2,314 matches
-
Acasa > Orizont > Ganduri > ACASĂ, DIN ÎNDEPĂRTATE ZĂRI Autor: Angela Monica Jucan Publicat în: Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Motto: „România mea personală. O port aici, în suflet, ca pe un mugur de fluier” (Delia R. Hornfeck) Așa o risipire a românilor, ca în ziua de azi, n-a mai fost în toată istoria noastră - obișnuită cu băjenii, pribegii, iar la nivel înalt, exiluri - și fenomenul tinde să ia o și mai largă anvergură
ACASĂ, DIN ÎNDEPĂRTATE ZĂRI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Acasa_din_indepartate_zari.html [Corola-blog/BlogPost/367134_a_368463]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SUFLETUL IANCULUI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1542 din 22 martie 2015 Toate Articolele Autorului Duminică, 22 Martie 2015 Sufletul meu, de ce ești supărat? Cântecul din fluier se destramă, Pe Iancu l-au făcut descreierat, Nu mai băga nemernicii în seamă! Te dor în cerul tău ca un pumnal Cuvintele din gura lor murdară, Avram Iancu n-a fost criminal, „Nebunul” și-a iubit această Țară! Prin
SUFLETUL IANCULUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1427004865.html [Corola-blog/BlogPost/353426_a_354755]
-
de luptă, Blestemul din sângele lui se înfruptă! Supărarea mea nu mai are hotar, Cum să vinzi ce ai primit în dar? Duhul Iancului fulgeră-n Munți, Se tulbură Râul de Aur sub punți, Speranțele noastre sunt tot mai nătânge, Fluierul Iancului în lacrimi se frânge, Ne dă târcoale tot mai lacomă hidra- Locul Steagului e-acolo, la Vidra! Nicolae Nicoară-Horia Drapelul de luptă al lui Avram Iancu Referință Bibliografică: Steagul Iancului nu-i de vânzare... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare
STEAGUL IANCULUI NU-I DE VÂNZARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1454611624.html [Corola-blog/BlogPost/340276_a_341605]
-
zâmbind. - Și eu te voi acompania cât voi putea de bine, spuse și Instrumentul, și-i îi voi învăța pe oameni să-și facă instrumente cu mâinile lor. Voi începe cu frunza, fiindcă se poate fluiera în ea, apoi cu fluierul, îi voi învăța să-și facă instrumente din lemn, viori, cimpoaie, țambale și multe alte instrumente pe care eu le cunosc, și pe care le va folosi în timp. Și mamă-mamă, ce sunete vor scoate oamenii talentați din ele, atâta timp cât
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1464991541.html [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
Dornei, cântă la vioară de 3 ani. Gabriel Rusu, în vârstă de 8 ani, cântă la vioară, de aproximativ 2 ani. Mircea Florin Cebanu, în vârstă de 13 ani, face parte din Orchestra Liceului „M. Berezovschi” de la Chișinău, cântă la fluier, flaut și nai, ultimul fiind și instrumentul lui preferat. A participat până în prezent la mai multe festivaluri și concursuri, obținând mai multe premii. Timp de câteva ore simțim că sufletele noastre se armonizează cu acordurile muzicii lor rafinate și înălțătoare
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Pe la noi prin sat”. Cântecul „Pădurice, brad înalt” este o confesiune în care autorul trăiește mulțumirea unei vieți patriarhale ce se desfășoară după un adevărat ritual: trezitul, spălatul pe față, ruga la icoane, plecatul cu turma la păscut, cântatul din fluier spre încântarea animalelor și a întregului sat, întorsul acasă, armonia cu familia, mulțumirea față de Dumnezeu, odihna: „Pădurice, brad înalt,/ Dimineața m-am sculat,/Eu pe față m-am spălat/Și la Domnul m-am rugat./ Fluierașul mi-am luat/Cu
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
tradiționale florale și geometrice în culori vii. Ansamblul „Dorna Dorului” al Fundației Cultural-Artistice „Dorna Dorului” din Vatra Dornei a fost înființat în 1976 și este alcătuit din persoane cu profesii diferite: elevi, profesori, ingineri. Orchestra este compusă din instrumente tradiționale: fluier, ocarină, nai, cimpoi, vioară, contrabas, țambal, acordeon, trompetă, clarinet. Au un repertoriu de dansuri populare foarte bogat, de pe tot cuprinsul țării: Bucovina, Moldova, Oltenia, Oaș, Banat, cât și dansuri țigănești. Își adaptează costumele la zona din care provine dansul. La
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
o permanentă revărsare de energie. Unele pagini sunt adevărate imnuri închinate freumuseții pământului și anotimpurilor. În roman sunt integrate și scene din credințele populare despre Iele, niște arătări, de obicei femei sau fete, care apar noaptea în poiene, jucând după fluier. Cine le vede rămâne cu infirmități. „Altădată a văzut Moromete o poiană cu muieri goale la el în Siliștea, la marginea pădurii, jucau singure, fără fluier și a doua zi s-a dus acolo să vadă ce era și a
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
niște arătări, de obicei femei sau fete, care apar noaptea în poiene, jucând după fluier. Cine le vede rămâne cu infirmități. „Altădată a văzut Moromete o poiană cu muieri goale la el în Siliștea, la marginea pădurii, jucau singure, fără fluier și a doua zi s-a dus acolo să vadă ce era și a găsit iarba uscată, așa ca un cerc!...” Romanul „Moromeții” cuprinde un întreg univers, în care se mișcă bătrâni și copii, tineret și oameni maturi cu grijile
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
anume am început să scriu altfel... Era toamnă. Căzuse bruma peste păduri și peste copilăria mea întreagă. Nu demult îmi plecase tata dincolo de zări... Când am recitit cuvintele mâzgălite atunci pe un petec de cer, m-am înfiorat, ca un fluier de cântecul lui și poate mi-am zis, pentru întâia dată: „vreau să mă fac poet!” Și de atunci... mă nasc mereu! Poetul face parte din ființa mea. Eu și poetul. Ce dialog minunat! Cu el nu m-am simțit
NEVOIA DE A ROSTI CUVINTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_taina_scrisului_nicolae_nicoara_horia_1345060404.html [Corola-blog/BlogPost/355010_a_356339]
-
2011 Toate Articolele Autorului Ți-ai pus năframă albă de ninsoare Și apele s-au strâns în brâu de-argint La sânul tău tu încălzești ogoare Plutesc în aer dulci zvonuri de colind. Nu-s păsări să te cânte, doar fluier și viori, Și glasuri de copii de brâu ți se agață Poveștile, a noastre vechi comori Le spun bătrânii pân spre dimineață. Miroase-a mere coapte și-a ludaie, Plesnește-n vas de tuci în vatră mămăliga În suflet de
LA CEAS DE SĂRBĂTOARE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/La_ceas_de_sarbatoare.html [Corola-blog/BlogPost/350923_a_352252]
-
electoral vizavi pe un stâlp, un papagal vesel în parc un fluture așezat pe chelia lui Cincinat pomană bogată - lelea Floarea nu s-a mai putut ridica seara la birt așa puțini clienți și vorbesc toți odată ciobanul cântă din fluier dar oile nu dansează Referință Bibliografică: Poeme cu ochii înguști / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294, Anul I, 21 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
POEME CU OCHII ÎNGUŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_cu_ochii_ingusti.html [Corola-blog/BlogPost/356519_a_357848]
-
Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 322 din 18 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Zvon de primăvară Coboară primăvară din trăsuri de vânt, Ce verde râde iarbă pe câmpie, Măi lacrima izvorul a pustie După al iernii alb veșmânt. Răsună fluier, turme de mioare Sunt ghiocei ce dealurile urca, Se uită cu ochi mari o biată curca Cum florile prin aer prind să zboare. Sunt fluturii ce ies din nou în soare, Mirifice culori ce vor să ne încânte Și păsări
ZVON DE PRIMĂVARĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Zvon_de_primavara.html [Corola-blog/BlogPost/356632_a_357961]
-
țară frumoasă și înfloritoare Urmașii să trăiască cu demnitate. Întrebat-am codrul cel intinerit De doinele de jale dacă au auzit Și câmpiile cu iarba de mătase De știu cum cântă pasărea măiastră. Întrebat-am munții de au ascultat A fluierului jale cum vatra și-a cântat Și toate împreună răspuns-au deodat’ C-aici românul fost-a stăpânul neîncetat. Cărările de munte încă mai păstrează Urmele haiducilor ce vremea le veghează Și cântecul din fluier și doinele cântate Rămas-au
URMELE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1440067565.html [Corola-blog/BlogPost/373495_a_374824]
-
munții de au ascultat A fluierului jale cum vatra și-a cântat Și toate împreună răspuns-au deodat’ C-aici românul fost-a stăpânul neîncetat. Cărările de munte încă mai păstrează Urmele haiducilor ce vremea le veghează Și cântecul din fluier și doinele cântate Rămas-au peste veacuri ecourile sacre. Cutreier poteci milenare Prin istoria neamului meu cel viteaz... Și-n urmele pașilor lui mi se pare C-aud al eroilor glas. Cluj Napoca 18 august 2015 Am strâns Am strâns în
URMELE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1440067565.html [Corola-blog/BlogPost/373495_a_374824]
-
vară. Îi șterge ciorchinii de lacrimi amare Rămași din zori pe mlădițele goale, Iar vântul călător, dinspre nord, de departe Venit din preajma ta îl leagănă pe-o parte! I-alină dorul tăinuit în sevele lui gri Sunându-i, lung, din fluier: venirea ta-ntr-o zi... Referință Bibliografică: AI SĂ VII? / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1979, Anul VI, 01 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lia Ruse : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
AI SĂ VII? de LIA RUSE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/lia_ruse_1464773006.html [Corola-blog/BlogPost/385301_a_386630]
-
mi-s cărări întortocheate prin rutine de care-al meu destin tot timpul plin e . Și tot ce-apoi în versuri am descris a fost un vis . Doinesc plângând Doinesc plângând, din fiecare gând lacrimi amare-n suflet picurând. Și fluierul meu frânt a jale sună de când uitarea-n mine se răzbună cu àripi de neliniște zburând. Cu degete de dor, din când în când, te-aud la poarta viselor bătând pe când ale-amintirii cornuri sună, iar eu în a tristeței văgăună
A FOST UN VIS DOINESC PLÂNGÂND de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1431710822.html [Corola-blog/BlogPost/370282_a_371611]
-
ca un vagon”, “Piatră la rinichi”, care înregistrează mari recorduri de reprezentații și audiență la public. Scrie totodată pentru echipe de amatori circa 40 de piese scurte, participând la concursuri unde repurtează foarte frecvent premiul I (cu “Logodna”, “Cântec din fluier”, “Câteva halbe cu rom”, “Trepte”, “Cadoul”, “Urme pe zăpadă”, “Iancu la Hălmagiu”, “Autograful”, “Dulapul”) ( sau „Vizită la Malu”, piesă cu care echipa de teatru a Căminului Cultural Domnești a luat locul II la Festivalul Teatrului Sătesc, participând apoi, cu mare
IN MEMORIAM de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam.html [Corola-blog/BlogPost/357053_a_358382]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > FRAGMENT DE APRILIE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului FRAGMENT DE APRILIE Cântă fluiere și naiuri, Mozaic de flori pe plaiuri, Zdrențele de vată zboară De prin sălcii prima oară. Păpădii cu frunze late Gem în aur îmbrăcate, Panseluțe zâmbitoare Fură razele de soare. Și în plisc, din sud aduce, Ignorând furtuni năluce, Barza
FRAGMENT DE APRILIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1460971743.html [Corola-blog/BlogPost/381957_a_383286]
-
o ducea vreo verișoară mai mare ca să vadă cum se face claca la depănușatul porumbilor (la aceste adevărate șezători culturale de neuitat), asculta cu mare curiozitate poveștile bătrânilor, doinele și baladele ce le cântau rapsozi vestiți, acompaniați la caval sau fluier. Maroara învăța cu ușurință cântecele străbune, și nu se lăsa prea mult rugată, fiindcă îi plăcea să cânte (mai ales că bunul Dumnezeu o înzestrase cu ureche muzicală și o voce cristalină... asemănătoare cu sunetul clopoțeiilor de argint de la Mânăstirea
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1396856212.html [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
toboșar, care era un fel de guard comunal, ce îndeplinea diverse funcții mărunte solicitate de primărie, acesta fiind Gheorghe SÂRBU. Muzicanții satului erau Ilie BĂLOI, și Gheorghe ȚUNDREA, de la Culă, care cântau din vioară, cât și Pătru lui Olteanu. Din fluier cântau Gheorghe BĂLOI, zis Cec, și Ion ROIBAN. Am folosit pentru acest articol amintirile soției mele Ana LEONTE, născută în Coronini. Referință Bibliografică: VECHI MESERIAȘI AI SATULUI CORONINI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 534, Anul II, 17
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
Comoara lacrimilor noastre,/ Și cel mai scump nisip tu-l duci/ În vadul Dunării albastre.// La sânul tău vin în amurguri,/ Sfioase fetele fecioare,/ Și dimineața vin neveste/ Cu șorțul prins în cingătoare/ Și vin păstori cu glugă albă,/ Din fluier povestindu-și dorul/ Și câte cântece și lacrimi/ Nu duce valul, călătorul.../ Drumeț, bătut de gânduri multe,/ Ne lași atât de greu pe noi,/ Îmbrățișându-ne câmpia,/ Te uiți adesea înapoi./ Așa domol te poartă firea,/ Căci duce unda-ți
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Neam ales, care-i pulsează în inimă dreapta credință. Împreună, folclorul și credința străbună se răsfrâng integral în toată complexitatea trăirii Dorului și a Ortodoxiei. În fiecare stih, în fiecare psalm, în fiecare strună de vioară, în fiecare suspin de fluier, în fiecare joc, în fiecare chimir, în fiecare Iie, în fiecare ștergar, în fiecare scoarță, în fiecare catrință, în fiecare chilim, în fiecare mărgea, în fiecare maramă se află sufletul câte unui român, hotărât să rămână peste veacuri. Toate acestea
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
s-adună vecinii... Caiere de lână albă prinse-n furci, parcă îmbie fusul firul să îl toarcă în spirale de magie. Bărbatii curăță harnici porumbul de pe știuleți și mai trag cate o dușcă devenind mai vorbăreți. Costea le cântă din fluier și unii mai șugubeți vor să-i sperie c-o mască jucând umbre pe pereți. Multe lămpi și felinare noaptea luminează pană târziu - către ziuă - când munca-ncetează. Bunicii sunt fericiți fiindcă treabă bună au făcut ai lor vecini la
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Arborele_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
Zi și noapte împreună cei doi oile păzeau, Laptele în unt, smântană, caș și branză transformau. Pe zi ce trecea leoaica se-ntrema, se rotunjea Ajunsese să-i întreacă pe cei de-o vârstă cu ea. Îi cânta seara din fluier, ea râdea sau se-ntrista pentru „Ciobanașul care își pierduse turma sa”. Uneori la potcovar se adunau bătrânii, Timp în care povesteau cum trăiau românii. Caii ei și-i potcoveau, ea privea uimită La cleștele ce-ndoia potcoava-nroșită . Și-ntr
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Arborele_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]