64 matches
-
din Câ(r)țișoa(ră) și am cu(m)p(ă)ra(t) drept flori(n)ți 4 și 8 măriași (mesea)ța iunie... Să știe dacă a(r) lua acea(stă) psa(l)tire dela...(va avea să dea)...florinți 4 și 8 măriași.» c. «Anul 1859 au avut împăratul nostru Fr. Iosif bătaie cu împăratul franțozesc Napolion. d. «La anul 1848 sau pus iobăgia jos și au făcut libertate. Gheorghe Banciu școlariu. e « Să se știe de când o vint
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
principală, menționat în raportul protoiereului I. Cogean din 2 iulie 1879, aparține deja epocii moderne. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, în țările române circulau următoarele monede: galbenul (monedă de aur, de diferite proveniențe), florinți, ortul, punga cu bani, tulți, costandele, zloți, ruble, copeici, potronici, aspri, lei bătuți, leu (veche monedă de argint, în valoare de 40 parale); piastru sau groș, pe care era reprezentat un leu, bătut pentru prima oară de Soliman al II
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din 1571, cu David postelnicul - o „boartă de 1000 aspri și cercei de 1000 de aspri și inele și două perechi de brățări de aur de 80 de galbeni și două perechi de brățări de aur mai mici de 8 florinți, 8 linguri de argint și două pahare de argint de 1100 aspri [...] și o coroană de 600 aspri și o cunună de 800 aspri și ținte de rubin de 1000 aspri” (vezi DRH. B. țara Românească, vol. II, p. 113, doc
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe care i-o remarcase încă prin geamul vitrinei. "Cu țe să vă servim, noi?" întrebă negustorul, iar Nane își dădu seama că n-avea în minte nicio idee deșteaptă, nicio întrebare. Într-o colivie de sârmă se foia un florinte tânăr. "A! vasăzică domnul își dorește să fie mare și frumos, și desigur, bogat", se bucură peruchierul, deși Nane nu spusese nimic. Continua să privească prostește spre bărbatul oacheș, care își răsucise în jurul gâtului o cârpișoară roșie. Bineînțeles că-și
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
dorea să crească repede. Dar mai erau și alte multe lucruri pe care și le dorea. Nici într-un caz nu era ăsta pe primul loc. Nu cumva avea de gând să-l facă și pe el ca pe Rață? Florintele scoase un țipăt mic, iar peruchierul continua să vorbească, înclinându-se din când în când, ca un servitor supus: Se înțelețe, se înțelețe", spuse el, ca și cum ar fi răspuns unei cereri pe care Nane n-o rostise, "n-o să semănați
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
dă dovadă de cât lirism, de cât umor, de câtă duioșie, subtilitate și finețe poetică e capabil sufletul poporan în fantaziile și visurile sale." Oprindu-se la câteva nume populare de păsări, precum albinărel, dumbrăvancă, prigoare, pasărea omătului, aușel, presură, florinte, petroșel, poetul scrie că asemenea nume "vădesc puterea de caracterizare și plasticitate fără seamăn a graiului românesc". în 1907, o serie de condeie celebre au făcut aprecieri care se rețin despre opera celui decedat. Nicolae Iorga a scris: "Astăzi nu
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
-i vor dicta împrejurările. Mohamed se mulțumi cu această făgăduință și se declară liniștit, ba încă se obligă prin anume tratat să poarte cheltuielele de întreținere a amîndoror prinșilor cu însemnata sumă anuală de 500000 aspri (30000 galbeni sau 67000 florinți în banii de pe atunci), după care amândoi prinșii fură trimiși la Lemnos, unde rămaseră în pază aspră așafel încît toți locuitorii insulei erau de-o potrivă răspunzători de nedosirea lor. După punerea la cale a acestei afaceri Mohamed hotărî să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de Jean Mihail în 1957, e previzibilă : chiaburul bătrân, urât și ticălos o hărțuiește pe frumoasa Anica (Dana Comnea, din nou femeie fatală), ea își balansează inima între vânjoșii tăietori de lemne Badale și Damian, chiaburul este pedepsit, iar lui Florinte Damian „i se ia ceața de pe ochi” în ultima secvență, când, după ce până atunci l- ar fi sfârtecat pe Badale, dintr-odată binecuvântează unirea tovarășului de la Partid cu Anica. Finalul este complet fals și prin comparație cu singura secvență ieșită
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Badale, dintr-odată binecuvântează unirea tovarășului de la Partid cu Anica. Finalul este complet fals și prin comparație cu singura secvență ieșită din comun a filmului : tentativa de viol întreprinsă în cadru natural, la locul de muncă, de sobrul și corpolentul Florinte asupra Anicăi. Omul chiar o înșfacă și o pune jos pădurenește. Este prima imagine care coregrafiază sexul în cadrul strict trasat acestui subiect de către propagandă. Vultur 101 (1957) sau „Agenturili” Fabricarea legendei propagandistice a „spionului imperialist” începe cu Viața învinge (1951
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Anthus campestris), ciuful de câmp (Asio flammeus), cucuveaua (Athene noctua), pitpalacul (Coturnix coturnix), mărăcinarul negru (Saxicola torquata), uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nissus), drepneaua neagră (Apus apus), șorecarul comun (Buteo buteo), șorecarul încălțat (Buteo lagopus), sticletele (Carduelis carduelis), florintele (Carduelis chloris), eretele vânăt (Circus cyaneus), corbul (Corvus corax), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), presura galbenă (Emberiza citrinella), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), vânturelul de seară (Falco vespertinus), ciocârlanul (Galerida cristata), sfrânciocul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și broasca mică de lac (Rana esculenta). Păsările sunt prezente aici într-un număr destul de mare: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), fâsa de pădure (Anthus trivialis), ciuful de pădure (Asio otus), buha (Bubo bubo), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), sticletele (Carduelis carduelis), florintele (Carduelis chloris), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), lăstunul de casă (Delichon urbica), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus), presura galbenă (Emberiza citrinella), măcăleandrul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Cuiburile numeroaselor specii sunt distruse prin tăierea copacilor, prin lucrări de drenări și asanări, prin distrugerea construcțiilor, distrugerea cuiburilor de către oameni, etc. Alte specii de păsări sunt prinse și ținute în captivitate, în colivii, fiind preferate păsările granivore ( sticleți, scatii, florinți, cânepari). Uneori, păsările pot muri accidentate, datorită tehnologiei umane: lovirea păsărilor în zbor de firele electrice, electrocutarea păsărilor mari între conductorii de electricitate, izbirea de geamuri, lovirea păsărilor care zboară jos, deasupra șoselelor cu autovehicule. Poluarea aerului și a apelor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
noastre de viață. Pericolele la care sunt supuse păsările ◄ persecuție deliberată (ex. cuiburile ciorilor de semănătură sunt uneori distruse; cuiburile de berze construite pe stâlpii de electricitate sunt uneori dărâmate) și persecuție ocazională ◄ capturarea și comercializarea păsărilor sălbatice: sticleți, scatii, florinți; ◄ accidente: lovirea păsărilor în zbor de firele electrice, electrocutarea, izbirea de geamuri, accidente determinate de furtuni, grindină, ger. ◄ distrugerea mediilor de viață distrugerea ecosistemelor naturale duce implicit la dispariția populațiilor de păsări afectate. ◄ degradarea ecosistemelor: datorită poluării unele specii de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
socul, porumbarul, lemnul câinesc, scorușul, cornul, păducelul, măceșul au fructe care sunt delicatese pentru păsări. Unii arbuști ornamentali pot fi si ei o alegere buna. Eleganta tuia, de exemplu, oferă atât desiș pentru cuibărit, cat si semințe pentru scatii sau florinți, in timpul iernii. Bineînțeles ca nu trebuie neapărat sa locuim la casa, sa avem curte pentru aceste hrănitori si adăpători. Marginea balconului sau a ferestrei de bloc este un loc foarte bun, iar spectacolul pe care pasarelele ni l vor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]