181 matches
-
liniște, Terzi vorbise cu o voce răgușită, care abia se auzea. Zisese: „Cetățeni, prieteni. După atâtea sacrificii grele... iată-ne aici. Glorie celor căzuți pentru libertate“. Atât. Și dispăruse Înăuntru. În vremea asta mulțimea urla, partizanii Înălțau pistoalele-mitralieră, puștile Sten, flintele, vechile puști nouăzeci și unu și trăgeau salve de sărbătoare, cartușele goale căzând peste tot, și copiii vârându-se printre picioarele ostașilor și ale civililor, pentru că o colecție ca aia n-aveau să mai vadă, exista riscul ca războiul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
-i greu de înțeles de ce). Mângâiam pisici pe Aleea Grațioasă (Maria îmi făcea semn să tac: era preferata ei). Ne-opream cu respect pe strada Străzilor, de unde, credeam noi, a început pe vremuri tot orașul. Căutam haiduci și trosnituri de flinte pe Drumul Sării și smulgeam boboci de flori, să-i ducem acasă, din Rodul Pământului. Ne uitam prin dicționare după Abuș, Ritoride și Oriav (păreau niște eroi antici, grozavi și uitați). Verificam Aleea Potaisa (cu rezonanță canină; nimeni nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
după care să-i duc resturile la o expoziție internațională. Iubirea noastră față de el se transformase în ură, ca atunci când stai prea mult aproape de cineva. Bucureștiul părea slab și arogant, timpul trecuse peste el cu bâte și pietre, săbii și flinte, dar mai ales camioane și buldozere, pătându-l de jeg și rușine. Locuitorii lui erau vicleni și resemnați, cetățeni ascultători, veșnic căzuți în dizgrație, revoltați doar în vise, la cârciumă sau pe-o pânză de tablou grabnic acoperită c-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
la nivel popular, dintr-o perspectivă cvasianonimă și naivă, prin intermediul unor întâmplări episodice banale. În ciclul Roata cu șapte spițe, o țărancă face tot posibilul, riscându-și viața, ca pușca ascunsă de bărbatul ei, fost gornic, să ajungă la răzvrătiți (Flinta lui Dămian); jertfindu-se, un țăran beteag vestește, buciumând, izbucnirea răzmeriței (Tulnicul lui Gădălin); alt țăran izbutește să ia, în ziua zdrobirii pe roată a lui Horea, opincile acestuia, obiecte devenite sacre pentru el, pe care apoi, după îndelungi șovăieli
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
Prin natura educației mele, eram un om care știa cum să asculte. Iar Einhorn, cu însușirile lui, cu cultura și talentul său oratoric, cu registrul lui de efecte nu voia să mă influențeze practic. Nu semăna cu Bunica aici, cu flintele ei educaționale ațintite asupra noastră. El prefera să susure, să se poarte admirabil și elocvent. Nu părintește. Nu se cădea să îmi închipui cumva că sunt parte din familie. Și nici nu prea existau șanse de așa ceva, la stilul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
buzele acelea ale lui vinete și amare s-au arcuit într-un surâs palid, neîncrezător. Întrebarea din vocea lui îi făcea glasul să tremure. Sigur! Eu sunt, prostule! Doamne, cum ai mai nimerit și tu aici? Și ce faci cu flinta aia de la brâu? Dar tu cum ai ajuns aici? Măi, frate, dar știu că ne plimbăm. Ce-ai pățit la cap? Am căzut de pe cal, i-am spus, și în ciuda bucuriei de a-l revedea imediat mi-a trecut prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
nu mi-a scris, pierzându-se în negura albastră a mărilor străvechi, probabil în urma unei specii de flamingo, cu cine știe ce nou amant care n-o va înțelege cu mult mai bine decât mine, și instalându-se pe vreun parapet cu flintele și lațurile ei, cu aparatul de fotografiat și binoclul ei. Avea probabil să îmbătrânească astfel, rămânând neschimbată. Nici eu nu întineream și prietenii mei făceau glume despre înfățișarea mea, care nu era din cele mai prospere. Când zâmbeam mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
expresie juvenilă, lui I. i-a plăcut să jongleze cu aluzii livrești și cu imagini. O sugestie pentru ce ar intenționa să fie poezia din Cinste specială e cuprinsă într-un Sonet: „Împerecheați-vă, cuvinte,/ Ca plumb și pulbere în flinte/ Vărsați din alfabet borhotul!” Violentarea relațiilor așa-zicând naturale pentru codul poetic al timpului nu se face în sensul „mai pur” al limpezirii logice, aceasta fiind chiar în opoziție cu proiectul lui I. Poetul cultivă atipicul logic și combinatoriu. Consecvent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
boierilor Bălșescu. Boierule, norodul îți poruncește să scoți oamenii de la osândă! a strigat Tudor, oprind calul în fața cerdacului. Nu vreau! a urlat boierul, și a pus mâna pe pușcă să tragă asupra lui Tudor. Lasă arma, boierule! Că noi avem flinte mai bune și mai multe,.. Într-adevăr, văzând zece flinte pandurești, toate ațintite asupra lui, Bălșescu a lăsat arma în jos. Și așa, cum i-a poruncit Tudor, a coborât din cerdac și a dezlegat oamenii osândiți la afumare. A
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
osândă! a strigat Tudor, oprind calul în fața cerdacului. Nu vreau! a urlat boierul, și a pus mâna pe pușcă să tragă asupra lui Tudor. Lasă arma, boierule! Că noi avem flinte mai bune și mai multe,.. Într-adevăr, văzând zece flinte pandurești, toate ațintite asupra lui, Bălșescu a lăsat arma în jos. Și așa, cum i-a poruncit Tudor, a coborât din cerdac și a dezlegat oamenii osândiți la afumare. A început cu Tinca. Pandurii au descălecat și-au ajutat-o
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
înfundă [se înfunda] în valea primejdioasă, unde căzuseră până atunci atîția oameni. Dispăru [dispărea] în fum, apoi, ieșind din umbră, se ivi [se ivea] din nou de cealaltă parte a văii [...]. Urcau [urcară] amenințători, gravi, netulburați; în răstimpul dintre tirul flintelor și al artileriei se auzea [se auzi] un tropot puternic. Pentru că erau [fură] două divizii, formau două coloane: în dreapta era [fu] divizia Wathier, în stânga divizia Delord. De departe ți se părea [păru] că vezi doi șerpi uriași de oțel îndreptându
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
superioară a fiecărei categorii sociale. Uneori este prevăzut, notat în foaia de zestre, dar în imposibilitatea de a-l da tatăl intervine și fie îl șterge, fie oferă altceva la schimb: „în loc di cal di ginere s-au dat o flintă“. Darurile de logodnă sunt diferite de cele ce urmează a se face ulterior, până la nuntă, și care se nu mesc „daruri di na intea nunții“. Această deosebire este clar marcată într un proces de ru pe re a logodnei unde
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o spurcată liftă păgână, ce vă ia pâinea din mână sau niște greci ciocoi ce vă sug sângele din voi? Codrean Zic, zău, căpitane, că n-am întâlnit că dacă-i întâlneam cu moartea-n cale le ieșeam, căci aceste flinte ruginite, pentru capul lor pregătite și acest cuțit ager de oțel pregătit tot pentru ei căci de când ne-am despărțit, eu nimic n-am folosit, banii ce i-au avut la săraci i-am împărțit, săraci sărăcuți de Dumenzeu miluiți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
moartea păgânului, spiritul creștinului, atunci când team întâlnit spuneai că ești un biet țăran sărac, cereai bani să te faci bogat, dar acum cu mult teai umilit și la codru ai ieșit ce credeai că noi suntem niște curci plouate, cu flinte ruginite-n spate? La moarte te gândești sau cu mine vorbești, când m-oi enerva, pe toți trei vă voi spânzura. Bucur Haide vorba să lăsăm și un cântec să cântăm! Un cântec de unire pentru a noastră întâlnire. Haiducii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
le prea place sîngele. De-a lungul istoriei, ei s-au dovedit mai degrabă înfrățiți cu natura și resemnați decît violenți. Se mulțumeau să asculte susur de izvoare și istoria, puțin forțată, spune că puneau mîna pe ghioagă, bolovan sau flintă doar în situații-limită, cînd trebuiau să lupte pentru tarlaua personală. Gena lor pașnică pare însă pe cale de dispariție. Societatea e din ce în ce mai violentă cu cît te duci mai spre cartierele mărginașe. Ringurile cu sfori, destinate teoretic boxului, sînt folosite pentru diverse
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
din gardă să le alunge, dar n-au pe cine. Mi-au raportat că sunt arătări ale strigoilor. -Să mergem-spuse contele luând un paloș din panoplia de arme, urmat de familie și gardă. Robert și Daniel fii contelui înarmați cu flinte și săbii ieșiră afară primii. La lumina făcliilor, au văzut cu uimire încăierarea, între două cete de oameni îmbrăcați ciudat. Atacatorii erau înbrăcați în mantii albe, cu cruci negre pe piept și spate, având scuturi de apărare cu același semn
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
o spurcată liftă păgână, ce vă ia pâinea din mână sau niște greci ciocoi ce vă sug sângele din voi? Codrean Zic, zău, căpitane, că n-am întâlnit că dacă-i întâlneam cu moartea-n cale le ieșeam, căci aceste flinte ruginite, pentru capul lor pregătite și acest cuțit ager de oțel pregătit tot pentru ei căci de când ne-am despărțit, eu nimic n-am folosit, banii ce i-au avut la săraci i-am împărțit, săraci sărăcuți de Dumenzeu miluiți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
moartea păgânului, spiritul creștinului, atunci când team întâlnit spuneai că ești un biet țăran sărac, cereai bani să te faci bogat, dar acum cu mult teai umilit și la codru ai ieșit ce credeai că noi suntem niște curci plouate, cu flinte ruginite-n spate? La moarte te gândești sau cu mine vorbești, când m-oi enerva, pe toți trei vă voi spânzura. Bucur Haide vorba să lăsăm și un cântec să cântăm! Un cântec de unire pentru a noastră întâlnire. Haiducii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
stoluri, ca păsările călătoare, purtând pe aripile lor idei și proiecte și vise. Dar cum să le prinzi? Dacă ar fi ca fluturii, le-aș aduna cu plasa de prins insecte; dacă ar fi ca păsările, le-aș ținti cu flinta; dacă ar fi ca visele, le-aș învălmăși în mrejele somnului. Travestite în miraculoase inspirații, gândurile colindă prin eter, poposind, după vrere, în minți neostoite și iscoditoare. Le aștept să vină și la mine pentru a le zidi în creații
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
de spaimă. În ascunzișuri, bidivii purtau pe șeaua lor haiduci care așteptau, răbdători, caleștile de boieri, pentru a le jefui. Cântați în balade, doinite din fluier, ortomanii erau jurați să rupă lanțul asupririi... Și să împartă dreptatea socială sub plumbii flintelor și tăișul hangerelor. Pe înserate, călătorul trăgea pentru adăpost prin hanuri dubioase, nădăjduind a se feri de bucluc. Bucuros că a mai scăpat o zi plină de pocinoage, asculta vrăjit muzica tarafului. Ostenit, se așeza pe laviță și își ținea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
un număr însemnat de italienisme aparținînd acelorași domenii ca cele intrate în franceză: balcón, banca, charlatan, fachada, medal-la, soneto etc. În portugheză, există, de asemenea, numeroase împrumuturi italiene: adágio, alteza, amainar "a strînge vele-le; a (se) liniști", cantata, escopeta "flintă", infanteria, libreto, pastel, soneto, tenor. Cronologic, italiana a fost primul idiom romanic care a influențat limba română, încă de la începutul secolului al XVIII-lea, prin cronicarii munteni, pentru ca, spre sfîrșitul acestui secol, să devină sursă de împrumuturi pentru învățații din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vreo douăzeci de kilometri, iar pe Șesul Ditrăului mai ieșeau noaptea haitele de lupi la șosea. Din cele zece căruțe care Își propuneau să meargă la moara din Ditrău, era necesar ca cel puțin doi proprietari să fie Înarmați. O flintă În fața convoiului și alta În spate. Astfel Înarmați, convoiul pleca la drum Înainte de ivirea zorilor. Totul se pregătea de cu seară. Drumul, nu tocmai ușor, dura până seara. Dormeau acolo, În căruțe, și a doua zi, ajungând la rând, după ce
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
la Mitropolie, l-au ridicat pe I.P.S. Veniamin, și punându-l în fruntea lor, au pornit spre Curtea Domnească, „clocotind văzduhul de zgomotul și amenințările lor”. Vodă își trimise arnăuții și în timp ce mulțimea era prin dreptul Trii Sfetitelor, ei sloboziră flintele; opt din ei căzură morți. Norodul înfierbântat începu să urle. Blândul, smeritul, învățatul, mitropolit ce l-a avut Moldova, Veniamin Kostachi, văzând dezastru, îngenunche în fața acestor oameni, rugându-i să nu înainteze și, făgăduindu-le că va ispăși el toate
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
prin propriile-i forțe. Și, schimbare fiind, rând pe rând, aspecte ale lumii definitorii la un moment, devin caduce În cel următor, și mor mai târziu; chiar dacă, mai Înainte de a fi definitorii, s’au născut, cu vigoarea potențialității... Și, cu flinta astfel Încărcată, să parcurgem istoria, Începând cu Roma deși, cu puțină imaginație, totul poate fi dat Înapoi până În epoca de piatră, chiar mai Înapoi, când strămoșii s’au certat cu verișorii simieni, coborând din copac, dar Într’o hoardă. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ținuta păstorească, dar, parcă din premoniție, citim și avertismentul: „Fii gata, Române”, semnat de Vasile Militaru: „Fii gata, Române, să-ți aperi hotarul Moșia străbună, fii gata să-ți aperi!... Vrăjmașului țării, de-i scapără-amnarul - Spre pieptu-i, fii gata, din flintă să-i scaperi!”... Viața merge înainte. În 1939, 332 pagini, în 1940 alte 240 de pagini.. * Credința, foaie de zidire sufletească a Mitropoliei Bucovinei de sud, anul XVI, numărul 1, ianuarie 1947, cu apariție lunară, în redacția și administrarea Consiliului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]