54 matches
-
Universitate și, pe deasupra, editor și conducător de revistă, alta decât "Tomis". Doi-trei dintre studenții pe care i-am avut s-au afirmat ulterior ca poeți, prozatori și publiciști. Mă limitez la a-i numi pe Vasile Petre Fati și pe focșăneanul Florin Muscalu. Dintre scriitorii locului care au "crescut" propriu-zis odată cu revista, amintesc: prozatorul Constantin Novac și poetul Nicolae Motoc, ce sunt și azi pilonii ei de bază, niște piloni care însă nu prea au ce susține (se mai poartă încă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
însă uniți în convingeri și acțiune. Fiecare, unde s-a găsit, a continuat lupta în spiritul de atunci. Mișcarea își continua drumul ei înainte. La ședințele noastre veneau tot mai mulți studenți, încât de la o vreme nici sălile de la căminul Focșănenilor nu mai erau destul de încăpătoare. Căpitanul locuia la Iași. Venea destul de des pe la București și în contact cu el începeam să cunoaștem tot mai bine Legiunea. Simțeam lipsa de a cunoaște vederile politice ale Mișcării. El însă nu se ocupa
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Petrovici, Ion Pillat, Al. Procopovici, C. Rădulescu-Motru, Liviu Rebreanu, M. Sadoveanu, I.M. Sadoveanu, Al. Tzigara-Samurcaș. Debutează în „Anuarul Societății literare «Gr. Alexandrescu»” din Focșani (1921-1922) și editorial cu volumul Ținutul Vrancei (1930). Face parte din colegiul de redacție al revistelor focșănene „Milcovia” (1930-1936), „Școala Putnei” (1932), „Căminul” (1932-1933), „Crinul” (1937) și conduce singur revista „Ethnos” (1941-1943). D. este autorul unor importante culegeri de folclor românesc: Ținutul Vrancei (1930), Folklor din Râmnicul Sărat (I-III, 1933-1948), Ținutul Vrancei. Etnografie. Folclor. Dialectologie (I-
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
și film din anii ’70 și ’80. Este descendentul unei vechi familii vrâncene. Bunicul matern, Vasile Țiroiu (1890-1976), a fost magistrat și prefect liberal al județului Putna, iar cel patern, Constantin I. Kivu (1879-1922), era descendentul unui șir de magistrați focșăneni. Din cauza persecuțiilor politice la care a fost supusă familia sa, a urmat școala generală în diverse orașe (Brașov, Roman), înainte de a se stabili la București. Studiile liceale le-a făcut la Sf. Sava (Liceul „Nicolae Bălcescu”) și Liceul „Tudor Vladimirescu
Dinu Kivu () [Corola-website/Science/333636_a_334965]