171 matches
-
întâlnim și la poemul, Lazăr de la Rusca, scris de Dan Deșliu, în anul 1949: Noi, Minerii Minelor/ Vrem moarte jivinelor!/ Noi, strungarii, ajustorii/ Cazangii și sudorii/ Toți, d-aici, de la „Vulcan'',/ Aflând faptă de dușman/ Cerem să-i sfârșiți sub flinta/ Pumnul nostru greu să-l simtă! Versurile se referă la execuția, care a avut loc în dimineața zilei de 2 august 1949, în Pădurea Verde de lângă Timișoara, unde au fost împușcați nouă partizani anticomuniști, prinși de Securitate, în Munții Banatului
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
latră , scos din fire , crâncen câinele pământului. Subțire rochia de mireasă valsează undeva-n văzduhuri, căruța mortului e trasă și tremură în iarnă murgul, o, câine al pământului, vezi bine că eu sunt în război cu timpul, străbunii mei purtară flinte, eu retopesc plumbii-n cuvinte. Eroare mare, cred, se face, când râde-un om de dobitoace, pentru că râsul nu e semn de multă minte, ci din lemn e capul celui care crede că umbra lui nu se mai vede, iar
CA UN PAING de BORIS MEHR în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355229_a_356558]
-
de mici cum să-și apere drepturile. Pe post de tânăr vlăstar în familia armelor de foc, lângă pușca automată clasică, de adulți, ”jucăria” făcea casă bună. Pe patul ei era desenată pisicuța Hello Kitty, semn că nu era orișice flintă, ci chiar una de marcă aleasă. Nu contează că tonul roz-bombon nu se asortează cu luciul metalic al muniției. Important e să iasă banul! Ca să vezi cum moda asta a je m´en fichisme-ului etic se poartă până sus, la
MERE ŞI MITRALIERE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353286_a_354615]
-
și până-n stepe, Să culegem miezul verii Din copitele la iepe. Să străbatem zarea-n lume, Alergând ca mânjii teferi, Până se vor face spume Și în coame cu luceferi. Când am paloșul la brâu, Iar pe umăr port o flintă, Tu, iubito, pune-mi frâu, Ca iubirea să se simtă. La întoarcerea acasă, Codrii să-i străbat călare Și în ierburi, ca o coasă, Să mă-ntunec la chemare. Tihna asfințind aproape La crepuscul de lumină, Să mă plângă-n
LA ÎNTOARCEREA ACASĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359236_a_360565]
-
dor mă frământ întruna în trecutul trist și în cel ce vine, speriat să nu pierd pentru totdeauna credința-n mine. Încotro mă duc fără crez și țintă parcă-atras mereu de-o ciudată forță dornică să am în gânduri o flintă și nu o torță? Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1546, Anul V, 26 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340960_a_342289]
-
Stihuri > Cugetare > ÎNTĂRITURI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 289 din 16 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ÎNTĂRITURI Dureri m-apasă Să mă las învins? De ele nu-mi pasă Sunt sătul de plâns. Ai gândurilor armurieri, Scoate-ți flinte, spade, Să distrug unele temeri, Să vedem cum îmi șade? Voi paznici de idei Întăriți-mi inima, gândirea, Căci nu pot fără temei Să-mi spulber fericirea. Dar oare pot cum vreau Să mențin această idee S-o rețin și
ÎNTĂRITURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342560_a_343889]
-
gradualitate emoțională perfect motivată de destinele sinuoase ale personajelor. Antologică este scena crimei odioase comise de ocupanți. „Trecuse de miezul nopții când a fost trezit de două împușcături, schelălăit de câini, tăcere și un alt foc de armă. «Asta e flinta lui Pătru!» A sărit din pat, a luat pușca și pistolul și a ieșit în pragul casei. - Ce s-a întâmplat, Pătrule? - Boierule! I-am prins pe rus încercând să fure purceaua. L-am închis în cămăruța de la poartă. A
PREFAŢĂ LA ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340556_a_341885]
-
de ei! Mâine să-i îngropi la marginea Șasei. Ăsta are arma la el? - I-am luat-o boierule! Gheorghe Roșianu a coborât scările și s-a apropiat de Pătru, care avea în mână felinarul și pe umăr două arme. Flinta și o carabină cu încărcător. Din interiorul camerei se auzeau strigăte în limba rusă. - Vom sta de pază amândoi. Dau telefon să chem jandarmii din Lădești, să-l ia pe prăpăditul ăsta de aici. Le predăm și arma. Mă duc
PREFAŢĂ LA ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340556_a_341885]
-
Greis muss sein Holz sich tragen - Scheint aus einer Mär zu sein. Die Wölfe heulen. Ihm ist nicht bang! Er fühlt den Frost șo eisig; Weiß, dass es nicht ist șo lang Bis ihm warm sein wird vom Reisig. Seine Flinte auf der Schulter, Im breiten Gürtel die Axt șo alt, Die Kappe trägt am Ohr er munter Und im Herzen ... nur den Wald! Übersetzung von Henrike Brădiceanu-Persem Referință Bibliografica: Poezii bilingve / Gheorghe Vicol : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1911
POEZII BILINGVE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378570_a_379899]
-
pe veci înbotnițat smintit și făr-de-lege oropsit făr-de- sentință prăduit de legiuri și santinele cu dinți de ură și măsele din piatră dură și de-un os ce nu va fi cântând duios nicicînd și nicăieri. Pe Poetașul maiestuos cu flinta-n brațu-i musculos el, mesagerul arțăgos, sus pe Golan privind în jos l-am confundat cu zeul Pan nimfo-maniacul dolofan cel cărui i s-a spus Poetul - un fugaci - el pictor fals al miilor de draci smoliți și din fantasmă
ÎNTÂLNIREA DE LA MIEZUL NOPŢII (POEME) de AURELIA SATCĂU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371596_a_372925]
-
cavalerul tristei figuri de semizeu, căci și-au pierdut arhangheli condurii printre teascuri tot bătucind lumina în boabele de seu. Azi, de exemplu, crește fasolea din morminte, mîine, la ora asta, va dănțui un cal, contemporan, haiducii mai fumegă prin flinte, iar decît altul, unul e totuși mai egal. Să ne prefacem singuri, căci rana e în toate, dorm prinții amăgirii pe oasele din turn, a mai rămas cu dinții să muște din abate vreo nubilă fecioară cu sînge taciturn... Ce
PROVIZORIU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344803_a_346132]
-
e un dezastru pe boltă fiecare astru înseamnă-o străduință vană și taxe în registrul de cadastru la ce bun s-atingi o țintă dacă nu câștigi finala, că nu faci parte din cabala și n-o să pui mâna pe flintă pentru dreptul tău la Scala dacă nu ai certitudini orișice liman e iluzoriu iar guvernul provizoriu eșuează-n platitudini pe întinderi de ivoriu că sunt scrise și nescrise în mai noi sau vechi anale taine convenționale ce cuprind numai abise
ORICE PAS E O CAPCANĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376989_a_378318]
-
e un dezastru pe boltă fiecare astru înseamnă-o străduință vană și taxe în registrul de cadastru la ce bun s-atingi o țintă dacă nu câștigi finala, că nu faci parte din cabala și n-o să pui mâna pe flintă pentru dreptul tău la Scala dacă nu ai certitudini orișice liman e iluzoriu iar guvernul provizoriu eșuează-n platitudini pe întinderi de ivoriu că sunt scrise și nescrise în mai noi sau vechi anale taine convenționale ce cuprind numai abise
ORICE PAS E O CAPCANĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376988_a_378317]
-
ca toți bravii comandanți de oști ce nu au lăsat România culcată la pământ, gărzi de dorobanți purtând uniformele în care armata română a traversat Dunărea și a biruit alături de luminosul bărbat al istoriei noastre, Principele Carol l, oșteni cu flinte la umăr, îmbrăcați în mândra uniformă ostășească a epocii, cu umeri voinicești, cu spatele drept și cu mustăți stufoase și răsucite, ca ale roșiorilor, dorobanților și cavaleriștilor pictați de Nicolae Grigorescu, chiar atunci, în iureșul Războiului de Independență, împresuraseră grădina
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
expresie juvenilă, lui I. i-a plăcut să jongleze cu aluzii livrești și cu imagini. O sugestie pentru ce ar intenționa să fie poezia din Cinste specială e cuprinsă într-un Sonet: „Împerecheați-vă, cuvinte,/ Ca plumb și pulbere în flinte/ Vărsați din alfabet borhotul!” Violentarea relațiilor așa-zicând naturale pentru codul poetic al timpului nu se face în sensul „mai pur” al limpezirii logice, aceasta fiind chiar în opoziție cu proiectul lui I. Poetul cultivă atipicul logic și combinatoriu. Consecvent
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
la nivel popular, dintr-o perspectivă cvasianonimă și naivă, prin intermediul unor întâmplări episodice banale. În ciclul Roata cu șapte spițe, o țărancă face tot posibilul, riscându-și viața, ca pușca ascunsă de bărbatul ei, fost gornic, să ajungă la răzvrătiți (Flinta lui Dămian); jertfindu-se, un țăran beteag vestește, buciumând, izbucnirea răzmeriței (Tulnicul lui Gădălin); alt țăran izbutește să ia, în ziua zdrobirii pe roată a lui Horea, opincile acestuia, obiecte devenite sacre pentru el, pe care apoi, după îndelungi șovăieli
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
a bunelor întreprinderi ale umanității: „De la chinezi au învățat toate neamurile de pe pământ cum se lucrează mătasea și nu numai atât; de la ei au deprins și arta de a naviga cu busola ori de a turna tunurile cele mari și flintele, precum și de a tipări cărți”. Adevărate sau nu, aceste semne ale unei „politii” diseminate îmbracă un avertisment cordial: paginile care urmează - cu o sistemă ce pleacă de la istoric și geografic pentru a îmbrățișa toate structurile însemnate ale unei entități constituite
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
câțiva (Aurel Baranga, N. Țațomir, Nina Cassian, Marcel Breslașu, Stelian Filip) care au scris fabule în ultima jumătate de secol XX. În volumul Ventuze (1977) figurația alegorică nu mai este animalieră, ci sunt puse să dialogheze baionete, ranițe, gloanțe, cătări, flinte, pistoale, centuri, lopeți, tunuri. Ca și în culegerea Fabule (1982), textele se adresează cu precădere tinerilor și mizează pe o morală care face apel la proverbe. Interesul cărții de interviuri Perimetru sentimental. Dialoguri cu scriitori olteni (1980), unde se urmărește
POP-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288891_a_290220]
-
de a sluji drept suport capătului de lemn al harponului, celălalt capăt ieșind ca o sabie tăioasă deasupra provei. în felul acesta, arma e la îndemîna harponistului, care o smulge la fel de ușor din suportul ei, cum își ia un pădurar flinta de pe perete. Se obișnuiește să se agațe cîte două harpoane în cavalet - harpoane numite „primul“ și, respectiv, „al doilea fier“. Dar aceste două harpoane sînt legate de aceeași saulă, fiecare prin propria-i parîmă; scopul urmărit este de a le
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
el, partul se feri înlături. Ă De ce s-o fi fîțîind pe-acolo diavolul ăla? se întrebă Stubb, privind de la teuga. Afurisitul își vîră nasul în foc ca-ntr-un cuptor și miroase el însuși a foc, ca încărcătorul unei flinte încinse. în cele din urmă tulpina harponului, împletită din douăsprezece, fu vîrîtă în foc pentru ultima oară, iar Perth, ca s-o călească, o azvârli în butoiul cu apă de lîngă el; aburul șuierător țîșni spre fața înfierbîntată a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu parîmă suplimentară Ă Hm, hm, hm! Oprește-te, tunet! Prea mult tună pe-aici pe sus. La ce bun tunetul? Hm, hm, hm! Nu vrem tunete, vrem rom, dați-ne o cană de rom. Hm, hm, hm! Capitolul CXXII FLINTA în toiul taifunului, omul care ținea în mînă echea din os de balenă a vasului fusese trîntit de mai multe ori la pămînt din pricina mișcărilor ei spasmodice, deși echea fusese legată cu parîme duble - e drept, nu prea strîns, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
încoace și încolo, aruncînd umbre capricioase pe ușa zăvorîtă a cabinei - o ușă subțire, care avea, în partea de sus, obloane în loc de tăblii. Din pricina izolării ei, în cabină domnea o liniște ca de subterană, deși în juru-i bubuiau stihiile dezlănțuite. Flintele încărcate străluceau în rastelul de lîngă peretele despărțitor. Starbuck era un om drept și cinstit, dar în clipa cînd văzu flintele, în mintea lui încolți un gînd rău, însă atît de amestecat cu altele bune sau măcar neutre, încît nici
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în loc de tăblii. Din pricina izolării ei, în cabină domnea o liniște ca de subterană, deși în juru-i bubuiau stihiile dezlănțuite. Flintele încărcate străluceau în rastelul de lîngă peretele despărțitor. Starbuck era un om drept și cinstit, dar în clipa cînd văzu flintele, în mintea lui încolți un gînd rău, însă atît de amestecat cu altele bune sau măcar neutre, încît nici el nu-și dădu seama la început de prezența lui. Ă Odată era cît pe ce să mă-mpuște, își spuse
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
rău, însă atît de amestecat cu altele bune sau măcar neutre, încît nici el nu-și dădu seama la început de prezența lui. Ă Odată era cît pe ce să mă-mpuște, își spuse el în șoaptă. Da, chiar cu flinta aia ghintuită... Ia s-o iau, s-o pipăi... Ce ciudat, eu, care am mînuit atîtea lăncii ucigătoare, tremur acum. O fi încărcat? Ia să vedem. Da, da și magazia i-e plină de pulbere! Asta nu-i bine... S-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
acum. O fi încărcat? Ia să vedem. Da, da și magazia i-e plină de pulbere! Asta nu-i bine... S-o golesc? Nu, mai aștept puțin. Vreau să mă dezbar de tremurul ăsta. O să țin cu curaj în mînă flinta, în vreme ce mă gîndesc... Așadar, am venit aici ca să-i raportez despre briză, o briză prielnică. Dar cît de prielnică? Și pentru ce anume? Pentru moarte și pentru pierzanie! prielnică pentru Moby Dick! Un vînt prielnic doar pentru peștele ăla blestemat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]