994 matches
-
Bibliotecii Naționale a României PAIU, CONSTANTIN Toates vechi și nouă toate... : dramatizări, versiuni scenice, scenarii / Constantin Paiu ; cuv. înainte de Florin Faifer. Iași : Junimea, 2015 ISBN 978-973-37-1867-3 I. Faifer, Florin (pref.) 821.135.1-2 Coperta: Emanuel FLORENTIN Tehnoredactor: Florentina VRĂBIUȚĂ, Emanuel FLORENTIN Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand BCU Mihai Eminescu) cod 700 511 Iași ROMÂNIA tel./fax. 0232 410 427 e-mail: edjunimea@gmail.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
fiecare să lupte după cum putea, Într-o teribilă ignorare a convențiilor militare. Evadat Între timp din coșul de rufe, Bonaparte Își stabilise cartierul general după un dulap cu medicamente, de unde Începu să Împartă ordine scurte și precise. Ca urmare, lutierii florentini avansară pe flancul stâng, la umbra imensului ghiveci al asparagusului, dar Jimmy Hoffa, ieșit ca din pământ, le sări În cârcă. Van Gogh și Monet , cu niște pensule lungi În mâini, se Învârteau În jurul lui Jack Dempsey, Încercând să-l
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
zace rucsacul lui Tîrnăcop. — O să facem pe victimele, zice Gulie, frumușică idee, numai așa putem scăpa cu fața curată, zice, de parcă abia atunci ar fi aflat de plan. — Cercul al șaselea, ereticii, zice Tîrnăcop, asta sîntem, niște eretici, pînă și Florentinul s-a rătăcit în mijlocul lor, cu toate că-l avea călăuză pe Vergilius care era mult mai experimentat. Era în jur de trei dimineața, Peștii se vedeau răsărind la orizont, exact în clipele în care Carul Mare se pregătea să apună, ce
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
zace rucsacul lui Tîrnăcop. — O să facem pe victimele, zice Gulie, frumușică idee, numai așa putem scăpa cu fața curată, zice, de parcă abia atunci ar fi aflat de plan. — Cercul al șaselea, ereticii, zice Tîrnăcop, asta sîntem, niște eretici, pînă și Florentinul s-a rătăcit în mijlocul lor, cu toate că-l avea călăuză pe Vergilius care era mult mai experimentat. Era în jur de trei dimineața, Peștii se vedeau răsărind la orizont, exact în clipele în care Carul Mare se pregătea să apună, ce
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
are drept motto o frază elucubrantă, cu pretenții filozofice, emisă cândva de autorul adulat: „Interiorul unui fenomen își asumă, prin extensie paradoxală, exteriorul său. Cu alte cuvinte, îi aparține și ceea ce nu-i aparține!“ În stilul său impetuos și hilariant, Florentin Smarandache a trimis la un moment dat pe adresa a numeroase reviste din România un fel de manifest prin care încerca să lanseze un curent literar inventat de el: paradoxismul. Redactorii revistelor respective au avut motive, atunci, să râdă cu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mințit cînd a afirmat că oamenii politici mint, a spus adevărul despre minciună. Asta a înțeles Napoleon (autor al unor interesante adnotări în marginea Principelui) cînd, scriindu-i doamnei de Remusat, spunea că Metternich, ambițiosul cititor, în taină, al cărții florentinului, "este aproape de a fi un om de stat, pentru că minte foarte bine"4. Detaliile despre posteritatea foarte sinuoasă a cărții, oricum o posteritate nesperată de autor, deși sînt atrăgătoare, ar putea fi fastidioase. Ele sînt foarte multe, dar alcătuiesc o
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
adevărurile simple și eterne ale istoriei. Orice s-ar spune, ei, intelectualii, sînt "legiuitorii nerecunoscuți ai lumii", căutătorii noului în cele vechi. Machiavelli a fost un vîrf între ei. Noblețea acestei ultime căutări, nevoia aducerii aici și acum a meditațiilor florentinului, toate de o franchețe ce poate fi confundată cu violența, justifică reeditarea cărții. Bibliotecile noastre au puține exemplare românești ale Principelui și foarte puține studii solide scrise la noi, dintre care nu se poate reține decît monografia încă demnă de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de machiavelism se traduce, pentru el, prin "politică realistă". Despărțindu-se de "nulitatea comentariilor" lui Benoist, Guillemain, în studiul lui foarte recent, reține totuși ideea permanenței machiavelismului și împrumută titlurile, cărora, ce-i drept, le dă semnificații numai în interiorul operei florentinului. E un semn al efectivei libertăți a cuvîntului faptul că în mari universități din lume (Italia, Franța, America) se predau cursuri speciale în care se comentează doctrina politică dedusă din textele lui Machiavelli. Sigur, există pericolul ca, intrat în mîna
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
comentează doctrina politică dedusă din textele lui Machiavelli. Sigur, există pericolul ca, intrat în mîna didacticienilor, Principele să devină fie o carte piesă de muzeu fie o sămînță roditoare. Problemă de context și calități personale, cum ar fi spus secretarul florentin. Dar, o formă de neacceptare e și răstălmăcirea sau folosirea cărții ca pretext, spre apune în evidență, prin ricoșeu și confuzii voite, alte idei. Așa, Leo Strauss, autorul unei cărți bizare, Gînduri despre Machiavelli, predînd un curs special la Universitatea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
iar Machiavelli are grijă să-și dea dreptate. Discursul ultim aparține autorului și se încheie cu umor involuntar: Cînd am terminat de vorbit, Dante, care m-a ascultat atent, acceptă că am dreptate și dispăru." Îi dăduse dreptate că dialectul florentin e mai apt pentru poezie decît toate dialectele italiene. Filologia modernă nu l-a contrazis. Biografia lui Niccolò Machiavelli (1469-l527), cel puțin în prima ei parte, în anii norocoși ai formației sale de școală și de autodidact umanist, însoțește una
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Arte della Guerra. Ca secretar al Florenței organizase prima armată națională, iar în opera amintită, scrisă după ce-și pierduse postul, concepe, în formă de dialog, o teorie a tehnicii militare de apărare, închină această operă lui Lorenzo Strozzi, gentilom florentin și o motivează cu ceea ce a învățat din istorie: "din cîte am văzut și citit, armata e prima instituție în stat". Dintre cei doi parteneri de dialog, Cosimo nu face decît să provoace expunerile inițiatului într-ale armatei Fabrizio Collona
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
modele care refuză apoi istoricitatea. Desprinse de istorie, ele circulă ca atare, ubicuitatea conferindu-le valoarea de paradigmă și apartenență la filosofia istoriei. Structura cărții e reductibilă la analiză (exemple), sinteză (discurs), analiză, sinteză etc. În imitarea oamenilor mari, gînditorul florentin propune selecție și creativitate personală. Analogia (un procedeu la Machiavelli) cu arcasul e o parabolă despre abilitate: "Dar întrucît nimeni nu poate să urmeze întocmai drumul celuilalt și nici să dobîndească însușirile aceluia pe care îl imită, omul înțelept trebuie
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
s-au ocupat impresionant de mulți oameni de cultură ai secolului nostru, rezidă din uimitoarea ei vitalitate, evidentă și pentru un nespecialist în politologic. Un "Machiavelli contemporanul nostru" ar fi un subiect extrem de generos pentru un astfel de specialist. Frazele florentinului, expurgate de exemplificări, devin maxime. Ele sînt prea numeroase spre a le propune aici, prea incitante ca să le neglijăm cu totul. Demnă de interes e, de exemplu, arta principelui de a-și regiza faima. Provoacă opozanții "să întreprindă o seamă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de prudență, după cum prea marea neîncredere să nu-l facă lipsit de orice îngăduință" (Principele, XVII), în ultimă analiză, refuzul de a idiliza imaginea omului e încă o notă definitorie pentru viziunea antiutopică. Diferența de perspectivă e hotărîtoare. Toate ideile florentinului sînt întemeiate pe istoria adevărată. Deliberat, el se distanțează de procedeele fabulatorii ale utopicilor, preferind "simplei închipuiri" "adevărul concret al faptelor". Presimțind că un suveran îl va contrazice, Machiavelli nu recunoaște nici o valoare operelor de laudă dedicate principilor, de aceea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ar fi dovedit bună dacă el nu ar fi greșit în celelalte acțiuni pe care le-a întreprins. După ce regele a ocupat Lombardia, el a recîștigat îndată reputația pe care Carol nu-i îngăduise s-o aibă; Genova a cedat, florentinii i-au devenit prieteni, marchizul de Mantova, ducele de Ferrara, Bentivoglio, Doamna de la Forli, seniorul Faenzei ca și seniorii din Pesaro, Rimini, Camerino și Piombino, locuitorii din Lucca, Pisa și Siena, toți au vrut să-i fie prieteni. Atunci au
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
le vei lua orice posibilitate de acțiune, ei nu vor uita nici idealul libertății și nici instituțiile ei și vor recurge la ele în orice împrejurare, așa cum a făcut Pisa, după ce timp de o sută de ani fusese sub stăpînirea florentinilor. Dar cînd cetățile sau provinciile au fost obișnuite să trăiască sub un principe, iar neamul acestuia s-a stins, locuitorii lor, care, pe de o parte, s-au deprins să asculte, iar pe de altă parte, nu mai pot avea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
regatul Neapolului, așa încît atît unii cît și alții erau nevoiți să-i cumpere prietenia), el se aruncă asupra Pisei. După aceasta, Lucca și Siena ar fi cedat îndată, în parte din invidie față de florentini, în parte din frică; iar florentinii, la rîndul lor, nu puteau să facă nimic împotrivă: deci dacă atacul împotriva Toscanei i-ar fi reușit (și i-ar fi reușit în adevăr chiar în anul în care a murit Alexandru), el ar fi cîștigat atîta putere și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
este de prisos ca ele să fie amintite aici pe larg. Înainte ca regele Carol al Franței să fi coborît în Italia, țara aceasta se găsea sub stăpînirea papii, a venețienilor, a regelui Neapolului, a ducelui de Milano și a florentinilor. Aceste mari puteri trebuiau să aibă grijă de două lucruri principale: mai întîi, ca nici un străin să nu calce cu armatele lui pămîntul Italiei; al doilea, ca nici unul dintre principii acestor state să nu-și mărească teritoriul. Cei care provocau
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pe cînd era în slujba reginei Ioana a Neapolului, o părăsi pe neașteptate, lăsînd-o fără nici un soldat, iar ea, ca să nu-și piardă tronul, a fost nevoită să treacă cu totul de partea regelui Aragonului. Este adevărat că venețienii și florentinii și-au mărit în trecut teritoriile folosind armate de acest fel, iar căpitanii acestora nu s-au făcut principi, ci, dimpotrivă, au apărat aceste state; dar trebuie spus că florentinii au avut noroc în cazul acesta, deoarece, dintre căpitanii de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
totul de partea regelui Aragonului. Este adevărat că venețienii și florentinii și-au mărit în trecut teritoriile folosind armate de acest fel, iar căpitanii acestora nu s-au făcut principi, ci, dimpotrivă, au apărat aceste state; dar trebuie spus că florentinii au avut noroc în cazul acesta, deoarece, dintre căpitanii de mare merit pe care i-au avut și de care puteau să se teamă, unii n-au cîștigat victorii, alții au întîmpinat rezistență, iar alții și-au îndreptat ambițiile în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
iar alții și-au îndreptat ambițiile în altă parte. Între aceia care n-au cîștigat victorii se numără Giovanni Aucut, a cărui fidelitate n-a putut fi pusă la încercare, deoarece n-a ieșit niciodată învingător; oricine va recunoaște că florentinii ar fi căzut cu ușurință sub stăpînirea lui, dacă el ar fi avut victorii. Sforza a avut întotdeauna împotriva lui trupele lui Braccio, astfel încît unul l-a ținut în frîu pe celălalt; Francesco și-a îndreptat ambițiile asupra Lombardiei
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
împotriva lui trupele lui Braccio, astfel încît unul l-a ținut în frîu pe celălalt; Francesco și-a îndreptat ambițiile asupra Lombardiei, iar Braccio împotriva bisericii și a regatului Neapolului. Dar să trecem la cîte s-au întîmplat nu demult. Florentinii l-au ales căpitan pe Paulo Vitelli, om foarte înțelept și care, pornind de la situație obișnuită, ajunsese să se bucure de mult prestigiu. Cred că nimeni nu va tăgădui că florentinii s-ar fi supus în cazul cînd el ar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să trecem la cîte s-au întîmplat nu demult. Florentinii l-au ales căpitan pe Paulo Vitelli, om foarte înțelept și care, pornind de la situație obișnuită, ajunsese să se bucure de mult prestigiu. Cred că nimeni nu va tăgădui că florentinii s-ar fi supus în cazul cînd el ar fi cucerit Pisa deoarece ei nu ar fi putut să i se împotrivească dacă el ar fi intrat în slujba dușmanilor lor, iar dacă îl păstrau alături de ei, trebuiau să i
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
oricărei așteptări și a lui și a celorlalți, el nu a mai rămas prizonierul dușmanilor, întrucît aceștia fuseseră puși pe fugă, și nici al trupelor pe care le primise în ajutor, deoarece învinsese cu alte arme decît cu ale acestora, Florentinii, fiind cu totul lipsiți de armate au adus zece mii de francezi la Pisa pentru a o cuceri, dar procedînd astfel, s-au găsit într-o primejdie mai mare decît în orice alt moment al luptelor lor. Împăratul Constantinopolului, pentru a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a lui restabilise ordinea în Romagna, adusese acestei provincii unitatea și pacea și o făcuse să fie credincioasă principelui. Dacă vom privi cu atenție aceste lucruri, ne vom da seama că el a fost cu mult mai milos decît poporul florentin care, pentru a nu fi acuzat de cruzime, a lăsat ca Pistoia să fie distrusă. Astfel, un principe nu trebuie să fie îngrijorat dacă, pentru a-și ține supușii strîns uniți și credincioși lui, își creează faima de om crud
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]