316 matches
-
ușor de pus în evidență prin palpare. Se apreciază că un sfert din pacienții cu boala Dupuytren au diabet și circa 35% dintre diabeticii vârstnici au boala Dupuytren (11). Contractura Dupuytren apare în urma unui proces inflamator lent care interesează tendoanele flexorilor de la degetele III, IV și V. Concentrația de colagen de tip 3 în noduli este foarte mare, aceasta fiind însoțită de apariția unor fibroblaști modificați („miofibroblaști”), denumiți după asemănarea cu fibrele musculare (19). Tratamentul este nespecific, asemănător cu cel descris
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
miotonia rezumandu-se la răspunsuri idiomusculare persistente. Se descriu două forme de miotone: - Miotonia congenitala Thompson. - Distrofia miotonica Steinert. Miotonia congenitala Thompson - sau miotonia hipertrofica congenitala; afecțiune rară cu debut precoce în copilărie, cu apariția selectivă a fenomenului miotonic la flexorii degetelor, mușchilor policelui, a musculaturii orbicularului ploapelor la care se asociază o hipertrofie musculară difuza la toate grupele musculare cu predominenta la membrele inferioare, aspect întâlnit în 25% din cazuri, ce dă bolnavului un aspect de halterofil. Miotonia se accentuează
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
ale policelui, dar autorul tehnicii indică și posibilitatea acoperirii pulpare, anastomozând ramul radialului la bontul nervului colateral volar. 14.3. LEZIUNILE TENDOANELOR FLEXOARE 14.3.1. ANATOMIA CHIRURGICALA Flexia digitală este asigurată de cei doi mușchi localizați la nivelul antebrațului: flexorul comun superficial și profund al degetelor, pentru AIFP și AIFD, la care se adaugă musculatura intrinsecă pentru flexia AMF. De la nivelul antebrațului, cele 8 tendoane flexoare digitale împreună cu cel al policelui și cu nervul median trec prin canalul carpian, fiind
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
Leziunile complete ale tendoanelor flexoare digitale sunt ușor de diagnosticat prin impotența funcțională pe care o determină. Testarea tendonului flexor profund este realizată menținând celelalte articulații digitale în extensie completă și solicitând mobilizarea falangei distale, la fel ca și leziunea flexorului lung al policelui. Testarea unei leziuni izolate a flexorului comun superficial al unui deget din seria III-V se realizează menținând celelalte degete în extensie completă pentru a inactiva tendonul flexorului comun profund (fig. 14.13). Lezarea ambelor tendoane flexoare
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
două bandelete sunt interconectate prin fibre transversale constituind ligamentul triunghiular Stack. Extensia AMF policelui este asigurată de extensorul scurt al policelui. La extensia articulației interfalangiene contribuie, pe lângă extensorul lung, și sistemul intrinsec al policelui format din adductor, abductorul scurt și flexorul scurt ai policelui, prin intermediul expansiunilor pe care le trimit pe fața posterioară spre a participa la formarea aponevrozei extensoare. 14.4.2. DIAGNOSTIC Prin poziția lor superficială pe fața dorsală a mâinii și degetelor, tendoanele extensoare sunt deosebit de vulnerabile, motiv
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
stagnant la nivelul anastomozei poate induce tromboza. 7. Repararea tendoanelor flexoare: în replantarea degetelor (zona II) uzual reparăm doar tendonul flexor profund prin tehnica Kessler și excizăm tendonul flexor superficial. În replantările transmetacarpiene sau transcarpiene se reface continuitatea atât a flexorilor superficiali cât și a celor profunzi. 8. Repararea nervoasă: Deși există autori care recomandă ca repararea nervilor să fie făcută secundar pentru o mai bună apreciere a întinderii leziunilor posttraumatice noi preferăm ca aceasta să se facă în urgență. Abordul
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
osoși de creștere); f) malformațiile coloanei vertebrale. 3. Sechele posttraumatice - cele mai frecvente sunt: a) paraplegia posttraumatică; b) paralizia obstreticală; c) alte tipuri de pareze de origine medulară care determină sechele de tip spastic sau flasc; d) retracția ischemică a flexorilor degetelor (boala Volkman). 4. Deficiențe osteoarticulare și musculare - cele mai frecvente sunt: a) traumatisme musculo tendinoase; b) retracții musculare: torticolisul, contractura în abducție a umărului, fibroza progresivă a mușchiului cvadriceps, fibroza posttraumatică a mușchiului cvadriceps, șoldul în resort. 5. Deficiențe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
mai lent sau mai accelerat, pe distanțe de 10- 20- 30 m și număr de repetări (3-5) determinate de vârstă și nivel de pregătire (fig. 40). * alergare cu pendularea gambei înapoi. Scopurile utilizării acestui exercițiu sunt: dezvoltarea forței și vitezei flexorilor gambei pe coapsă; dezvoltarea mobilității articulației genunchiului; pregătirea amplitudinii și supleței fazei posterioare a pasului alergător. Se execută pe loc sau din alergare, cu pendulare alternativă a gambelor, sau după un număr de pași, în tempo mai lent sau mai
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
importanță deoarece acestea suportă greutatea corpului în timpul pozițiilor stând, în timpul mersului, alergării și în activitatea sportivă. Mișcările care se pot executa cu picioarele sunt: ridicări, coborâri, răsuciri, îndoiri, întinderi, balansări, ridicări pe vârfuri, depărtare, apropiere. Ridicările de picioare angrenează pe lângă flexorii picioarelor și musculatura abdominală. Exerciții pentru dezvoltarea forței a) Din stând: ridicări pe vârfuri în diferite ritmuri; b) Din stând: semigenuflexiuni și genuflexiuni pe un picior și ambele picioare; c) Din diferite poziții: mențineri ale piciorului liber pe diferite direcții
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
porțiunea superioară unde se găsește mușchiul flexor profund al degetelor și îngustă, rotunjită în porțiunea inferioară unde este în raport cu pielea; - marginea externă, laterală sau interosoasă este ascuțită la acest nivel găsindu-se ligamentul interosos; - marginea anterioară servește pentru inserțiile mușchilor: flexor comun profund al degetelor de la II la V și pătrat pronator; - pe marginea posterioară în 4/5 superioară se inseră mușchiul flexor profund al degetelor e la II la V și pătrat pronator, iar în 1/3 mijlocii mușchiul cubital
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
nivelul feței anterioară se formează astfel un șanț cu direcție verticală - șanțul carpian. Marginile acestuia sunt formate lateral de trapez șu de tuberculul scafoidului iar, medial de piziform și cârligul osului cu cârlig și sunt locurile unde se inseră retinaculul flexorilor. Datorită elementelor anatomice care au fost descrise se formează un canal osteo-fibros, canalul carpian, prin care trec tendoanele mușchilor: flexori ai degetelor, flexor radial al carpului însoțite de nervul median. OASELE METACARPIENE Oasele metacarpiene sunt în număr de 5 și
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
șu de tuberculul scafoidului iar, medial de piziform și cârligul osului cu cârlig și sunt locurile unde se inseră retinaculul flexorilor. Datorită elementelor anatomice care au fost descrise se formează un canal osteo-fibros, canalul carpian, prin care trec tendoanele mușchilor: flexori ai degetelor, flexor radial al carpului însoțite de nervul median. OASELE METACARPIENE Oasele metacarpiene sunt în număr de 5 și formează scheletul palmei. Sunt oase lungi. Extremitatea superioară sau carpiană prezintă: - o fațetă articulară superioară pentru articularea cu oasele celui
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
scafoidului iar, medial de piziform și cârligul osului cu cârlig și sunt locurile unde se inseră retinaculul flexorilor. Datorită elementelor anatomice care au fost descrise se formează un canal osteo-fibros, canalul carpian, prin care trec tendoanele mușchilor: flexori ai degetelor, flexor radial al carpului însoțite de nervul median. OASELE METACARPIENE Oasele metacarpiene sunt în număr de 5 și formează scheletul palmei. Sunt oase lungi. Extremitatea superioară sau carpiană prezintă: - o fațetă articulară superioară pentru articularea cu oasele celui de al doilea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
crestă oblică - linia solearului - dispusă de sus în jos, din afară înăuntru, localizată în partea superioară a tibiei; la nivelul acestei creste se inseră: * pe interstițiu: mușchiul solear; * pe buza superioară: mușchiul popliteu; * pe buza inferioară: mușchii gambier posterior și flexorul comun al degetelor de la II la V. - fața internă: plană în 2/3 inferioare unde vine în contact cu pielea, în 1/3 superioară este acoperită de tendonul “în labă de gâscă” al mușchilor: semitendinos, semimembranos, croitor, drept intern; - fața
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
în porțiunea mijlocie și rotunjită spre cele două extremități. În sus se bifurcă și cuprinde între liniile de bifurcație tuberozitatea tibială anterioară. În jos se termină pe maleola medială a osului. - medială, mai evidentă inferior unde se inseră fasciculul din flexorul comun al degetelor și aponevroza gambieră; - externă, servește în cea mai mare parte pentru inserția membranei interosoase; în porțiunea inferioară se bifurcă pentru a delimita incizura fibulară. Extremitatea inferioară este mai puțin evidențiată prezentând: - o față superioară ce face corp
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
trohleea astragaliană la care se pun în evidență: * creasta antero-posterioară ce corespunde gâtului trohleei; * două fețe pentru cele două versante ale trohleei astragaliene; - o față anterioară, plană aflată în raport cu tendoanele extensorilor; - o față posterioară pe care alunecă tendonul mușchiului lung flexor al halucelui; - o față externă ce prezintă scobitura sau incizura pentru articularea cu peroneul; - o față medială ce se prelungește în jos printr-o apofiză voluminoasă - maleola internă - ce prezintă: * o față articulară pentru talus; * un șanț maleolar pentru trecerea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
această față într-o porțiune: * orientată spre anterior, pe care se inseră mușchiul extensor comun al degetelor, peronier anterior, extensorul propriu al degetului mare; * orientată spre posterior, pe care se găsește gambierul posterior; - posterioară, convexă, rugoasă pe care se inseră flexorul propriu al degetului mare. Marginile corpului peroneului sunt: - anterioară (creasta peroneului) se bifurcă în partea inferioară; a fost descrisă la fața laterală; - internă ascuțită pe care se inseră mușchiul gambier posterior și septul fibros ce separă mușchiul de flexorul propriu
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
inseră flexorul propriu al degetului mare. Marginile corpului peroneului sunt: - anterioară (creasta peroneului) se bifurcă în partea inferioară; a fost descrisă la fața laterală; - internă ascuțită pe care se inseră mușchiul gambier posterior și septul fibros ce separă mușchiul de flexorul propriu al halucelui; - externă pe care se inseră septul fibros care separă mușchii lojei externe de cei din regiunea posterioară. Extremitatea inferioară a peroneului este constituită dintr-o ridicătură voluminoasă în formă de piramidă triunghiulară, maleolă externă, situată într-un
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cubică: - fața superioară se articulează, în cele 2/3 anterioare, cu astragalul, iar în 1/3 posterioară devine rugoasă și se află în contact cu tendonul lui Achile de articulația tibio-tarsiană; - fața inferioară prezintă: * tuberozitatea internă: pentru inserție mușchilor: scurt flexor plantar și adductor al degetului mare; * tuberozitatea externă: pe care se inseră abductorul degetului mic; * tuberozitatea anterioară: pe care se inseră ligamentul calcaneo-cuboidian inferior; - fața externă vine în raport cu pielea; prezentă în 1/3 anterioare tuberculul extern al calcaneului; - fața internă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cubitusului. - spre suprafață cu mușchiul biceps brahial și cu nervul musculocutant; - prin marginea medială cu vasele brahiale și cu nervul median; - prin inserția terminală cu fața anterioară a articulației cotului. Realizată de nervul musculocutanat. Acțiunea: 1. este cel mai puternic flexor al antebrațului față de braț; 2. tensor al articulației cotului. MUȘCHIUL CORACOBRAHIAL Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea: Pe vârful procesului coracoid printr-un tendon comun cu cel al capului scurt al bicepsului Pe fața medială a humerusului, în porțiunea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
extensor și adductor al brațului prin intermediul capului lung. MUȘCHII ANTEBRAȚULUI Musculatura antebrațului este grupată în trei loje: anterioară, lateral externă și posterioară. MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE Musculatura regiunii anterioare este repartizată în 4 planuri musculare: * primul plan cuprinde: mușchiul rotund pronator, flexor radial al carpului, palmarul lung, flexorul ulnar al carpului; * planul al doilea: flexorul superficial al degetelor; * planul al treilea: flexorul profund al degetelor, flexorul lung al policelui; * planul al patrulea: pătratul pronator. Primele două planuri de grupe musculare au originea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
capului lung. MUȘCHII ANTEBRAȚULUI Musculatura antebrațului este grupată în trei loje: anterioară, lateral externă și posterioară. MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE Musculatura regiunii anterioare este repartizată în 4 planuri musculare: * primul plan cuprinde: mușchiul rotund pronator, flexor radial al carpului, palmarul lung, flexorul ulnar al carpului; * planul al doilea: flexorul superficial al degetelor; * planul al treilea: flexorul profund al degetelor, flexorul lung al policelui; * planul al patrulea: pătratul pronator. Primele două planuri de grupe musculare au originea comună la nivelul epicondilului medial al
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
grupată în trei loje: anterioară, lateral externă și posterioară. MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE Musculatura regiunii anterioare este repartizată în 4 planuri musculare: * primul plan cuprinde: mușchiul rotund pronator, flexor radial al carpului, palmarul lung, flexorul ulnar al carpului; * planul al doilea: flexorul superficial al degetelor; * planul al treilea: flexorul profund al degetelor, flexorul lung al policelui; * planul al patrulea: pătratul pronator. Primele două planuri de grupe musculare au originea comună la nivelul epicondilului medial al humerusului sunt denumite mușchi epicondilieni mediali sau
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
și posterioară. MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE Musculatura regiunii anterioare este repartizată în 4 planuri musculare: * primul plan cuprinde: mușchiul rotund pronator, flexor radial al carpului, palmarul lung, flexorul ulnar al carpului; * planul al doilea: flexorul superficial al degetelor; * planul al treilea: flexorul profund al degetelor, flexorul lung al policelui; * planul al patrulea: pătratul pronator. Primele două planuri de grupe musculare au originea comună la nivelul epicondilului medial al humerusului sunt denumite mușchi epicondilieni mediali sau epitrohleeni. MUȘCHIUL ROTUND PRONATOR Inserția de origine
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
ANTERIOARE Musculatura regiunii anterioare este repartizată în 4 planuri musculare: * primul plan cuprinde: mușchiul rotund pronator, flexor radial al carpului, palmarul lung, flexorul ulnar al carpului; * planul al doilea: flexorul superficial al degetelor; * planul al treilea: flexorul profund al degetelor, flexorul lung al policelui; * planul al patrulea: pătratul pronator. Primele două planuri de grupe musculare au originea comună la nivelul epicondilului medial al humerusului sunt denumite mușchi epicondilieni mediali sau epitrohleeni. MUȘCHIUL ROTUND PRONATOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]