311 matches
-
talocrurale ("Ligamentum talofibulare posterius") și componenta talară a ligamentului fibulotalocalcanean al lui Rouvière și Canela Lazaro. Inserția ligamentului talofibular se continuă anterior pe șanțul, sau adâncitura, între procesul posterior și marginea posteroinferioră a feței maleolare laterale. Stratul profund al retinaculului flexorilor ("Retinaculum musculorum flexorum") se inseră pe partea medială, iar ligamentul talocalcanean posterior al articulației subtalare ("Ligamentum talocalcaneum posterius") se inseră pe marginea inferioară (plantară) a procesului posterior. Ligamentul transvers al talusului se inseră pe marginea laterală a șanțului tendonului mușchiului
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
a fi între 1,7 și 8% în populație, iar în 1,4% este bilateral. La examenul radiologic, prezența sa trebuie să se distingă clar de fractură Shepherd (fractura tuberculului lateral) care întrerupe baza procesului posterior al talusului. Tendonul mușchiului flexorul lung al halucelui trece medial de osul trigon. După cum sugerează și numele, osul trigon are de obicei o formă triunghiulară, cu 3 fețe (anterioară, inferioară și posterioară), dar poate avea și o formă rotunjită sau ovală. Osul trigon este compus
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
la originea arterelor plantare medială ("Arteria plantaris medialis") și laterală ("Arteria plantaris lateralis"). Din acest punct, ea se îndreaptă anterior între teaca mușchiului flexor lung al degetelor ("Musculus flexor digitorum longus pedis") și teaca mușchiului flexor lung al halucelui ("Musculus flexor hallucis longus") și intră în canalul tarsian în care se află anterior, în apropiere de talus. "Canalul tarsian" reprezintă capătul medial în formă de tunel al sinusului tarsului. Artera canalului tarsian trimite 4-6 ramuri directe în corpul talusului din rețeaua
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
este inclus, regiunea dorsală este separată de regiunea plantară. Prin suprafața sa medială, talusul contribuie la formarea părții posterioare a canalului tarsian. Talusul - la acest nivel, servește ca loc de inserție al unor septuri fibroase cu origine la nivelul retinaculului flexorilor, septuri care delimitează culise fibroase prin care trec mușchii tibial posterior, flexorul lung al degetelor și flexorul lung al halucelui. Talusul este acoperit în proporție de aproximativ 60% din suprafața sa de cartilaj și face parte din articulația talocrurală. Pe
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
medială, talusul contribuie la formarea părții posterioare a canalului tarsian. Talusul - la acest nivel, servește ca loc de inserție al unor septuri fibroase cu origine la nivelul retinaculului flexorilor, septuri care delimitează culise fibroase prin care trec mușchii tibial posterior, flexorul lung al degetelor și flexorul lung al halucelui. Talusul este acoperit în proporție de aproximativ 60% din suprafața sa de cartilaj și face parte din articulația talocrurală. Pe el nu se inseră nici un mușchi, dar compensator prezintă o mulțime de
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
părții posterioare a canalului tarsian. Talusul - la acest nivel, servește ca loc de inserție al unor septuri fibroase cu origine la nivelul retinaculului flexorilor, septuri care delimitează culise fibroase prin care trec mușchii tibial posterior, flexorul lung al degetelor și flexorul lung al halucelui. Talusul este acoperit în proporție de aproximativ 60% din suprafața sa de cartilaj și face parte din articulația talocrurală. Pe el nu se inseră nici un mușchi, dar compensator prezintă o mulțime de inserții capsuloligamentare. Are un aport
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
doilea mușchi lombrical se termină pe tendonul care merge la medius, al treilea mușchi lombrical se termină pe tendonul inelarului, al patrulea mușchi lombrical se termină pe tendonul degetului mic. Sunt acoperiți de tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor ("Musculus flexor digitorum superficialis"), arcada palmara superficială ("Arcuș palmaris superficialis") și ramurile nervilor ulnar și median. Primii doi mușchi lombricali acoperă mușchiul adductor al policelui ("Musculus adductor pollicis"), iar ceilalți mușchi lombricali acoperă spațiile interosoase și mușchii interosoși. Sunt flexori ai falangei
Mușchii lombricali ai mâinii () [Corola-website/Science/331889_a_333218]
-
degetelor ("Musculus flexor digitorum superficialis"), arcada palmara superficială ("Arcuș palmaris superficialis") și ramurile nervilor ulnar și median. Primii doi mușchi lombricali acoperă mușchiul adductor al policelui ("Musculus adductor pollicis"), iar ceilalți mușchi lombricali acoperă spațiile interosoase și mușchii interosoși. Sunt flexori ai falangei proximale și extensori (slabi) ai falangelor medii și distale ale degetelor II-V. Această acțiune complexă se datorește faptului că, în momentul contracției, lombricalii flectează falanga proximală. Dar prin flectarea falangei proximale se întinde aponevroza dorsala a degetelor
Mușchii lombricali ai mâinii () [Corola-website/Science/331889_a_333218]
-
("Musculus flexor digitorum superficialis") sau mușchiul flexor comun superficial al degetelor este un mușchi lung, fusiform, gros și lățit antero-posterior, situat între mușchiul palmar lung și mușchiul flexor ulnar al carpului, într-un plan mai profund. Formează singur planul al doilea al
Mușchiul flexor superficial al degetelor () [Corola-website/Science/331765_a_333094]
-
strat profund, ce conține fibre pentru degetele II și V. În partea distală a antebrațului, corpul muscular se împarte în patru fascicule musculare, care se termină fiecare prin câte un tendon cilindric lung. Aceste patru tendoane trec separat pe sub retinaculul flexorilor prin canalul carpian (ocupând planul cel mai superficial) și ajung la palmă și apoi la degetele respective. La mijlocul falangelor proximale fiecare tendon se bifurcă în două fâșii sau bandelete terminale. Aceste fâșii se reunesc mai jos (unele fibre ale lor
Mușchiul flexor superficial al degetelor () [Corola-website/Science/331765_a_333094]
-
bandelete terminale. Aceste fâșii se reunesc mai jos (unele fibre ale lor chiar se încrucișează) formând chiasma tendinoasă Camper ("Chiasma tendinum digitorum manus") și delimitează astfel un orificiu (sau inel, butonieră) lung și oblic prin care trece tendonul respectiv al flexorului profund al degetelor. Cele două fâșii terminale trec lateral și medial și se inseră pe fața laterală și medială ale părții mijlocii a falangei mijlocii (falanga a II-a) ale degetelor 2, 3, 4 și 5. La antebraț este acoperit
Mușchiul flexor superficial al degetelor () [Corola-website/Science/331765_a_333094]
-
și medial și se inseră pe fața laterală și medială ale părții mijlocii a falangei mijlocii (falanga a II-a) ale degetelor 2, 3, 4 și 5. La antebraț este acoperit de piele și cei patru mușchi superficiali (rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului) ai feței anterioare a antebrațului din planul muscular superficial și acoperă mușchiul flexor profund al degetelor, de care este separat prin nervul median și artera ulnară. La gâtul mâinii (articulația mâinii
Mușchiul flexor superficial al degetelor () [Corola-website/Science/331765_a_333094]
-
lung, flexor ulnar al carpului) ai feței anterioare a antebrațului din planul muscular superficial și acoperă mușchiul flexor profund al degetelor, de care este separat prin nervul median și artera ulnară. La gâtul mâinii (articulația mâinii), tendoanele trec sub retinaculul flexorilor prin canalul osteofibros al carpului, numit canalul carpian, împreună cu nervul median și tendoanele mușchiului flexor profund al degetelor și al mușchiului flexor lung al policelui, care sunt situați mai profund. Alunecarea tendoanelor este facilitată de o teacă sinovială (vagina). La
Mușchiul flexor superficial al degetelor () [Corola-website/Science/331765_a_333094]
-
acestea sunt fixate pe fața anterioară (palmară) a falangei prin formațiuni conjunctive laxe, purtătoare de vase nutritive, numite mezotendoane. La degete mezotendoanele se numesc frâie ale tendoanelor ("Vincula tendinum") și pot fi lungi ("Vinculum longum") sau scurte ("Vinculum breve"). Este flexor al falangei a II-a (falanga medie) pe falanga I (falanga proximală) a degetelor II-V și, indirect (fiind mușchi multiarticular), flectează degetele pe palmă, mâna pe antebraț și antebrațul pe braț. Este un slab adductor al mâinii și al
Mușchiul flexor superficial al degetelor () [Corola-website/Science/331765_a_333094]
-
trigonum poate fi văzut ca un os accesor, situat imediat posterior de tuberculul lateral al procesului talar posterior. Poate fi considerat că o parte neunita a tuberculului lateral. Printre tuberculi trece dinspre proximal și lateral spre distal și medial tendonul flexorului lung al halucelui. Tuberculul medial servește ca loc de inserție pentru 1/3 posterioara a ligamentului deltoid și pentru inserția proximală a ligamentului talo-calcanean medial. Tuberculul lateral primește inserția ligamentului talo-fibular posterior. El are pe fata să inferioară o suprafata
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
a calcaneului. Oricare dintre tuberculi se poate fractură, fie izolat, fie asociat altor traumatisme talare sau ale gleznei. - durere postero-laterală de gleznă - mobilitatea gleznei și a articulației subtalare este limitată și dureroasă. - flexia activă a halucelui poate fi dureroasă (tendonul flexorului lung al halucelui trece printre cei 2 tuberculi, mișcând deci focarul de fractură). - sensibilitate la palparea zonei situate imediat posterior maleolei fibulare. - posibilă tumefacție retromaleolară laterală. Tuberculul lateral are fațetă articulara și fractură acestui tubercul este asociată frecvent cu artroza
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
focarul de fractură). - sensibilitate la palparea zonei situate imediat posterior maleolei fibulare. - posibilă tumefacție retromaleolară laterală. Tuberculul lateral are fațetă articulara și fractură acestui tubercul este asociată frecvent cu artroza. - durere postero-medială de gleznă, accentuată în timpul flexiei halucelui (vecinătatea cu flexorul lung al halucelui). - sensibilitate la palparea zonei imediat posterioare maleolei tibiale. - posibilă tumefacție retromaleolară mediala. Sunt folosite următoarele incidente: 1) radiografia de profil: permite observarea tubercului postero-lateral. Osul trigonum poate fi văzut și el imediat posterior de tuberculul lateral al
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
există o sincondroză. La debut, flexia forțată și repetată a piciorului produce durere posterioară de gleznă. Cu timpul, durerea apare chiar la mers sau doar sprijin îndelungat. Flexia piciorului pasivă forțată trebuie să reproducă simptomele pacientului. Eventuala tendinită asociată a flexorului lung al halucelui sau tendinita tibialului posterior se manifestă prin durere postero-medială de gleznă. Injectarea de xilină+steroid lateral și posterior de procesul talar posterior trebuie să amelioreze simptomele. Sînt necesare 2 radiografii: Precizează practic diagnosticul: evidențiază prezența osului trigonum
Impingementul talar posterior () [Corola-website/Science/307306_a_308635]
-
radiografii: Precizează practic diagnosticul: evidențiază prezența osului trigonum, separat de tuberculul talar lateral și conflictul talar posterior care se observă în T2 ca edem al părții posterioare a talusului și a părții antero-superioare a calcaneului. Poate evidenția și inflamația tecii flexorului lung al halucelui și a tibialului posterior. În cazul unui impingement posterior izolat este indicat abordul lateral. Incizia se face la nivelul articulației gleznei, imediat posterior de tendoanele peronierilor. Trebuie identificate nervul sural și tunelul flexorului lung al halucelui. După
Impingementul talar posterior () [Corola-website/Science/307306_a_308635]
-
evidenția și inflamația tecii flexorului lung al halucelui și a tibialului posterior. În cazul unui impingement posterior izolat este indicat abordul lateral. Incizia se face la nivelul articulației gleznei, imediat posterior de tendoanele peronierilor. Trebuie identificate nervul sural și tunelul flexorului lung al halucelui. După capsulotomie se identifică osul trigonum sau fragmentul osos fracturat neconsolidat care este apoi excizat. O decompresie corectă trebuie să permita piciorului să fie flectat mult, fără impingement osos.
Impingementul talar posterior () [Corola-website/Science/307306_a_308635]
-
osoși de creștere); f) malformațiile coloanei vertebrale. 3. Sechele posttraumatice - cele mai frecvente sunt: a) paraplegia posttraumatică; b) paralizia obstreticală; c) alte tipuri de pareze de origine medulară care determină sechele de tip spastic sau flasc; d) retracția ischemică a flexorilor degetelor (boala Volkman). 4. Deficiențe osteoarticulare și musculare - cele mai frecvente sunt: a) traumatisme musculo tendinoase; b) retracții musculare: torticolisul, contractura în abducție a umărului, fibroza progresivă a mușchiului cvadriceps, fibroza posttraumatică a mușchiului cvadriceps, șoldul în resort. 5. Deficiențe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
brahial ca urmare a intervențiilor obstetricale din timpul nașterii; c) alte tipuri de pareze de origine medulară care determină sechele de tip spastic ori flasc, limitate la un anumit segment sau cu o acțiune mai extinsă; d) retracția ischemică a flexorilor degetelor (boala Volkmann) - apare prin compresiunea arterei humerale urmată de scăderea aportului sangvin la nivelul mușchilor flexori ai degetelor; efectul poate fi provocat și de un aparat gipsat foarte strâmt. 4. Deficiențe osteoarticulare și musculare - cele mai frecvente sunt: a
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de reflexele posturale; - etapele dezvoltării componentelor motorii au o succesiune ordonată, între ele existând suprapuneri de la o etapă la alta (copilul nu își încheie dezvoltarea unei etape înainte de a trece la următoarea etapă); - locomoția are la bază contracția reciprocă a flexorilor și extensorilor; - frecvența stimulilor și a activităților repetitive sunt folosite pentru a dezvolta forța și rezistența musculară și pentru a susține învățarea actelor motorii. În recuperarea copiilor cu tulburări neuropsihomotorii se impune cunoașterea normelor și etapelor învățării motorii, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
barei poate fi de sus sau de jos, iar distanța Între palme este lățimea umerilor. Poziția de atârnat prezintă următoarele caracteristici: Indiferent de apucare, brațele, umerii și corpul sunt complet Întinse, capul În poziție normală, greutatea este susținută numai de flexorii palmelor, gravitatea Întinzând toate articulațiile, doar vârfurile picioarelor sunt Întinse, Încordate și lipite pentru estetică si control. Indiferent de modalitatea de obținere a balansului, el are două faze;- Balans Înainte. - Balans Înapoi. - Faza balansului Înainte, Începe având toate articulațiile Întinse
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
de relaxare de cea de tensiune. Terapeutul învață subiectul să-și dezvolte simțul kinestezic tensionând, timp de 7-8 sec. și apoi relaxând, timp de 15 sec., fiecare grup muscular într-o manieră progresivă și într-o anumită ordine: bicepsul, tricepsul, flexorii, extensorii (inițial pe partea stângă, apoi pe cea dreaptă), se continuă cu mușchii membrelor inferioare, cu cei abdominali, toracici, spinali și faciali, se identifică reziduurile tensionale din anumite grupe de mușchi până se ajunge la o relaxare musculară totală, fază
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]