212 matches
-
ea, mărginită de case care seamănă între ele, aliniate, destul de depărtate unele de altele [...]. p. 32 cînd peisajul este perceput de o altă instanță, fapt demonstrat de locuțiunea prepozițională "din spate", cînd nu există nici o posibilitate de a determina natura focalizatorului la care face trimitere perspectiva (la dreapta cui?): (79) Soldatul ține sub brațul stîng un pachet. Stă sprijinit de felinar și din poziția aceasta, cu capul întors către stradă, i se vede barba nerasă și numărul matricol, pe gulerul mantiei
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Capitolul 3 Descrierea reprezentativă / 33 A. Funcția matezică / 34 B. Funcția mimezică / 43 C. Funcția semiozică / 45 1. Inserția descrierii în povestire / 46 a) Camuflarea descrierii / 48 b) Justificarea descrierii / 49 2. Suprasemnificația descrierilor în povestire / 55 a) O funcție focalizatoare / 57 b) O funcție indicială / 62 Capitolul 4 Descrierea productivă / 71 A. Dezvăluirea artificiului (de limbaj) / 73 B. Sistarea iluziei referențiale / 74 C. Însăși materialitatea cuvintelor / 75 Concluzie / 79 PARTEA A DOUA: Lingvistica textuală. Moduri și niveluri de structurare ale
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
134 Surse de informare / 137 Problematica eroului / 138 6 De la loc la spațiu / 140 Loc și spațiu / 140 Aspectele spațiale și percepția / 140 Conținut și funcție / 143 Relații cu alte elemente / 145 Informații / 147 7 Focalizarea / 148 Informații preliminare /148 Focalizatorul / 150 Obiectul focalizat / 155 Niveluri de focalizare / 162 Suspansul / 165 8 Povestiri vizuale / 166 Sensul unei naratologii vizuale / 167 Naratologia vizuală pe scurt / 167 Roman și film / 169 Viziunea în limbă / 172 9 Remarci și surse / 175 3 Fabula: Elementele
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
personaje în anumite determinări temporale și spațiale. Focalizarea e un proces ce implică un subiect și un obiect, fiind relația dintre agentul care vede și ceea ce e văzut. În funcție de poziția lor relativ la fabulă, Bal distinge, ca și în cazul naratorilor, focalizatori externi și focalizatori-personaje, naratorul extern putînd îngloba pasaje în care folosește focalizatori din interiorul povestirii, adică personaje implicate în evenimentele fabulei. Deosebit de interesantă este analiza focalizării în romanul experimental Ce știa Maisie de Henry James. Cînd se oprește asupra obiectului
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
implică un subiect și un obiect, fiind relația dintre agentul care vede și ceea ce e văzut. În funcție de poziția lor relativ la fabulă, Bal distinge, ca și în cazul naratorilor, focalizatori externi și focalizatori-personaje, naratorul extern putînd îngloba pasaje în care folosește focalizatori din interiorul povestirii, adică personaje implicate în evenimentele fabulei. Deosebit de interesantă este analiza focalizării în romanul experimental Ce știa Maisie de Henry James. Cînd se oprește asupra obiectului focalizat, Bal îi cere naratologului să nu scape din vedere atitudinea focalizatorului
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
focalizatori din interiorul povestirii, adică personaje implicate în evenimentele fabulei. Deosebit de interesantă este analiza focalizării în romanul experimental Ce știa Maisie de Henry James. Cînd se oprește asupra obiectului focalizat, Bal îi cere naratologului să nu scape din vedere atitudinea focalizatorului față de obiectul percepției (ce apare sub formă de descriere) deoarece felul în care este redată percepția unui obiect spune mult despre obiectul respectiv, dar și despre subiectul care este agentul actului de percepție. Ea demonstrează cu exemple ilustrative cum omiterea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
analizează fluxul conștiinței unui personaj ca obiect al focalizării, ea folosește în mod original termenul de focalizare indirectă liberă. Credem că Shlomith Rimmon-Kenan adîncește și îmbogățește studiul focalizării prin definirea diferitelor fațete ale acesteia prin prisma celor două tipuri de focalizatori, extern și intern. Astfel ea analizează pe lîngă fațeta perceptuală și o fațetă psihologică și una ideologică. În ceea ce privește fațeta perceptuală, cînd obiectul percepției este spațiul, focalizatorul extern are o perspectivă panoramică iar cel intern o viziune limitată, iar cînd obiectul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
studiul focalizării prin definirea diferitelor fațete ale acesteia prin prisma celor două tipuri de focalizatori, extern și intern. Astfel ea analizează pe lîngă fațeta perceptuală și o fațetă psihologică și una ideologică. În ceea ce privește fațeta perceptuală, cînd obiectul percepției este spațiul, focalizatorul extern are o perspectivă panoramică iar cel intern o viziune limitată, iar cînd obiectul focalizat este timpul, focalizatorul extern poate avea fie o viziune pancronică, fie o viziune retrospectivă, iar focalizatorul intern o viziune sincronică. Fațeta psihologică a focalizării are
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Astfel ea analizează pe lîngă fațeta perceptuală și o fațetă psihologică și una ideologică. În ceea ce privește fațeta perceptuală, cînd obiectul percepției este spațiul, focalizatorul extern are o perspectivă panoramică iar cel intern o viziune limitată, iar cînd obiectul focalizat este timpul, focalizatorul extern poate avea fie o viziune pancronică, fie o viziune retrospectivă, iar focalizatorul intern o viziune sincronică. Fațeta psihologică a focalizării are un aspect cognitiv, din acest punct de vedere focalizatorul extern fiind omniscient iar cel intern dispunînd de o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ideologică. În ceea ce privește fațeta perceptuală, cînd obiectul percepției este spațiul, focalizatorul extern are o perspectivă panoramică iar cel intern o viziune limitată, iar cînd obiectul focalizat este timpul, focalizatorul extern poate avea fie o viziune pancronică, fie o viziune retrospectivă, iar focalizatorul intern o viziune sincronică. Fațeta psihologică a focalizării are un aspect cognitiv, din acest punct de vedere focalizatorul extern fiind omniscient iar cel intern dispunînd de o viziune cognitivă restrictivă și un aspect emotiv, unde focalizatorul extern are atributele obiectivității
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o viziune limitată, iar cînd obiectul focalizat este timpul, focalizatorul extern poate avea fie o viziune pancronică, fie o viziune retrospectivă, iar focalizatorul intern o viziune sincronică. Fațeta psihologică a focalizării are un aspect cognitiv, din acest punct de vedere focalizatorul extern fiind omniscient iar cel intern dispunînd de o viziune cognitivă restrictivă și un aspect emotiv, unde focalizatorul extern are atributele obiectivității și detașării, iar cel intern pe cele ale subiectivității și implicării emoționale. Fațeta ideologică a focalizării poate fi
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o viziune retrospectivă, iar focalizatorul intern o viziune sincronică. Fațeta psihologică a focalizării are un aspect cognitiv, din acest punct de vedere focalizatorul extern fiind omniscient iar cel intern dispunînd de o viziune cognitivă restrictivă și un aspect emotiv, unde focalizatorul extern are atributele obiectivității și detașării, iar cel intern pe cele ale subiectivității și implicării emoționale. Fațeta ideologică a focalizării poate fi explicită sau implicită, viziunea focalizatorului extern fiind înzestrată cu autoritate. La nivelul focalizatorilor interni, viziunea lor ideologică intră
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cel intern dispunînd de o viziune cognitivă restrictivă și un aspect emotiv, unde focalizatorul extern are atributele obiectivității și detașării, iar cel intern pe cele ale subiectivității și implicării emoționale. Fațeta ideologică a focalizării poate fi explicită sau implicită, viziunea focalizatorului extern fiind înzestrată cu autoritate. La nivelul focalizatorilor interni, viziunea lor ideologică intră în dialog sau polemică cu alte ideologii întrupate în alți focalizatori, antrenînd o citire polifonică a textului (Rimmon-Kenan 2002:78-86). Deosebit de valoroasă ni se pare secțiunea dedicată
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și un aspect emotiv, unde focalizatorul extern are atributele obiectivității și detașării, iar cel intern pe cele ale subiectivității și implicării emoționale. Fațeta ideologică a focalizării poate fi explicită sau implicită, viziunea focalizatorului extern fiind înzestrată cu autoritate. La nivelul focalizatorilor interni, viziunea lor ideologică intră în dialog sau polemică cu alte ideologii întrupate în alți focalizatori, antrenînd o citire polifonică a textului (Rimmon-Kenan 2002:78-86). Deosebit de valoroasă ni se pare secțiunea dedicată de Mieke Bal povestirilor vizuale, picturale și mai
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cele ale subiectivității și implicării emoționale. Fațeta ideologică a focalizării poate fi explicită sau implicită, viziunea focalizatorului extern fiind înzestrată cu autoritate. La nivelul focalizatorilor interni, viziunea lor ideologică intră în dialog sau polemică cu alte ideologii întrupate în alți focalizatori, antrenînd o citire polifonică a textului (Rimmon-Kenan 2002:78-86). Deosebit de valoroasă ni se pare secțiunea dedicată de Mieke Bal povestirilor vizuale, picturale și mai ales cinematografice. Ea atrage aici atenția asupra importanței studiului vizualității în povestirile filmate, unde camera de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a textului (Rimmon-Kenan 2002:78-86). Deosebit de valoroasă ni se pare secțiunea dedicată de Mieke Bal povestirilor vizuale, picturale și mai ales cinematografice. Ea atrage aici atenția asupra importanței studiului vizualității în povestirile filmate, unde camera de luat vederi este echivalentul focalizatorului, iar "transmedierea" unui roman nu reprezintă translarea sau transpunerea individuală prin corespondență a elementelor povestirii în imagini, ci o echivalare vizuală a celor mai importante aspecte și semnificații ale romanului. Analiza naratologică a filmului lui Spielberg după romanul The Color
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Am continuat să acord doar puțină atenție la teoria lecturii, din rațiuni de economie. În cadrul delimitărilor impuse prin ele însele, receptarea nu este o problemă de naratologie în sine, exceptînd cazul în care figurile comunicative, cum ar fi naratorul și focalizatorul, își au corespondenți simetrici adresantul lor. Pe de altă parte, trebuie să se înțeleagă că întreaga teorie prezentată aici este un dispozitiv "lizibil", un instrument euristic ce atrage atenția către așteptările cu care cititorii prelucrează narațiunea. În consecință, am inversat
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
împărțire strict analitică ce va duce, în mod inevitabil, la concluzia că a vedea, în sensul cel mai larg al termenului, reprezintă obiectul narării. Nu vreau să spun, prin aceasta, că naratorul nu ar trebui analizat în relație cu agentul focalizator. Din contră, numai atunci cînd legătura dintre acești doi agenți nu este evidentă pare mai ușor să pătrundem în complexitatea relației dintre cei trei agenți ce funcționează în cele trei straturi naratorul, focalizatorul și actorul și acele momente cînd aceștia
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ar trebui analizat în relație cu agentul focalizator. Din contră, numai atunci cînd legătura dintre acești doi agenți nu este evidentă pare mai ușor să pătrundem în complexitatea relației dintre cei trei agenți ce funcționează în cele trei straturi naratorul, focalizatorul și actorul și acele momente cînd aceștia se suprapun sau nu se suprapun sub forma unei singure "persoane". Această non-suprapunere este valabilă și pentru povestirile din mediile vizuale. * * * În contraversatul film a lui Steven Spielberg din 1993, Lista lui Schindler
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
A avut loc o convertire? Dacă a fost așa, este vorba de un concept creștin ci Schindler era creștin, deși se folosea de biserică pentru afaceri; din punct de vedere cultural, totuși, era într-adevăr creștin. Distincția dintre narator și focalizator este, aici, de importanță crucială căci scena convertirii presupune viziune: convertirea este văzută ca vedere, nu în sensul pozitivist sau psihologic, ci în sens naratologic; a vedea diferit și a vedea diferența transformă radical fabula, transformă personajul. Transformarea lui constă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în acest caz. Acum, putem interpreta fraza ca: (Eu narez: (Eu inventez: (Ottilie focalizează:))) Vocea groasă a lui Steyn răsună în vestibul. Dacă vrem să arătăm pe scurt cum funcțonează fraza, o putem formula astfel: NE[FP(Ottilie)-Steyn]. Naratorul, focalizatorul și actorul, fiecare are identitatea sa, naratorul este NE, focalizatorul este Ottilie și actorul este Steyn. În e), se pare că avem un narator a cărui intenție este de a relata evenimentele vieții sale într-o povestire ce va explica
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Eu inventez: (Ottilie focalizează:))) Vocea groasă a lui Steyn răsună în vestibul. Dacă vrem să arătăm pe scurt cum funcțonează fraza, o putem formula astfel: NE[FP(Ottilie)-Steyn]. Naratorul, focalizatorul și actorul, fiecare are identitatea sa, naratorul este NE, focalizatorul este Ottilie și actorul este Steyn. În e), se pare că avem un narator a cărui intenție este de a relata evenimentele vieții sale într-o povestire ce va explica eventualul său final (să presupunem că va avea loc un
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
să presupunem că va avea loc un divorț). Putem interpreta fraza în acest mod: (Eu narez: (afirm autobiografic pentru a explica:)) Vocea groasă a lui Steyn răsună în vestibul. Această frază relatează evenimentul cauzat de actorul Steyn, perceperea lui de focalizatorul "eu" și actul narativ de naratorul "eu", ambele "eu"-ri numindu-se Ottilie. Astfel avem: NP(Ott.)[FP(Ott.) -Steyn]. Doi dintre cei trei agenți au același nume și aceeași identitate. În f), situația diferă din nou. Cuvîntul "eu" apare
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Steyn, care nu prea o ia în seamă. Pe de altă parte, poate fi o acuzație adusă Ottiliei, care este hipersensibilă. Să aleg prima interpretare deocamdată. Avem, după cum voi explica în următorul capitol, un caz de dublă focalizare, cea a focalizatorului anonim ce poate fi localizat în instanța narativă, și cea a personajului față de care este părtinitor: FE[FP(Ott.)] -Steyn sau, cu trimiteri la nivelurile focalizării: FE1[FP2(Ott.)] -Steyn. Faptul că focalizarea nu rezidă exclusiv în NE reiese din
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
focalizarea rămîn la NP (p), martorul anonim care este încă "eu". În aceste exemple am văzut patru situații narative diferite. În d) și f) naratorul a rămas în afara fabulei, iar în e) și g) nu a făcut-o. În d) focalizatorul era personaj. În f) a fost vorba de focalizare în ramă, de vreme ce aici s-a observat o infiltrare a agenților externi în povestire. În e) identificarea agenților a mers cel mai departe: naratorul și focalizatorul sînt amîndoi personajul Otilia. În
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]