126 matches
-
Dan Marian, fiul lui Adolf și Fea, născut la data de 29 august 1953 în localitatea Iași, județul Iași, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon Le Zion, str. Israel Vefani nr. 6 (2.128/2005); copii minori: Fliș Ruth, născută la data de 8 februarie 1990, Fliș Yael, născută la data de 10 decembrie 1996. 6. Ghingold Sorel, fiul lui Leizer și Maria, născut la data de 17 iulie 1931 în localitatea Iași, județul Iași, România, cetățean francez
HOTĂRÂRE nr. 392 din 9 aprilie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196879_a_198208]
-
data de 29 august 1953 în localitatea Iași, județul Iași, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon Le Zion, str. Israel Vefani nr. 6 (2.128/2005); copii minori: Fliș Ruth, născută la data de 8 februarie 1990, Fliș Yael, născută la data de 10 decembrie 1996. 6. Ghingold Sorel, fiul lui Leizer și Maria, născut la data de 17 iulie 1931 în localitatea Iași, județul Iași, România, cetățean francez, cu domiciliul în Paris, Franța, 11 Rue Leș Halles
HOTĂRÂRE nr. 392 din 9 aprilie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196879_a_198208]
-
de așezări, căi de comunicație și terenuri din lungul arterelor hidrografice principale. Alunecările de teren constituie principalele hazarduri naturale care afectează versanții și au rolul determinant în evoluția reliefului regiunilor deluroase intra și extracarpatice și în ținuturile muntoase constituite din fliș. Diferite evaluări au pus în evidență extinderea acestor procese în perioadele cu precipitații intense, cum au fost cele dintre 1969 și 1975, când au fost scoase din circuitul economic în unele județe (Vaslui, Iași, Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Vrancea) între 1
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 21 mai 2008 de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199209_a_200538]
-
de așezări, căi de comunicație și terenuri din lungul arterelor hidrografice principale. Alunecările de teren constituie principalele hazarduri naturale care afectează versanții și au rolul determinant în evoluția reliefului regiunilor deluroase intra și extracarpatice și în ținuturile muntoase constituite din fliș. Diferite evaluări au pus în evidență extinderea acestor procese în perioadele cu precipitații intense, cum au fost cele dintre 1969 și 1975, când au fost scoase din circuitul economic în unele județe (Vaslui, Iași, Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Vrancea) între 1
HOTĂRÂRE nr. 548 din 21 mai 2008 privind aprobarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199208_a_200537]
-
2008) 48. Fishel Rita, fiica lui Reicher Isidor și Ida, născută la data de 11 aprilie 1947 în localitatea Fălticeni, județul Suceava, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Țel Aviv, str. Vetzuri nr. 8. (4.134/2008) 49. Fliș Zohar Eveline, fiica lui Fliș Solomon și Maria, născută la data de 6 iunie 1970 în localitatea Iași, județul Iași, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon LeZion, str. Hapardes Narson nr. 13. (4.098/2008) Copii minori
ORDIN nr. 1.116/C din 3 aprilie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210175_a_211504]
-
lui Reicher Isidor și Ida, născută la data de 11 aprilie 1947 în localitatea Fălticeni, județul Suceava, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Țel Aviv, str. Vetzuri nr. 8. (4.134/2008) 49. Fliș Zohar Eveline, fiica lui Fliș Solomon și Maria, născută la data de 6 iunie 1970 în localitatea Iași, județul Iași, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Rishon LeZion, str. Hapardes Narson nr. 13. (4.098/2008) Copii minori: Zohar Or, născut la data
ORDIN nr. 1.116/C din 3 aprilie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210175_a_211504]
-
subterane 8. Evaporarea, precipitațiile și procesul de scurgere 9. Bazine de culisaj (pull-apart): geneză și sedimentare 10. Geneza și structura bazinelor de foreland. Studiu de caz - bazinele de foreland ale Carpaților Orientali 11. Geologia, petrochimia, sedimentologia și litostratigrafia depozitelor de fliș și molasă din Carpații Orientali Facultatea de Informatică 1. Semantici formale executabile pentru limbajele de programare 2. Secvențializare de generație nouă: algoritmi, implementări și aplicații 3. Algoritmul EM și aplicațiile sale în bioinformatică 4. Rețele genetice de regularizare 5. Text-mining
ORDIN nr. 4.797 din 19 iulie 2012 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244397_a_245726]
-
subterane 8. Evaporarea, precipitațiile și procesul de scurgere 9. Bazine de culisaj (pull-apart): geneză și sedimentare 10. Geneza și structura bazinelor de foreland. Studiu de caz - bazinele de foreland ale Carpaților Orientali 11. Geologia, petrochimia, sedimentologia și litostratigrafia depozitelor de fliș și molasă din Carpații Orientali Facultatea de Informatică 1. Semantici formale executabile pentru limbajele de programare 2. Secvențializare de generație nouă: algoritmi, implementări și aplicații 3. Algoritmul EM și aplicațiile sale în bioinformatică 4. Rețele genetice de regularizare 5. Text-mining
ORDIN nr. C2-2/3.432 din 4 iulie 2012 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244410_a_245739]
-
subterane 70. Evaporarea, precipitațiile și procesul de scurgere 71. Bazine de culisaj (pull-apart): geneză și sedimentare 72. Geneza și structura bazinelor de foreland. Studiu de caz - bazinele de foreland ale Carpaților Orientali 73. Geologia, petrochimia, sedimentologia și litostratigrafia depozitelor de fliș și molasă din Carpații Orientali Facultatea de Informatică 74. Semantici formale executabile pentru limbajele de programare 75. Algoritmi genetici 76. Clasificarea nonsupervizată 77. Metode ne-clasice de optimizare (meta-euristice) 78. Proprietăți structurale ale grafurilor utilizate în teoria argumentării 79. Protocoale
ORDIN nr. 1.043 din 29 iunie 2015 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263694_a_265023]
-
subterane 70. Evaporarea, precipitațiile și procesul de scurgere 71. Bazine de culisaj (pull-apart): geneză și sedimentare 72. Geneza și structura bazinelor de foreland. Studiu de caz - bazinele de foreland ale Carpaților Orientali 73. Geologia, petrochimia, sedimentologia și litostratigrafia depozitelor de fliș și molasă din Carpații Orientali Facultatea de Informatică 74. Semantici formale executabile pentru limbajele de programare 75. Algoritmi genetici 76. Clasificarea nonsupervizată 77. Metode ne-clasice de optimizare (meta-euristice) 78. Proprietăți structurale ale grafurilor utilizate în teoria argumentării 79. Protocoale
ORDIN nr. 4.613 din 22 iulie 2015 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263701_a_265030]
-
subterane 71. Evaporarea, precipitațiile și procesul de scurgere 72. Bazine de culisaj (pull-apart): geneză și sedimentare 73. Geneza și structura bazinelor de foreland. Studiu de caz - bazinele de foreland ale Carpaților Orientali 74. Geologia, petrochimia, sedimentologia și litostratigrafia depozitelor de fliș și molasă din Carpații Orientali Facultatea de Informatică 75. Semantici formale executabile pentru limbajele de programare 76. Secvențializare de generație nouă: algoritmi, implementări și aplicații 77. Algoritmul EM și aplicațiile sale în bioinformatică 78. Rețele genetice de regularizare 79. Text-mining
ORDIN nr. 3.712 din 13 mai 2013 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254616_a_255945]
-
subterane 71. Evaporarea, precipitațiile și procesul de scurgere 72. Bazine de culisaj (pull-apart): geneză și sedimentare 73. Geneza și structura bazinelor de foreland. Studiu de caz - bazinele de foreland ale Carpaților Orientali 74. Geologia, petrochimia, sedimentologia și litostratigrafia depozitelor de fliș și molasă din Carpații Orientali Facultatea de Informatică 75. Semantici formale executabile pentru limbajele de programare 76. Secvențializare de generație nouă: algoritmi, implementări și aplicații 77. Algoritmul EM și aplicațiile sale în bioinformatică 78. Rețele genetice de regularizare 79. Text-mining
ORDIN nr. 2.074 din 19 aprilie 2013 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254615_a_255944]
-
are un grad de colmatare ridicat, ca urmare a absenței lucrărilor de combatere a eroziunii solurilor. 1.3.2. Caracteristici geomorfologice și potențialul geomorfologic Din punctul de vedere al raionării geomorfologice, teritoriul se încadrează în ținutul Carpaților Orientali, subținutul munților flișului. 1.3.3. Potențialul hidrogeologic și hidrologic Lacul Bălătău este alimentat de pârâul Izvorul Negru, iar o cantitate echivalentă de apă iese din lac și se dirijează spre râul Uz. Deși inițial a avut un volum de 500.000 mc
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 martie 2016 al Rezervaţiei Naturale Lacul Bălătău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271485_a_272814]
-
Geneza și structura bazinelor de foreland. Studiu de caz - bazinele de foreland ale Carpaților Orientali Geochimia metalelor rare Geochimia rocilor endogene Geochimia și poluarea solurilor Geochimia zăcămintelor de minereuri Geografia muncii Geografia populației Geologia, petrochimia, sedimentologia și litostratigrafia depozitelor de fliș și molasă din Carpații Orientali Globalizare/Europenizare: efectele acestora asupra sistemelor urbane Metalogenia hidrotermală Modificările învelișului de soluri și efectele sale asupra dezvoltării durabile Organizare și amenajare teritorială Petrologia rocilor cristale planetare Populații și teritorii Reziduurile miniere. Proprietăți fizico-chimice și
ORDIN nr. 1.127 din 27 iulie 2016 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274564_a_275893]
-
Geneza și structura bazinelor de foreland. Studiu de caz - bazinele de foreland ale Carpaților Orientali Geochimia metalelor rare Geochimia rocilor endogene Geochimia și poluarea solurilor Geochimia zăcămintelor de minereuri Geografia muncii Geografia populației Geologia, petrochimia, sedimentologia și litostratigrafia depozitelor de fliș și molasă din Carpații Orientali Globalizare/Europenizare: efectele acestora asupra sistemelor urbane Metalogenia hidrotermală Modificările învelișului de soluri și efectele sale asupra dezvoltării durabile Organizare și amenajare teritorială Petrologia rocilor cristale planetare Populații și teritorii Reziduurile miniere. Proprietăți fizico-chimice și
ORDIN nr. 4.743 din 10 august 2016 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274567_a_275896]
-
inferioară a gipsurilor apar frecvent gresiile, microconglomerate sau conglomerate ce devin predominante, alcătuind așa-numita „stivă” cunoscută sub numele de „conglomeratele de la Brebu”. Acestea se întâlnesc începând din nordul gării din Breaza, în amonte, până în dreptul cartierului Nistorești. Depozitele de fliș, alcătuite din argile verzi, marne cenușii și gresii calcaroase verzui, se găsesc în partea de nord a localității, în special în cartierul Gura Beliei. Argilele acestea fac trecerea spre un pachet de marne compacte, calcaroase, roșii și verzi - marnele de
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
intercalate cu cantități minor de șist biotit-sericit-cuarț. Între , partea inferioară a Formațiunii Pasul Nordic constă din șist cuarț-biotit intercalat cu șist epidot-cuarț, șist biotit-calcit-cuarț, și straturi subțiri de marmură cuarțoasă. Aceste roci metamorfice par a fi rezultate din metamorfismul unor flișuri marine compuse sau sedimentate, lut, gresie argiloasă, gresie calcaroasă, grauwacke, și gresie nisipoasă. Baza Formațiunii Pasul Nordic este o falie numită “Falia Lhotse”. Sub , Formațiunea Rongbuk formează baza Everestului. Ea constă din șist silminit-K-feldspat și gneiss cu numeroase silluri și
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
Bicaz. Este străbătută de șoseaua națională DN12C, care leagă Bicazul de Gheorgheni. În ansamblu, teritoriul comunei Tașca este așezat pe culmile vechilor munți cristalini și sedimentari, după care relieful coboară treptat până la albia râului Bicaz. Comuna se suprapune peste zona flișului intern cretacic și peste zona flișului extern cretacic paleogen din Carpații Orientali. Înălțimile reliefului se mențin în jurul a 1000-1558 m: vârfurile Sima (1118), Floarea (1039), Bâtca Negrii (1458). Singurele resurse ale substratului geologic sunt: gresia (ca piatră de construcție, criblură
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
DN12C, care leagă Bicazul de Gheorgheni. În ansamblu, teritoriul comunei Tașca este așezat pe culmile vechilor munți cristalini și sedimentari, după care relieful coboară treptat până la albia râului Bicaz. Comuna se suprapune peste zona flișului intern cretacic și peste zona flișului extern cretacic paleogen din Carpații Orientali. Înălțimile reliefului se mențin în jurul a 1000-1558 m: vârfurile Sima (1118), Floarea (1039), Bâtca Negrii (1458). Singurele resurse ale substratului geologic sunt: gresia (ca piatră de construcție, criblură pentru șosele și căi ferate) din
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
După confluența acestora, în dreptul satului Tescani râul poartă denumirea de "Tazlău". Din punct de vedere hidrografic, regiunea are, pe lângă cele două râuri, numerose pâraie, iar stratul acvifer este sărac și la mare adâncime. Substratul geologic al regiunii este constituit din fliș carpatic, alcătuit în mare parte din formațiuni cretacice și paleogene, dispuse în pânze ce se desfășoară de la vest la est. În cea mai mare parte, valea Tazlăului este recentă: pleistocen-cuaternar, formată din depozite aluvionare. Solurile din zona dealurilor subcarpatice sunt
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
de ciment poate imprima gresiei un grad mai mare sau mai mic de impermeabilitate. De exemplu, gradul cel mai ridicat de impermeabilitate îl prezintă gresia silicioasă, materialul constituent determinându-i masivitatea. În România, morfologia axată pe gresii este specifică zonei flișului cretacic și paleogen (gresiile de Kliwa și Tarcău). Tot în zona flișului, conglomeratele se înscriu prin forme semețe și o morfologie pseudocarstică. Un relief specific se întâlnește în Ceahlău, Ciucaș, Bucegi. Când gresiile sunt dure și intens diaclazate (cu crăpături
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
de impermeabilitate. De exemplu, gradul cel mai ridicat de impermeabilitate îl prezintă gresia silicioasă, materialul constituent determinându-i masivitatea. În România, morfologia axată pe gresii este specifică zonei flișului cretacic și paleogen (gresiile de Kliwa și Tarcău). Tot în zona flișului, conglomeratele se înscriu prin forme semețe și o morfologie pseudocarstică. Un relief specific se întâlnește în Ceahlău, Ciucaș, Bucegi. Când gresiile sunt dure și intens diaclazate (cu crăpături), apar forme cu aspect semeț, unde există un grad de fragmentare accentuat
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
subpolar, modelarea argilelor se face predominant prin procesul de solifluxiune. În România morfologia dezvoltată pe argile este prezentă în numeroase unități cum sunt: Podișul Sucevei, Podișul Central Moldovenesc, Câmpia Moldovei, Colinele Tutovei, Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor, zona montană a flișului, zona subcarpatică. Una din trăsăturile de bază ale acestui tip de relief este dată de rețeaua hidrografică, care prezintă văi largi, marcate frecvent de mlaștini care uneori întrerup firul apei. Versanții prezintă pante de obicei mici și foarte mici, interfluviile
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
vest a teritoriului (Obcina Târsicilor). Înălțimea maximă este de 1030 în zona Piatră Muierilor. Morfologia acestei zone se caracterizează prin culmi alungite pe direcția NV - SE, (dealul Homorodului, dealul Vulturului), paralele cu direcția elementelor structurale din zonă. Obcina Mare corespunde Flișului Paleogen marginal al Unității de Tărcau. Podișul Moldovei este reprezentat în zona prin Dealurile Piemontane Marginea și Depresiunea Rădăuți. Dealurile Piemontane Marginea prezintă un relief colinar cu înălțimi de peste 600 m și ocupă partea centrală a teritoriului comunei. Culmile dealurilor
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
alocuri cu piroclastice andezitice și de andezite bazaltoide. În zonele mai joase ele sunt acoperite cu depozite sedimentare noi. La sud de albia pârâului Baraolt se întinde masivul muntos al Munților Baraolt care, din punct de vedere tectonic - structural, aparține flișului intern al cretacicului carpatin. Ele sunt constituite în mare parte din gresii care formează bancuri, apoi marnocalcare și masive calcaroase (numite olistolite), cuprinzând un interval geocronologic începând cu cretacicul inferior - barremian, aptian, albian - , peste care apar pe alocuri și conglomerate
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]