122 matches
-
bălți. Explicarea stă în aceia că, apa Prutului infiltrându-se prin aluviunile, alimentează pe cale subterană debitul bălților și gârlelor. Dintre „formele pozitive” de teren din porțiunea de luncă de care ne ocupăm, cele mai mari și mai însemnate sunt : grindurile fluviatile, conurile de dejecție și talusul. Grindurile fluviatile sunt forme de teren care însoțesc, deoparte și de alta, albia minoră a Prutului, prutețelor și gârlelor, alcătuind un fel de diguri naturale ale cursului de apă. Proveniența lor este de natură sedimentară
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Prutului infiltrându-se prin aluviunile, alimentează pe cale subterană debitul bălților și gârlelor. Dintre „formele pozitive” de teren din porțiunea de luncă de care ne ocupăm, cele mai mari și mai însemnate sunt : grindurile fluviatile, conurile de dejecție și talusul. Grindurile fluviatile sunt forme de teren care însoțesc, deoparte și de alta, albia minoră a Prutului, prutețelor și gârlelor, alcătuind un fel de diguri naturale ale cursului de apă. Proveniența lor este de natură sedimentară, materialul constitutiv al acestora fiind format din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
straturilor formate aici va fi mai mare decât a acelora dinspre luncă, unde aluviuni ajung mai puține și în genere mai fine (mâluriă. Apoi, lângă cursul actual al Prutului revărsările fiind mai dese, iar cantitatea de aluviuni mai mare, grindurile fluviatile aici vor fi mai înalte decât cele care mărginesc gârlele și prutețele. Oricum, pentru înălțimea generală a luncii și aceste din urmă grinduri reprezintă părți de relief destul de înalte, unele din ele îngăduind omului să fixeze în luncă vetre de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
să fixeze în luncă vetre de sat. Așa de pildă, la răsărit de Stănilești, pe grindul cuprins în meandru prutețului de aici, a fost cândva un sat , probabil Stănileștii vechi, locul purtând astăzi numele „în siliște”. Înălțimea maximă a grindului fluviatil de la Prut nu este mai mare decât nivelul cel mai ridicat al apelor revărsate. Această înălțime nu este nici uniformă și nici continuă. Așa de pildă, afară de unele ondulări locale provocate de arcuirea puternică a vreunei meandre, se observă că
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
nivelul cel mai ridicat al apelor revărsate. Această înălțime nu este nici uniformă și nici continuă. Așa de pildă, afară de unele ondulări locale provocate de arcuirea puternică a vreunei meandre, se observă că în zona porții de la Albița Leușeni grindul fluviatil este mai ridicat, cam cu un metru, decât în zona basinară a luncii dintre Fălciu și Râșești. Această diferență de nivel se explică prin aceea că în epoca marilor viituri nivelul apelor Prutului este mai ridicat în zona porții, ele
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
arată pentru localitatea Drânceni-Albița o medie a apelor mari de + 402 cm., deasupra etiajului, iar pentru Leova, din plină zonă basinară a luncii, numai +320 cm ; în dreptul porții de la Tg. Fălciu, în aceeași perioadă, avem + 377 cm. deasupra etiajuluiă. Grindul fluviatil deci, fiind în funcție de nivelul apelor mari, va avea înălțimi diferite. Discontinuitatea grindurilor fluviale este produsă de gârlele prin care se revarsă în luncă, la viituri, apa Prutului. Conurile de dejecție. Când am vorbit despre bălți, am văzut că forma, întinderea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
sud de Punct Vamă, limita de vest a Parcului continuă pe digul de apărare la Dunăre, în lungime de 12 km, al incintei agricole Bădălani, cu direcție spre sud până la Cotu Pisicii (pe Dunăre) și apoi înspre vest până la Mila fluviatilă 78 / stația de pompare C.M. Luncă (la limita de est a intravilanului Galați). Limita, pe această porțiune, străjuiește parcelele silvice: P10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1 - U.P.V Lunca Prut/ O.S. Galați, dintre b
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
5, 4, 3, 2, 1 - U.P.V Lunca Prut/ O.S. Galați, dintre b. silv.23-24/borna topo 1334 și borna silvică 1-2; de asemenea, urmărește și conturul Lacului Zătun (28,5ha) aflat în incinta Bădălani, din dreptul Milei fluviatile 767 b. silv.5-6. Limita de vest poate fi urmărită apoi pe țărmul de vest al Lacului Brateș, în lungime de 5,8 km, plecând din nord-estul municipiului Galați. Limita sudică. Precizăm mai întâi că în Parc este inclus și
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
fluviul Dunărea, din dreptul bornei topo 1335/borna silvică 21, UP V Lunca Prut OS Galați, urmărind malul fluviului Dunărea la nivel mediu multianual, amonte, până la Mila 75+500m/Cotu Pisicii; tot în amonte, urmează talvegul Dunării, până în dreptul Milei fluviatile 78. Limita estică, începe de la confluența râului Prut cu Dunărea: din dreptul bornei topografice 1335/borna silvică 21 și urmărește talvegul râului Prut, pe o lungime de 122,4 km, până în dreptul bornei topografice 1252, din Cotu Rusului, la limita
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Dunării-Marea Neagră, modelarea și prognozarea evoluției ecologice a sistemului; 4. studiul schimbărilor globale, în principal al modificărilor climatice, al nivelului mării și al impactului acestor schimbări asupra mediului înconjurător; 5. studiul impactului activității umane (antropice) asupra ecosistemelor caracteristice pentru mediile fluviatil, deltaic, litoral și marin; studii de impact și bilanțuri de mediu; 6. elaborarea/propunerea de tehnologii noi: biotehnologii, tehnologii industriale, tehnologii neconvenționale, pentru reabilitarea mediului marin și reabilitarea ecosistemelor sale; 7. introducerea de tehnici și tehnologii de investigare moderne; 8
REGULAMENT din 15 iunie 2004 de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină - GEOECOMAR Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159303_a_160632]
-
Dunării-Marea Neagră, modelarea și prognozarea evoluției ecologice a sistemului; 4. studiul schimbărilor globale, în principal al modificărilor climatice, al nivelului mării și al impactului acestor schimbări asupra mediului înconjurător; 5. studiul impactului activității umane (antropice) asupra ecosistemelor caracteristice pentru mediile fluviatil, deltaic, litoral și marin; studii de impact și bilanțuri de mediu; 6. elaborarea/propunerea de tehnologii noi: biotehnologii, tehnologii industriale, tehnologii neconvenționale, pentru reabilitarea mediului marin și reabilitarea ecosistemelor sale; 7. introducerea de tehnici și tehnologii de investigare moderne; 8
HOTĂRÂRE nr. 967 din 15 iunie 2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină - GEOECOMAR Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159302_a_160631]
-
Temperatura, precipitațiile, vântul: caracteristici și repartiție. Climatele Pământului. 3. Hidrologie. Hidrosfera: Oceanele și marile: proprietăți fizice, dinamica apelor (valuri, maree, curenți), influența oceanelor asupra mediului continental. Râurile și fluviile. Elementele caracteristice ale bazinului și rețelei hidrografice. Regimul scurgerii. Marile sisteme fluviatile ale Globului: Amazon, Mississippi, Nil, Congo, Chang Jiang (Yang Tze), Gange-Brahmaputra, Volga, Dunăre. Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor geografică. 4. Geomorfologie. Procesele geomorfologice: dezagregare, alterare, gravitaționale (tasare, sufoziune, alunecările de teren), fluvio-torentiale: spălarea în suprafață. Versanții: tipuri de
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
Temperatura, precipitațiile, vântul: caracteristici și repartiție. Climatele Pământului. 3. Hidrologie. Hidrosfera: Oceanele și marile: proprietăți fizice, dinamica apelor (valuri, maree, curenți), influența oceanelor asupra mediului continental. Râurile și fluviile. Elementele caracteristice ale bazinului și rețelei hidrografice. Regimul scurgerii. Marile sisteme fluviatile ale Globului: Amazon, Mississippi, Nil, Congo, Chang Jiang (Yang Tze), Gange-Brahmaputra, Volga, Dunăre. Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor geografică. 4. Geomorfologie. Procesele geomorfologice: dezagregare, alterare, gravitaționale (tasare, sufoziune, alunecările de teren), fluvio-torentiale: spălarea în suprafață. Versanții: tipuri de
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
între 75 și 100 de metri, patul albiei fiind constituit din nisip fin, instabil, ce atinge în unele zone grosimea de 8 metri (Morariu și colab., 1970) În ceea ce privește suprafețele lacustre, întâlnim un număr restrâns de lacuri, toate fiind de origine fluviatilă. Astfel sunt două lacuri pe malul stâng al Oltețului, aflate în plin proces de colmatare, unul în partea centrală a orașului, iar celălalt mai spre nord-est, spre limita cu comuna Bobicești. Al treilea lac de pe teritoriul orașului Balș este lacul
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
aflate în plin proces de colmatare, unul în partea centrală a orașului, iar celălalt mai spre nord-est, spre limita cu comuna Bobicești. Al treilea lac de pe teritoriul orașului Balș este lacul Balta Gării, de aceeași origine ca și celelalte două, fluviatilă, este amplasat în zona central-sudică a orașului, limitrof gării CFR a orașului. Și aici este prezent fenomenul de colmatare, se observă faptul că din suprafața sa a mai rămas doar un sfert. Ion Rogoz menționa în lucrarea sa, Ecologia faunei
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
Munceii Câmpulungului, dar fragmentarea lor mare, lipsa de unitate și pantele dulci le fac mai puțin impunătoare. Pe fondul general al depresiunii care poate fi asemuită cu o luntre uriașă, la o analiză de detaliu se pun în evidență terasele fluviatile, operă a râului Moldova. Dintre cele nouă terase, foarte bine dezvoltată este cea care se înalță cu 8-10 metri deasupra râului. Aceasta poartă numele „terasa Câmpulungului”, pentru că pe podul ei se întinde cea mai mare parte a vetrei orașului (zona
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
1,8-0,01 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, dintr-un strat de argile roșii-carămizii urmate de o succesiune de strate de pietrișuri, nisipuri, siltite, argile și strate de loess, iar la partea superioară se dispun aluviuni de origine fluviatilă și fluvio-lacustră. (Mutihac V., 1990; Ionesi L, 1994) Delta Dunării, situată în partea de N-V a Mării Negre (între 44˚46’00” lat. N - platforma Bugeac, 45˚40’00” lat. N și 28˚40’24” long. E - Orogenul Nord Dobrogean
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
acumulare dezvoltat la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră. (Coteț P., 1973, Romanescu Gh, 1995) Conform clasificării FAO (SOTER - Procedure Manual, 1993), Delta Dunării este inclusă la categoria formelor de relief regionale de tip câmpie umedă pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de fragmentare. Delta Dunării este caracterizată prin forme de relief pozitive numite grinduri și forme de relief negative reprezentate prin depresiuni umplute cu apă (lacuri). În prezent, delta se prezintă sub forma unei suprafețe plane cu
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
în mare parte de o vegetație specifică zonelor umede (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există păduri (Pădurea Letea și Pădurea Caraorman) alcătuite din arbori (stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
pe argile, marne, nisipuri și depozite leossoide. Relieful glaciar este bine reprezentat în părțile înalte ale Carpaților Meridionali și în Munții Rodnei, prin circuri glaciare, în timp ce relieful periglaciar este distribuit, în mod variat, pe întreg teritoriul țării. De asemenea, relieful fluviatil și cel litoral au o reprezentare specifică pe teritoriul României. Carpații Românești se extind ca un inel, care închide o mare depresiune în centrul țării, a Transilvaniei. Sunt munți cu altitudine mijlocie, fragmentați (de văi transversale total sau parțial) și
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
ardelean este ridicat deaspura câmpiilor apuseană și dunăreană, la răsărit podișul moldovean este crestat de eroziunea hidrografică, din cauza coborârii nivelului de bază în decursul perioadei messiniene, când Mediterana și bazinul Pontic se goliseră de ape. În Neozoic sedimente mai recente, fluviatile, continentale și eoliene, au acoperit podișurile și câmpiile, fiind la rândul lor erodate de topirea postglaciară de acum 12-9000 de ani. Printre aceste sedimente, loess-ul. Rocele cele mai vârstnice, din orogeneza hercinică de vârstă paleozoică, apar în Munții Măcinului
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
de 11 km față de Bozovici și 77 km de municipiul Reșița. Amplasat, cu aproximație, în partea centrală a Depresiunii Almăjului (Bozoviciului), care desparte cristalinul Munților Almăjului de culmile Munților Semenic, depresiunea prezintă un relief colinar, faliat pe margini cu terase fluviatile, în trepte largi, mai ales în partea stângă a râului Nera, care în curgerea sa de la NE spre SE, constituie și limita nordică a perimetrului comunei. În amsamblu, elementele complexului geografic, desfășurate într-un plan general înclinat de la SE la
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
mai reduse, iar rezervele de nutriție mai slabe, condițiile climatice reușesc să completeze parțial restricțiile edafice și chimice. Din punct de vedere al zonalității pedogeografice, cele mai pretabile pentru folosință arabila sunt solurile eu-mezobazice gleizate formate pe depozite loessoide și fluviatile. Cele mai fertile sunt solurile aluvionale din zona de lunca - aici se face agricultură. Vegetația cheilor este foarte variată comparativ cu suprafața ocupată. Această variație se explică prin diversitatea biotopurilor. Orografia locală, dar mai ales înclinația plantelor, determină distribuția speciilor
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
subsidență a Câmpiei Titu-Potlogi. Înclinarea pantei câmpiei este mai accentuată în zona de NV a teritoriului comunei și devine mai domoală în partea de SE, marcând bine cumpăna de ape dintre Neajlov-Dâmbovnic. Relieful este constituit din câmpuri interfluviale și văi fluviatile și microrelief constituit din crovuri. Din punct de vedere hidrografic, comuna se încadrează în bazinul râului Argeș, fiind străbătută de pâraiele : Jirnov, Urlătoarea și Izvoru, colectate de Neajlov și Dâmbovnic. Pânza de apă freatică se află la o adâncime de
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
reședința), Hanu Conachi și Lungoci. Relieful de lunca este bine reprezentat printr-un șes larg (sud-vest) cu terase locale de lunca și de terase ușor mai ridicate : Lungoci, Hanu Conachi, Pădurea Hanu Conachi - rezervație naturală situată pe relief de dune fluviatile. Limită de sud și de vest a comunei, pe o lungime de 12 km, este reprezentată de cursul râului Siret, curs ce a determinat prin debitele sale istorice din anii '60 - '70 mutarea populației satului Fundenii-Vechi pe actuala vatra a
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]