59 matches
-
efectuată, cel puțin, limfadenectomia ligamentului hepatoduodenal. Unii chirurgi efectuează o limfadenectomie extinsă îndepărtând ganglionii limfatici celiaci, mezenterici superiori și para-aortici, deși nu există date corespunzătoare care să evalueze vreun beneficiu al acestei limfadenectomii extinse [22]. Organele adiacente, cum ar fi flexura hepatică colonică ar trebui rezecate în bloc împreună cu colecistul. Excizia căilor biliare extrahepatice pentru tumorile aflate în stadiul II nu a demonstrat îmbunătățirea supraviețuirii [22, 23]. STADIILE III și IV (T4N0-1M0, Orice T N0-1M1) O terapie chirurgicală curativă pentru stadiul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popiţa, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92178_a_92673]
-
fază in care posibilitățile curative sunt mai mari și supraviețuirea mai îndelungată [75,76]. Debut febril Poate fi explicat fie în cadrul unui sindrom paraneoplazic, fie printr-o angiocolită malignă [77]. Abdomen acut Se datorează invaziei și perforației colonului la nivelul flexurii stângi, ridicând diferite probleme de diagnostic diferențial [78]. Pancreatită acută Debutul cancerului sub masca pancreatitei acute nu este neuzual. În analiză multivariată factorii care se asociază independent cu riscul de cancer pancreatic cu debut de pancreatită acută sunt: vârsta peste
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
fluid perfect, incompresibil și fără viscozitate". Topografia este privită ca o "sarcină verticală", având o anumită "geometrie" și o anumită "distribuție". Sub efectul acestei sarcini apar: Litosfera va răspunde analog cu o placa elastică subțire: se deformează (se produce o flexură). Elementele geometrice ale flexurii depind de "mărimea, geometria" și "densitatea" sarcinii și de "proprietățile mecanice ale plăcii elastice", care sunt reprezentate prin: După 1941, ca urmare a studiilor lui Vening Meinesz, conceptul de izostazie regională și faptul că litosfera se
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
fără viscozitate". Topografia este privită ca o "sarcină verticală", având o anumită "geometrie" și o anumită "distribuție". Sub efectul acestei sarcini apar: Litosfera va răspunde analog cu o placa elastică subțire: se deformează (se produce o flexură). Elementele geometrice ale flexurii depind de "mărimea, geometria" și "densitatea" sarcinii și de "proprietățile mecanice ale plăcii elastice", care sunt reprezentate prin: După 1941, ca urmare a studiilor lui Vening Meinesz, conceptul de izostazie regională și faptul că litosfera se comportă aproximativ ca o
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
the lithosphere on the anomalies of gravity. J. Franklin. Inst., 236, 47/65"”). O grosime elastică [ T ] "mare" corespunde la o litosferă "tare" în care eforturile elastice susțin o fracțiune semnificativă din încărcare și litosfera rezistă la încovoiere rezultând o flexură de dimensiuni mici, pe când o grosime elastică "mică" implică un grad de rezistență la eforturi mic ce va conduce la o flexură de dimensiuni mari. În ultimele decade ale sec. XX , flexura litosferei propusă de Barrell (1914), aplicată (și consacrată
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
tare" în care eforturile elastice susțin o fracțiune semnificativă din încărcare și litosfera rezistă la încovoiere rezultând o flexură de dimensiuni mici, pe când o grosime elastică "mică" implică un grad de rezistență la eforturi mic ce va conduce la o flexură de dimensiuni mari. În ultimele decade ale sec. XX , flexura litosferei propusă de Barrell (1914), aplicată (și consacrată) de Vening Meinesz la măsurătorile gravitației în oceane (1941) a fost studiată și cuantificată de mulți alți cercetători. După 1943 izostazia regională
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
încărcare și litosfera rezistă la încovoiere rezultând o flexură de dimensiuni mici, pe când o grosime elastică "mică" implică un grad de rezistență la eforturi mic ce va conduce la o flexură de dimensiuni mari. În ultimele decade ale sec. XX , flexura litosferei propusă de Barrell (1914), aplicată (și consacrată) de Vening Meinesz la măsurătorile gravitației în oceane (1941) a fost studiată și cuantificată de mulți alți cercetători. După 1943 izostazia regională , a început să fie cunoscută sub numele de izostazie flexurală
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
1 cm/an Hidro izostazie fenomenul de încărcare și descărcare produs de greutatea apei - efect local Izostazie vulcanică extruziunea magmatică - efect local Izostazie sedimentară eroziunea și depunerea sedimentelor - efect local < 4 mm/an Informații complementare Anthony B. Watts , "Isostasy and flexure of the lithosphere, Cambridge University Press, 2001" Referințe externe
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
cu turnuri, colți și multe alte microforme zvelte. Astfel se înfățișează sectorul central-nordic al Munților Vrancei, delimitat la nord de Putna și la sud de valea Bălosu. Pe lîngă aceste aspecte, formațiunile geologice sînt afectate sensibil de deformări tectonice: falii, flexuri, decroșări etc. Unele linii de fracturi se evidențiază în peisaj prin povîrnișuri ori abrupturi, care mărginesc creste propriu-zise. Tot de tectonică sînt legate și mișcările seismice actuale, deosebit de frecvente în zona Vrancei. Acestea își au originea în marile energii degajate
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]