare: looserul de student (forum.computergames.ro, 2005), looseri de publisheri (idei-locale.blogspot.com, 2007). Foarte bogată este seria de
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
un nașpa de coleg, ?o nașpa de lucrare). Unui proces asemănător este supus și adjectivul englezesc argotic uncool, neadaptat flexionar la normele limbii române: uncool-ul de coleg (AD). Lexemele împrumutate sunt atrase destul de greu în tipar, fiind supuse și adaptării flexionare: looserul de student (forum.computergames.ro, 2005), looseri de publisheri (idei-locale.blogspot.com, 2007). Foarte bogată este seria de derivate și compuse: a) substantive abstracte formate prin derivare de la adjective: o bunăciune de băiat, șukărimea de fată, o adevărăciune de
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
acest articol voi prezenta comportamentul morfologic al substantivelor românești introduse în DOOM2, dintro perspectivă statistică. Voi urmări în ce tipuri de flexiune se încadrează substantivele nou intrate în limba română, dat fiind că gradul de adaptare al acestora la sistemul flexionar românesc diferă, iar unele nu se încadrează în tiparele flexionare ale limbii române. Această statistică prezintă o privire asupra variantei normate al limbii, nu asupra uzului, dat fiind că în DOOM sunt înregistrate formele mai stabile, deja impuse în limba
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
în DOOM2, dintro perspectivă statistică. Voi urmări în ce tipuri de flexiune se încadrează substantivele nou intrate în limba română, dat fiind că gradul de adaptare al acestora la sistemul flexionar românesc diferă, iar unele nu se încadrează în tiparele flexionare ale limbii române. Această statistică prezintă o privire asupra variantei normate al limbii, nu asupra uzului, dat fiind că în DOOM sunt înregistrate formele mai stabile, deja impuse în limba română. Ea ar putea fi completată cu o statistică pe
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
babysitter (s.f.), brandy, CD-player, CD-writer - la acestea se indică o formă de plural cu desinențe românești (babysittere, brandy-uri, CD-playere, CD-writere); − împrumuturi recente adaptate: agoră, barjă, batată, brizură - la acestea este adaptată și forma de N-Ac sg., conform sistemului flexionar românesc. Majoritatea sunt substantive feminine care au fost încadrate la tipul flexionar ă-e (vezi infra). b) după proveniență: − împrumuturi recente, printre care 281 de xenisme (acele împrumuturi la care există indicația de tip "anglicism", "franțuzism") - anglicisme (198), franțuzisme (28), latinisme
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
plural cu desinențe românești (babysittere, brandy-uri, CD-playere, CD-writere); − împrumuturi recente adaptate: agoră, barjă, batată, brizură - la acestea este adaptată și forma de N-Ac sg., conform sistemului flexionar românesc. Majoritatea sunt substantive feminine care au fost încadrate la tipul flexionar ă-e (vezi infra). b) după proveniență: − împrumuturi recente, printre care 281 de xenisme (acele împrumuturi la care există indicația de tip "anglicism", "franțuzism") - anglicisme (198), franțuzisme (28), latinisme (14), hispanisme (14), germanisme (8), italienisme (12), xenisme din portugheză (2), greacă
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]