1,670 matches
-
marketing). Să nu-i dăm mereu crezare și să practicăm discernământul! În mass-media contemporană există reacții care trăiesc din nevoia de-a inventa subiecte șocante, false revelații sau teme urgente de dezbatere. De asemenea, sunt ONG-uri pentru care alarmismul, fobiile sau panica sunt rațiunea lor de a fi. Autovictimizarea face tărăboi, abuzează de hiperbole și plonjează în absurd. Așa apar comparațiile între discriminarea comunității rrome și teribilul Holocaust destinat evreilor. - Politicile corectitudinii, promovate mai ales în campusurile universitare din Occident
MIHAIL NEAMTU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_mihail_neamtu_.html [Corola-blog/BlogPost/366796_a_368125]
-
se va vedea o pereche de coarne și oamenii vor avea în casele lor câte o cutie de unde le va vorbi cel rău iar ei se vor bucura! Veți vedea că nu este vorba de o față religioasă care face fobie la progresul tehnic, ci de un lucru mult mai grav care, din păcate, ne afectează pe toți. Să nu ne pripim deci, ca să nu tragem concluzii greșite. Radioul, televizorul, internetul nu sunt rele în sine. Până la un punct, ele pot
VREMURI GRELE de ION UNTARU în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Vremuri_grele_ion_untaru_1353500391.html [Corola-blog/BlogPost/351333_a_352662]
-
haideți să o avem! Eu stimez și respect statul vecin, sunt pentru relații bune bilaterale. Eu am mers mult la schi în România, mai mult la Vatra Dornei. Suntem în relații bune, dar haideți să ne respectăm ca stat vecin. Fobiile care se creează față de mine personal sunt din aceste considerente. Dragi români, fraților, eu vă stimez, vă iubesc ca vecini, dar haideți să ne respectăm ca două state independente, suverane. Acest lucru mi-l doresc. Nimic mai mult. Aveți statul
Igor Dodon, declarație periculoasă despre România () [Corola-website/Journalistic/104191_a_105483]
-
cei cu rădăcinile în altă țară, ne mâna de la spate mai aprig nevoia schimbării atât de necesară adaptării noului mediu. Uneori o schimbare în viața noastră poate face minuni, mai ales când suntem stresați, când ne apasă anxietatea, vinovăția, diverse fobii, depresii, traume emoționale sau când este scăzut respectul de sine, (self-esteem). Nevoia de schimbare își găsește ecou în discursul lăuntric al omului. Întoarcerea către sine este o redobândire a propriei identități. Sunt nevoi exterioare, dar și interioare, schimbarea unor repere
NEVOIA DE SCHIMBARE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Nevoia_de_schimbare_elena_buica_1328389165.html [Corola-blog/BlogPost/346646_a_347975]
-
aură”. Dacă la Lucian Blaga întâlnim dualitatea „lumina mea/lumina altora”, la Petru Lascău, lumina este una singură și ea invită la cunoașterea Divinității prin contemplare și rugăciune, care izvorăsc în „bucurie pură”. De altfel, dacă Petru Lascău are vreo fobie, atunci aceasta este legată de cei cărora sentimentul creștin le este străin. „Mă tem de cei ce nu se roagă/ Cu cea mai terifiantă fobie/ A veacului nostru mare urgie/ Mă tem de cei ce nu se roagă.” („Fobie”) Veacul
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_univers_poetic_intr_o_iscalitura_semnatura_iubirii_versuri_crestine_de_petru_lascau.html [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
contemplare și rugăciune, care izvorăsc în „bucurie pură”. De altfel, dacă Petru Lascău are vreo fobie, atunci aceasta este legată de cei cărora sentimentul creștin le este străin. „Mă tem de cei ce nu se roagă/ Cu cea mai terifiantă fobie/ A veacului nostru mare urgie/ Mă tem de cei ce nu se roagă.” („Fobie”) Veacul nostru este caracterizat de flagelul necredinței, al absenței credinței sau al unei false credințe. Petru Lascău reușește în doar câteva versuri să facă o radiografie
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_univers_poetic_intr_o_iscalitura_semnatura_iubirii_versuri_crestine_de_petru_lascau.html [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
vreo fobie, atunci aceasta este legată de cei cărora sentimentul creștin le este străin. „Mă tem de cei ce nu se roagă/ Cu cea mai terifiantă fobie/ A veacului nostru mare urgie/ Mă tem de cei ce nu se roagă.” („Fobie”) Veacul nostru este caracterizat de flagelul necredinței, al absenței credinței sau al unei false credințe. Petru Lascău reușește în doar câteva versuri să facă o radiografie a societății contemporane, în care lipsa legăturii cu Divinitatea are ca rezultat îndoiala și
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_univers_poetic_intr_o_iscalitura_semnatura_iubirii_versuri_crestine_de_petru_lascau.html [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
pe care apoi vor învăța să o mânuiască. Consider că aceste cursuri ar trebui făcute de cât mai mulți copii și adulți deoarece sunt un ajutor real pentru dezvoltarea noastră în timp. Dincolo de socializare, acestea ne ajută să scăpăm de fobia de a vorbi în public, ne ajută să avem mai multă încredere în noi, schimbându-ne perspectiva din care privim mediul înconjurător. DC News: Care este cea mai mare criză cu care se confruntă teatrele din România, inclusiv Teatrul Arte
Crina Lință, interviu exclusiv. Studenta care a înființat un teatru în București by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101569_a_102861]
-
sinucidă prin "evaporare", pentru ca mai apoi să afle că bunica ei supraviețuise camerelor de gazare de la Auschwitz. Un băiat e cuprins de senzații inexplicabile de frig, fără să știe că unchiul său murise înghețat. Cartea de față vorbește despre acele fobii, depresii și gânduri obsesive care ne copleșesc fără să ne dăm seama de unde ni se trag. Combinând cercetările din neuroștiințe cu intervențiile specifice constelațiilor familiale, autorul demonstrează în ce fel uneori ajungem să moștenim și să retrăim, în mod inconștient
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105843_a_107135]
-
viața. Și chiar când evadează, pătrund într-o colivie mai mare care le creează iluzia zborului liber. O parabolă a vieții și a morții, a paradisului pierdut, a evadării în lumină, a păcatului originar, a supraviețuirii în ciuda obsesiilor și a fobiilor curente, cu care oamenii obișnuiți trebuie să lupte pentru a deveni oameni liberi de orice constrângere. Piese interesante, atractive, accesibile tuturor categoriilor de cititori și spectatori. Totul se petrece la granița dintre hilar și absurd, dintre normalitate și psihoză ori
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
de asemenea, personaje nenumite: Tânărul X, Bătrânul X, Vecinul X, Doctorul X. Acest procedeu, de a numi personajele cu X, indică faptul că oricine poate fi în locul lor, onomastica nu contează, de vreme ce oricui i se poate întâmpla să aibă o fobie, să se teamă de ceva, stare pe care și-o înfruntă cu multe eforturi. De data aceasta, personajul principal, Tânărul X, are o altă fobie: se teme de târâtoare, în special de râme, care vin, o dată cu ploile. Încă din copilărie
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
fi în locul lor, onomastica nu contează, de vreme ce oricui i se poate întâmpla să aibă o fobie, să se teamă de ceva, stare pe care și-o înfruntă cu multe eforturi. De data aceasta, personajul principal, Tânărul X, are o altă fobie: se teme de târâtoare, în special de râme, care vin, o dată cu ploile. Încă din copilărie are această problemă stranie. Teama de târâtoare este pentru Tânărul X, teama de sine însuși: “Tânărul X: Mi-e teamă de râme. Mi-e teamă
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
să facă primii pași. Această teamă de cădere a dus, inevitabil la teama de a mai face pași. Astfel a început să se târască. Autoarea pune față în față aceste două tipologii: oameni și râme. Sunt unii care exploatează anumite fobii ale oamenilor și le sporesc efectul. Psihologic vorbind, toate aceste fobii au un substrat adânc, aflat în copilărie. Ca și Bujor Florian care ucisese patru gladiole când era mic, și Tânărul X tăiase în copilărie o râmă cu sapa. Convingerea
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
la teama de a mai face pași. Astfel a început să se târască. Autoarea pune față în față aceste două tipologii: oameni și râme. Sunt unii care exploatează anumite fobii ale oamenilor și le sporesc efectul. Psihologic vorbind, toate aceste fobii au un substrat adânc, aflat în copilărie. Ca și Bujor Florian care ucisese patru gladiole când era mic, și Tânărul X tăiase în copilărie o râmă cu sapa. Convingerea că râmele vor invada odaia și chiar și trupul lui, devine
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
o râmă cu sapa. Convingerea că râmele vor invada odaia și chiar și trupul lui, devine obsesie. În Actul II, se schimbă cadrul și scena se desfășoară în grădină, după ploaie. Mergând după fructe de zmeură, Bătrânul X își descoperă fobia față de melci. “Mereu mi-a plăcut să-i privesc cum se târăsc, dar niciodată nu am suportat să se târască spre mine lipicioșii aceștia ce-și poartă casa-n spinare alergând din loc în loc, parcă ar căuta eternitatea și nu
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
celor doi care se văd cotropiți de râme și melci. Situația devine hilară până când apare Vecinul X, care-l așează într-o roabă pe Bătrânul X, ca să-l ducă la doctor, să-i salveze piciorul înțepenit. Vecinul are și el fobia lui. Tânărul X se vede chiar metamorfozat într-un melc. Actul III are drept cadru un salon de spital. În toate aceste piese, iese în relief, ideea de închisoare, la care omul e condamnat șiuneori scapă, evadând, alteori rămâne prizonierul
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
se vede chiar metamorfozat într-un melc. Actul III are drept cadru un salon de spital. În toate aceste piese, iese în relief, ideea de închisoare, la care omul e condamnat șiuneori scapă, evadând, alteori rămâne prizonierul ideilor, gândurilor și fobiilor sale. Aveam de-a face cu un fel de teatru absurd, de factură suprarealistă, care uneori trece în realism magic. Dincolo de toate acestea, e vorba de o biruință asupra sinelui și asupra slăbiciunilor omenești care ne apasă. La spital, descoperim
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
sale. Aveam de-a face cu un fel de teatru absurd, de factură suprarealistă, care uneori trece în realism magic. Dincolo de toate acestea, e vorba de o biruință asupra sinelui și asupra slăbiciunilor omenești care ne apasă. La spital, descoperim fobia Doctorului X față de viermi. Și, în genere, fiecare om se teme de ceva, indiferent că e târâtoare, că sunt flori sau păianjeni. Obsesia Doctorului față de viermi merge până acolo încât îi consideră până și pe oameni, niște viermi care se
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
ceva, indiferent că e târâtoare, că sunt flori sau păianjeni. Obsesia Doctorului față de viermi merge până acolo încât îi consideră până și pe oameni, niște viermi care se mănâncă unii pe alții. Totul culminează cu apariția Vecinului X care are fobie față de șerpi. Piesa “Punctul” are personaje ce poartă fiecare un nume. Onomastica este specifică unei trăsături de caracter, unei laturi a personalității fiecăruia: Tătulea, Agrișan, Mască, Trifoi, Pitic, Baltă, Profesorul, Mama, Fratele, Sora, Bătrânul, Maria, Sonia, Lola, Asistentul social. Autoarea
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
Ediția nr. 2218 din 26 ianuarie 2017. Știu, doamnă, ce pantofi preferați: Tocul înalt - fantezii! Tocul jos - resemnare, speranțe trecute, Nemulțumirea de sine. Pantoful fără toc, exuberanță, tinerețe, Siguranța vârstei trăite. Pantoful înalt, cui, erotism, dorințe, iluzii. Știu, doamnă, ce fobie sunt pantofii, Un panaceu la nervi, la bogăție, Plictiseala ascunsă în sute de pantofi. Fiecare cu rețeta proprie. Când te privesc femeie, Știu ce gânduri Ascund culorile pantofilor. Care ascund trăiri indiferent de valoarea genții! Știu, doamnă, cum ești, când
NICOLAE NISTOR by http://confluente.ro/articole/nicolae_nistor/canal [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
din debaraua cu pantofi. Citește mai mult Știu, doamnă, ce pantofi preferați:Tocul înalt - fantezii!Tocul jos - resemnare, speranțe trecute,Nemulțumirea de sine.Pantoful fără toc, exuberanță, tinerețe,Siguranța vârstei trăite.Pantoful înalt, cui, erotism, dorințe, iluzii.Știu, doamnă, ce fobie sunt pantofii,Un panaceu la nervi, la bogăție, Plictiseala ascunsă în sute de pantofi.Fiecare cu rețeta proprie.Când te privesc femeie,Știu ce gânduriAscund culorile pantofilor.Care ascund trăiri indiferent de valoarea genții!Știu, doamnă, cum ești, când despletită
NICOLAE NISTOR by http://confluente.ro/articole/nicolae_nistor/canal [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
însuși victima unui sistem pe care îl pusese pe picioare și care ajunsese să-l izoleze din ce în ce mai mult „de orice contact uman”: Nu mai suporta masele de oameni venind în întâmpinarea lui! Firește, cadavrul lui Stalin nesinchisindu-se de această fobie, paroxismul înmormântării lui, suntem înștiințați de L. Marcou, a încoronat interminabila serie a paroxismelor care i-au marcat domnia: din toate colțurile imperiului, trenurile erau luate cu asalt de toți acei care țineau morțiș să aducă un ultim omagiu „părintelui
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1479192558.html [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
echipă. Psihoterapeutul îl ajută pe client să își pună întrebările potrivite și să își dea răspunsurile și soluțiile potrivite. Psihoterapeutul împreună cu clientul găsesc semnificația simptomelor și cauza lor. În terapiile umaniste nu este importantă simptomatologia (atac de panică, compulsie, obsesie, fobie, depresie, cefalee psihogena, gastrita, enurezis, tic), ci semnificația și cauza simptomatologiei. O terapie eficientă pe termen lung, după mine, nu urmărește că persoana să nu mai aibă simptome, ci să fie eliminate cauzele care dau simptomele. Dacă nu se lucrează
O SOLUTIE LA STRESUL OMULUI MODERN. DIALOG CU CRISTIANA ALEXANDRA LEVITCHI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Psihoterapia_o_solutie_la_stresul_omului_modern_dialog_cu_cristiana_alexandra_levitchi.html [Corola-blog/BlogPost/350807_a_352136]
-
parte cu profesori diferiți. Înscriindu-se la noua grupă de studenți, Albert a trecut la seria a doua. Acum, seminarul de matematici speciale, îl face cu un nou profesor. Nu a reușit și nici măcar nu a încercat să-și suprime fobia, apărută din senin, față de matematici. I-ar fi fost mult mai bine dacă, în minte i-ar fi încolțit resentimente față de profesoară. S-ar fi întâmplat, probabil, dacă acea amintire i-ar fi revenit în minte încă de la prima oră
XXIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1479911770.html [Corola-blog/BlogPost/365388_a_366717]
-
c-ar avea un început de gută... Îi mărturisise asta, la un moment dat, și lui Miramoț, văzând în ea un posibil compătimitor, doar folosea bastonul, nu?! -Cine te-aude crede că ești ori slab de înger ori ai căpătat fobii în cine știe ce închisori ale comunismului... în care n-ai fost, de fapt! îl taxă Babacul, preluând sprințar conducerea grupului. Americanul schimbă câteva priviri neputincioase cu Doc, reluându-și postul de ariergardă în grup. * Trecuseră de prima etapă a urcușului, cea
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1437888382.html [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]