296 matches
-
cărțile pentru decupaje pentru copii (09.5.1). 09.3.2 Echipamente pentru sport, camping și recreație în aer liber (SD) − Echipamente de gimnastică, educație fizică și sport, cum ar fi mingi, volante, plase, rachete, bătătoare, schiuri, bastoane de golf, florete, săbii, prăjini, greutăți, discuri, javeline, haltere, extensoare și alte echipamente pentru culturism. − Parașute și alte echipamente pentru salturile de la înălțime. − Arme de foc și muniție pentru vânătoare, sport și protecție personală. − Undițe și alte echipamente pentru pescuit. − Echipamente pentru plajă
jrc4311as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89476_a_90263]
-
anturați de vedete ale ecranului: Mitică Popescu, Ion Besoiu, Dan Condurache, Margareta Pogonat, Ernest Maftei, Dorel Vișan. Revine după o lungă absență Cici Dumitrache-Caraman, iar în roluri episodice vedete din alte zone: Ion Dolănescu, Nicolae Dobrin sau campioana mondială de floretă din acei ani Elisabeta Guzganu. Între 1995 și 1998 a realizat "Nuntă cu sirenă", lung-metraj de televiziune (suport electronic), scenariul: Celina Petrescu și Puși Dinulescu, imaginea: Ion Cristodulo, regia: Puși Dinulescu. Difuzat la 2 ani și jumătate după terminarea filmărilor
Puși Dinulescu () [Corola-website/Science/322428_a_323757]
-
a obținut prima sa victorie. Tatăl său fiind un colonel în armata argentiniană, s-a antrenat la Cercul Militar de la Buenos Aires sub îndrumarea lui Lucas Saucedo, care rămâne antrenorul său până în prezent. Primii pași la scrimă s-au făcut la floretă, o armă la care a ajuns în sferturile de finală la etapa de Cupa Mondială de la Buenos Aires din 2006, apoi ea a schimbat pentru sabia în sezonul 2006-2007. În paralel a început o carieră de manechin, dar a trebuit să
María Belén Pérez Maurice () [Corola-website/Science/335750_a_337079]
-
(n. 15 iunie 1994, Cleveland) este o scrimera americană specializată pe floreta, laureata cu bronz la Campionatul Mondial de Scrima din 2011 de la Cătănia și de șase ori campioană panamericana. A participat la Jocurile Olimpice din 2012 de la Londra chiar la vârsta de 18 ani. La proba individuală a ajuns în sferturile de
Lee Kiefer () [Corola-website/Science/334653_a_335982]
-
(n. 18 februarie 1891, Livorno - d. 5 februarie 1958, Lucca) a fost un scrimer italian specializat pe floretă și sabie, campion mondial la floretă în 1927 și 1929. Cu echipa Italiei a fost de trei ori campion olimpic la sabie și de o dată campion olimpic la floretă. A fost protagonistul unui incident la Jocurile Olimpice din 1924 de la Paris
Oreste Puliti () [Corola-website/Science/334375_a_335704]
-
(n. 18 februarie 1891, Livorno - d. 5 februarie 1958, Lucca) a fost un scrimer italian specializat pe floretă și sabie, campion mondial la floretă în 1927 și 1929. Cu echipa Italiei a fost de trei ori campion olimpic la sabie și de o dată campion olimpic la floretă. A fost protagonistul unui incident la Jocurile Olimpice din 1924 de la Paris, cunoscut sub denumirea de „afacerea Puliti
Oreste Puliti () [Corola-website/Science/334375_a_335704]
-
5 februarie 1958, Lucca) a fost un scrimer italian specializat pe floretă și sabie, campion mondial la floretă în 1927 și 1929. Cu echipa Italiei a fost de trei ori campion olimpic la sabie și de o dată campion olimpic la floretă. A fost protagonistul unui incident la Jocurile Olimpice din 1924 de la Paris, cunoscut sub denumirea de „afacerea Puliti” („affaire Puliti” în franceză). La calificările probei de sabie individual, pe 16 iulie, într-un context deja de tensiuni mari între țările participante
Oreste Puliti () [Corola-website/Science/334375_a_335704]
-
câștigat turneul, șapte dintre cei opt participanți la faza finală fiind italieni. După competiția a fost invitat oficial de Ministerul de Război să învețe sabia în Ungaria. A participat la Jocurile Olimpice de vară din 1900 de la Paris. La proba de floretă pentru maeștrii s-a clasat pe locul 7. La cea de sabie maestri a fost depășit numai de un alt italian, Antonio Conte, cucerind medalia de argint. S-a întors la Paris pentru ediția olimpică din 1924, de data asta
Italo Santelli () [Corola-website/Science/336351_a_337680]
-
Inna Vasilievna Deriglazova (în , n. 10 martie 1990, Regiunea Kursk, Rusia) este o scrimeră rusă specializată pe floretă, campioană olimpică în 2016, campioană mondială în 2015 și campioană europeană în 2012. Cu echipa Rusiei a fost vicecampioană olimpică la Londra 2012, campioană mondială în 2011 și 2015, și campioană europeană în 2016. S-a apucat de scrimă la
Inna Deriglazova () [Corola-website/Science/334572_a_335901]
-
asupra inelelor de fier care compun cămașa de zale. buzdugane și ciocane de luptă folosite în evul mediu, tipuri de spade folosite de cavaleri în perioada clasică a evului mediu. Se pot observa ornamentele de pe mâner și gardă Jos, spadă (floretă) din perioada renascentistă. Se observă trecerea de la o epocă la alta, de la portul armurii la cel al capei muschetarilor francezi. Se observă la floretă inscripția de pe lamă. Iatagane turcești: cu tăiș pe interior (stânga) și cu tăiș pe exteriorul lamei
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]
-
în perioada clasică a evului mediu. Se pot observa ornamentele de pe mâner și gardă Jos, spadă (floretă) din perioada renascentistă. Se observă trecerea de la o epocă la alta, de la portul armurii la cel al capei muschetarilor francezi. Se observă la floretă inscripția de pe lamă. Iatagane turcești: cu tăiș pe interior (stânga) și cu tăiș pe exteriorul lamei curbate (dreapta). Se observă decorația mânerelor și a tecilor. Pumnale orientale: indian (stânga, cu lama în formă de șarpe) și otoman (dreapta). Se observă
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]
-
împrăștierii uriașe a craterelor bombelor. S-a încercat rezolvarea acestor probleme pe două căi: "Bomber" Harris, care a condus campania de bombardamente teroriste si care este considerat de unele organizatii pacifiste drept criminal de razboi, a spus „în lipsă de floretă, a fost folosită o bâtă”. Concepția lui în acel moment era aceea că, în ciuda dorinței de a executa bombardamente de precizie, nu exista capacitatea tehnică și umană pentru acest tip de acțiuni, și, în condițiile în care războiul nu părea
Bombardamentele strategice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/312615_a_313944]
-
de bronz la Campionatul Mondial din 1994 de la Atena. În anul 1994 a plecat din România pentru a deveni antrenor național a Tunisiei la toate arme. Sub îndrumarea sa, Henda Zaouali s-a calificat la probele de spadă și de floretă la Jocurile Olimpice de vară din 1996 de la Atlanta. În 1997 a devenit primul director tehnic al Federației Internaționale de Scrimă. Misiunea sa era să creeze niște școli de scrimă și să promoveze scrima în țările unde este încă insuficient de
Ioan Pop (Sportiv) () [Corola-website/Science/308159_a_309488]
-
Reka Lazăr-Szabo (n. 11 martie 1967, Brașov) este o scrimeră română, specializată pe floretă. A fost laureată cu argint pe echipe la Atlanta 1996 și cu bronz pe echipe la Barcelona 1992. A fost campioană mondială în 1994 atât la individual, cât și la echipe, și campioană europeană la individual în 1995. Lazăr-Szabo a
Reka Szabo () [Corola-website/Science/308164_a_309493]
-
baionetei și practica duelului s-au menținut în Occident până la mijlocul secolului al XX-lea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a dezvoltat ca activitate de agrement. În prezent este un sport de combat în care armele folosite sunt floreta, spada și sabia. Este inclusă în programul olimpic încă de la prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne din 1896. Este și o part din disciplinele pentatlonului modern. Sportul este organizat și condus de Federația Internațională de (prescurtat FIE), la care în prezent
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
sau italiană, și cel mai recent din engleză. În jargonul scrimei, scrimerii sunt numiți și "trăgători" (în ). Ei nu joacă, ci "trag". Nu sunt puncte, ci "tușe" (în ) sau "lovituri". Lama armei se numește și "fierul". Un scrimer specializat pe floretă este un "floretist"; cel specializat pe spadă este un "spadasin" și cel specializat pe sabie este un "sabrer". Lupta între doi trăgători este un "asalt". Când contează scorul, este vorba de un "meci". Pe echipe, se numește o "întâlnire". Lupta
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
pentru supraviețuire din cadrul unei lupte armate cu spectatori. Doar după apariția armelor de foc și-a pierdut progresiv destinația militară. La sfârșitul secolului al XIX-lea s-a dezvoltat ca activitate de agrement și ca sport. Atât spada, cât și floreta () sunt arme de împungere: atacurile se execută numai cu vârful. Suprafața valabilă de lovit se limitează la trunchi, cu excluderea membrelor și capului, ci include șpatul. Este acoperită de un "lamé" (sau vestă electrică), confecționat din țesătură conductivă. Floreta este
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
și floreta () sunt arme de împungere: atacurile se execută numai cu vârful. Suprafața valabilă de lovit se limitează la trunchi, cu excluderea membrelor și capului, ci include șpatul. Este acoperită de un "lamé" (sau vestă electrică), confecționat din țesătură conductivă. Floreta este dezvoltată din armele de antrenament ale sfârșitului secolului al XVI-lea în Franța și Italia, cu vârf bont sau pliat, protejat cu o bucată de pânză („butonul”): fiindcă masca de scrimă nu exista încă, contraatacurile și loviturile spre față
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
se aprinde o lampă colorată (verde sau roșie) când tușa este valabilă, ci o lampă albă când tușa este nevalabilă. Pentru a declanșa orice lampă, presiunea asupra vârful armei trebuie să fie mai mare decât 500 g (adică, greutatea unei floretă) pentru o perioadă mai mare decât 14 ms. Atât floreta cât și sabia sunt arme convenționale: orice atac trebuie să fie parat sau eschivat complet; când cei doi trăgători sunt loviți în același timp, cel ce a executat atacul are
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
este valabilă, ci o lampă albă când tușa este nevalabilă. Pentru a declanșa orice lampă, presiunea asupra vârful armei trebuie să fie mai mare decât 500 g (adică, greutatea unei floretă) pentru o perioadă mai mare decât 14 ms. Atât floreta cât și sabia sunt arme convenționale: orice atac trebuie să fie parat sau eschivat complet; când cei doi trăgători sunt loviți în același timp, cel ce a executat atacul are prioritatea. Dacă niciun trăgător are prioritatea, ambii atacuri fiind simultani
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
atacul are prioritatea. Dacă niciun trăgător are prioritatea, ambii atacuri fiind simultani, nu este nicio tușă. La ambele arme, se interzice protejarea și substituirea suprafeței valabile cu o altă parte a corpului prin acoperire. În opinia campionului olimpic Brice Guyart, floreta este mai ales o armă de preciziune: pentru a avea succes, trebuie să impună un ritm fizic greu de urmat de adversarul, menținându-se în același timp preciziunea vârfului. Este încă de mai multe ori considerată ca arma de referință
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
urmat de adversarul, menținându-se în același timp preciziunea vârfului. Este încă de mai multe ori considerată ca arma de referință: practică ei presupune o bună înțelegere a „frazei de arme”, adică succesiunea acțiunilor ofensive, defensive și contraofensive. Deci este floreta și în prezent recomandată deseori ca armă de învățare pentru debutanți. Pentru multă vreme a fost singura armă autorizată pentru femeie. Floreta modernă de competiții se caracteriză prin cercetarea a corp la corp pentru a împiedica atacul adversarului, prin atacurile
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
ei presupune o bună înțelegere a „frazei de arme”, adică succesiunea acțiunilor ofensive, defensive și contraofensive. Deci este floreta și în prezent recomandată deseori ca armă de învățare pentru debutanți. Pentru multă vreme a fost singura armă autorizată pentru femeie. Floreta modernă de competiții se caracteriză prin cercetarea a corp la corp pentru a împiedica atacul adversarului, prin atacurile cu bratul strâns și cu utilizarea „lovituri aruncate” (), prin care trăgătorul imprimă floretei o mișcare de „bici” și poate lovi la un
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
multă vreme a fost singura armă autorizată pentru femeie. Floreta modernă de competiții se caracteriză prin cercetarea a corp la corp pentru a împiedica atacul adversarului, prin atacurile cu bratul strâns și cu utilizarea „lovituri aruncate” (), prin care trăgătorul imprimă floretei o mișcare de „bici” și poate lovi la un unghi imposibil în mod normal. Ca și floreta, spada () este o armă de împungere: atacurile se execută numai cu vârful. Este cea mai greă din cele trei arme. Este derivată din
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
a corp la corp pentru a împiedica atacul adversarului, prin atacurile cu bratul strâns și cu utilizarea „lovituri aruncate” (), prin care trăgătorul imprimă floretei o mișcare de „bici” și poate lovi la un unghi imposibil în mod normal. Ca și floreta, spada () este o armă de împungere: atacurile se execută numai cu vârful. Este cea mai greă din cele trei arme. Este derivată din rapieră, o spadă cu lamă lungă și fină, apărută la sfârșitul secolului al XV-lea, folosită inițial
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]