5,845 matches
-
greu decât un sac de sare”, iar de la Mihorenii Herței, o frumoasă copilă, Adriana Lupu, cu memorie fenomenală și măiestrie actoricească, a recitat o odă pentru „Limba care-i numai dor,/ E cununa cea de aur,/ Unui neam nemuritor”. Ansamblul folcloric „Moștenitorii” al liceenilor din Chișinău, condus de Valeriu Chiper, a demonstrat adevărate perle populare și, după cum se cuvine oaspeților, n-au fost limitați în timp, uitând că ce-i prea mult, până la urmă strică. Dirijați de Gheorghe Șapcă, „Fiii Arboroasei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
ar fi recitat câte o strofă din „Luceafărul”, sau orice poezie în română - fie cu greșeli, cu poticneli. I-am fi înțeles și aplaudat sincer, simțind că au cu adevărat dragoste românească. În același stil au evoluat și membrii ansamblului folcloric din Mămăliga, raionul Noua Suliță, „ostropățul” lor dovedind că n-are cine să-i învețe folclorul autentic. E mare păcat că tezaurul strămoșilor rămâne fără de moștenitori. Copiii n-au nici o vină și, cu siguranță, așteaptă laude pentru străduința lor. Nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
surprinzând ,,miticismul, farseurul, gogomanul, „raisonneurul, amicul”, pentru ca nuvelele, mult discutate, explicate și analizate de-a fir-a-păr, cam din aceeași perioadă să releve „alienarea și tragi comicul[...]cu aer de farsă neagră”. Etapizarea creației caragialiene se încheie cu „epica de inspirație folclorică[...]unde comicul e convertit în tragic, iar realul are pete fantastice.” Părerea lui ȘVM despre opera caragialiană este aceea că ,,este, certamente, comică” și că are ca fundament principiile clasicismului, iar Scriitorul este un „geniu histrionic”, cu o ,,evidentă instabilitate
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
teletextului plătite tot din banii publici?!? Știri sportive transmise în direct, apar pe teletext și după 24 ore, sau nicicum. Programele TVR au devenit stereotipe și banale uneori, încât nu-ți mai vine să te uiți la TVR. Emisiunea TEZAU FOLCLORIC este schimbată mereu, și în plus este plasată la concurență cu posturile regionale care transmit tot muzică populară! Întrebarea este: NOI DE CE DĂM BANII PE ACEL ABONAMENT??? Am sesizat și Asociația pentru protecția consumatorului dar nimeni n-a reușit să
TVR-UL, ARE VREUN STĂPÂN?!?!? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Tvr_ul_are_vreun_stapan_mihai_leonte_1353222187.html [Corola-blog/BlogPost/351326_a_352655]
-
carismă și frumusețea deosebită. Cântăreața a adunat de-a lungul vieții folclorul românesc pe care a reușit să îl expună în piesele populare care au făcut-o celebra. Maria Tănase s-a născut în anul 1913 în București. În ciuda cântecelor folclorice care au fost interzise de către regimul Legionar, solista a trăit în cele mai înalte cercuri boeme din ”Micu Paris”. Cântăreața avea un suflet altruist, atunci când întâlnea în calea sa tinere sărace, le dăruia cela mai luxoase și scumpe rochii pe
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenarmaria_tanase_una_di_mihai_marin_1380030674.html [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
poetului național și de fotografii inedite însoțite de reproduceri ale filelor de manuscris, dar și imagini ale lucrărilor de artă monumentală românească dedicate poetului vor fi prezentate în holul ce deschide sala Auditorium de la sediul ICR New York. Povestea de inspirație folclorică "Făt-Frumos din lacrimă", în traducerea spaniolă realizată de cercetătorul Ricardo Alcantarilla, este protagonista Zilei Culturii Naționale organizate de Institutul Cultural Român din Madrid. Instituția organizează o lectură a unor fragmente din basm, pentru copiii români și spanioli deopotrivă. În același
ZIUA CULTURII NAŢIONALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ziua_culturii_nationale_ion_ionescu_bucovu_1389781471.html [Corola-blog/BlogPost/363774_a_365103]
-
subțirel cu forme însă generoase bine proporționate, mai cu seamă, mersul ei. Avea un anumit fel senzual natural în mișcări, și o voce foarte plăcută, caldă, expresivă, o anumită muzicalitate în felul de a vorbi. Cânta și foarte frumos, muzică folclorică, participa la concursuri și era apreciată pentru acest talent. Era îndrăzneață, însă plină de tact și cu mult bun simț. Când râdea se vedea că e o fire deschisă, reușind să ne molipsească imediat cu veselia sa, cu râsul ei
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465760048.html [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
chiar în fața „poporului”, a Danei Grecu. Dar, și prestația artistică a cântăreței Irina Loghin, față de care am avut, de-a lungul vremii, o admirație deplină. Cu vocea de excepție a dânsei, Irina Loghin cântă niște texte în care elementele autentic folclorice sunt amestecate bizar cu altele, aduse la zi, actualizate. Ele ne pot evoca „vremurile de altădată”, adică anii 50 ai secolului trecut, în care „cântărețul popular” da glas versurilor „Du-du duduie tractorul / Care ară cu motorul / Ară repede și bine
Antena 3, ANAF-ul 2 şi Anatema 1 (II) by http://uzp.org.ro/antena-3-anaf-ul-2-si-anatema-1-ii/ [Corola-blog/BlogPost/94071_a_95363]
-
Văcăreni din județul Tulcea sau Prundeni din Vâlcea. Am observat, de altfel, că multe din aceste sate sunt din zona de deal și de munte, având un potențial turistic recunoscut, locuri de vacanță de unde nu lipsesc pensiunile, dar și manifestările folclorice de tradiție și mă gândeam că ar fi un bun prilej și pentru zonele mai văduvite în această privință, pentru satele de câmpie, din rândul cărora nu am văzut vreunul acolo, cel puțin la această ediție, să încerce să-și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/satele-noastre-dragi/ [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
Sextil Pușcariu, acesta nu-i lucrul cel mai important. Principalul pentru colectivul de redacție este ca publicația să-și urmeze obiectivul prioritar propus de la primii pași - recuperarea adevărului istoric privind trecutul și prezentul Bucovinei, a valorilor culturale, religioase, a tezaurului folcloric, artei și literaturii românilor bucovineni. De menționat că pe tot acest parcurs restituirea trecutului n-a fost transformată într-o vale a plângerii, adică în interminabile tânguieli pentru ce-am avut și ce-am pierdut. Dimpotrivă, deschizând arhivele, „Glasul Bucovinei
„GLASUL BUCOVINEI” – DOUĂ DECENII DE REZISTENŢĂ ŞI TENACITATE by http://uzp.org.ro/glasul-bucovinei-doua-decenii-de-rezistenta-si-tenacitate/ [Corola-blog/BlogPost/92766_a_94058]
-
Acasă > Eveniment > Anunțuri > SPECTACOL FOLCLORIC EXTRAORDINAR LA BACĂU Autor: Simona Botezan Publicat în: Ediția nr. 324 din 20 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ANSAMBLUL FOLCLORIC "CĂ LA NOI" VA INVITA LA UN SPECTACOL DE EXCEPȚIE LA BACĂU INVITATĂ DE ONOARE: ÎNDRĂGITĂ INTERPRETA LIA LUNGU ANSAMBLUL
SPECTACOL FOLCLORIC EXTRAORDINAR LA BACĂU de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Spectacol_folcloric_extraordinar_la_bacau_.html [Corola-blog/BlogPost/357291_a_358620]
-
Acasă > Eveniment > Anunțuri > SPECTACOL FOLCLORIC EXTRAORDINAR LA BACĂU Autor: Simona Botezan Publicat în: Ediția nr. 324 din 20 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ANSAMBLUL FOLCLORIC "CĂ LA NOI" VA INVITA LA UN SPECTACOL DE EXCEPȚIE LA BACĂU INVITATĂ DE ONOARE: ÎNDRĂGITĂ INTERPRETA LIA LUNGU ANSAMBLUL FOLCLORIC "CĂ LA NOI" Str. Marasesti nr. 151/B/34, cod 600115, Bacău - România C.I.F 16777756 / 2004, cont IBAN
SPECTACOL FOLCLORIC EXTRAORDINAR LA BACĂU de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Spectacol_folcloric_extraordinar_la_bacau_.html [Corola-blog/BlogPost/357291_a_358620]
-
EXTRAORDINAR LA BACĂU Autor: Simona Botezan Publicat în: Ediția nr. 324 din 20 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ANSAMBLUL FOLCLORIC "CĂ LA NOI" VA INVITA LA UN SPECTACOL DE EXCEPȚIE LA BACĂU INVITATĂ DE ONOARE: ÎNDRĂGITĂ INTERPRETA LIA LUNGU ANSAMBLUL FOLCLORIC "CĂ LA NOI" Str. Marasesti nr. 151/B/34, cod 600115, Bacău - România C.I.F 16777756 / 2004, cont IBAN RO70BPOS04003444914ROL01 Asociația Culturală „Că La Noi” desfășoară o activitate intensă în ceea ce privește descoperirea folclorului autentic de certă valoare și promovarea lui în
SPECTACOL FOLCLORIC EXTRAORDINAR LA BACĂU de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Spectacol_folcloric_extraordinar_la_bacau_.html [Corola-blog/BlogPost/357291_a_358620]
-
Criști Nastase, Maria Tătaru, Anton Achitei, Viorica Macovei, Călin Brateanu, Angelica Flutur, Marius Zgaianu, Lăură Haidău, Andreea Chisălița, Constantin Bahrin, Sofia Vicoveanca, Margareta Clipă, Augustina Dogot, Maria Iliut, Rodica Buhna, Nicolae Glib și alții. Totodată, își vor da concursul Ansamblurile Folclorice din Poiana Stampei, Ciocănești, Pojorâta, Malini, Sfântu Ilie, Ceața urșilor din Asau, Ansamblurile Folclorice Saratelul și Că La Noi și altele. Acompaniamentul orchestral va fi susținut, speram noi, de orchestră „Mugurel” din Chișinău, condusă de maestrul Ioan Dascăl. Invitat special
SPECTACOL FOLCLORIC EXTRAORDINAR LA BACĂU de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Spectacol_folcloric_extraordinar_la_bacau_.html [Corola-blog/BlogPost/357291_a_358620]
-
Lăură Haidău, Andreea Chisălița, Constantin Bahrin, Sofia Vicoveanca, Margareta Clipă, Augustina Dogot, Maria Iliut, Rodica Buhna, Nicolae Glib și alții. Totodată, își vor da concursul Ansamblurile Folclorice din Poiana Stampei, Ciocănești, Pojorâta, Malini, Sfântu Ilie, Ceața urșilor din Asau, Ansamblurile Folclorice Saratelul și Că La Noi și altele. Acompaniamentul orchestral va fi susținut, speram noi, de orchestră „Mugurel” din Chișinău, condusă de maestrul Ioan Dascăl. Invitat special: Lia Lungu, născută la Timișoara, stabilită la New York, doamna cântecului bănățean care nu și-
SPECTACOL FOLCLORIC EXTRAORDINAR LA BACĂU de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Spectacol_folcloric_extraordinar_la_bacau_.html [Corola-blog/BlogPost/357291_a_358620]
-
și programul spectacolului. Pentru alte detalii va stăm la dispoziție oricând la numărul de telefon 0744/768010. Aveți, stimate partener, garanția celor mai alese sentimente! Asociația Culturală „Că La Noi” Președinte Roșu Camelia Manager proiect Ovidiu Drug Referință Bibliografica: Spectacol Folcloric Extraordinar la Bacău / Simona Botezan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 324, Anul I, 20 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Simona Botezan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SPECTACOL FOLCLORIC EXTRAORDINAR LA BACĂU de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Spectacol_folcloric_extraordinar_la_bacau_.html [Corola-blog/BlogPost/357291_a_358620]
-
2100 sate, iar la sfârșitul secolului 2800 localități. Satele aveau 15 - 20 case în Moldova și Țara Românească, iar în Transilvania media era de 70 de gospodării. Țăranii erau buni creștini, mergeau la biserică și țineau posturile. Au existat manifestări folclorice identice pe întreg spațiul locuit de români. Acestea erau legate de ciclul muncilor de primăvară, vară și toamnă, de sărbătorile creștine și de momente importante din existența omului (naștere, căsătorie, moarte). Datinile și obiceiurile priveau îndeletnicirile fundamentale, agricultura și păstoritul
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
fel de contrabas) și Vlad la vioară, instrumente tradiționale din zona Codrului, reproduse de conducătorul formației Adrian Pasca după modele originale de acum 200 de ani, împreună cu cântăreața Ioana Guta, ne-au oferit momente de neuitat, cu melodii din zona folclorica Țară Codrului. Finalul, a aparținut tinerei artistei, Delia Denise Godja (15 ani) născută și crescută la Viena, care acompaniata de taraful „Ceatără”, a interpretat cu mult talent, o suită de cântece populare maramureșene, încheiate cu cunoscută melodie „Moroșancă-s moroșanca
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/Viorel_baetu_romani_la_ziua_europei_viorel_baetu_1336784417.html [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
în zilele de 29 și 30 iunie la Muzeul Țărănului Român și a constat din susținerea unei conferințe „Dunărea - Rinul Europei Centrale și de Est sau Coridorul Verde al Europei”, realizarea de expoziții culinare cu degustare de mâncăruri tradiționale, spectacole folclorice. Participanții au fost echipe de bucătari și ansambluri folclorice din Delta Dunării, meșteșugari, aparținând comunităților rușilor lipoveni, ucrainieni, evrei și români din localitățile: Peceneaga, Jurilovca, Crișan, Mila 23, Pardina, Mahmudia, Letea, Chilia Veche, Brăila și Constanța. Expoziții cu preparate din
FESTIVALUL GASTRONOMIC ŞI ECO-CULTURAL D’ALE GURII DUNĂRII, BUCUREŞTI, I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438268345.html [Corola-blog/BlogPost/379905_a_381234]
-
Țărănului Român și a constat din susținerea unei conferințe „Dunărea - Rinul Europei Centrale și de Est sau Coridorul Verde al Europei”, realizarea de expoziții culinare cu degustare de mâncăruri tradiționale, spectacole folclorice. Participanții au fost echipe de bucătari și ansambluri folclorice din Delta Dunării, meșteșugari, aparținând comunităților rușilor lipoveni, ucrainieni, evrei și români din localitățile: Peceneaga, Jurilovca, Crișan, Mila 23, Pardina, Mahmudia, Letea, Chilia Veche, Brăila și Constanța. Expoziții cu preparate din pește, diversificate, foarte bogate și apetisante, din care nu
FESTIVALUL GASTRONOMIC ŞI ECO-CULTURAL D’ALE GURII DUNĂRII, BUCUREŞTI, I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438268345.html [Corola-blog/BlogPost/379905_a_381234]
-
pentru un examen de prestigiu susținut în fața reginei ROMANȚA. Drept să vă spun, Regina, chiar dacă nu era lângă mine și nu mă mai îndemna să-i văd lăzile de zestre în care a adunat atâta aur fin din Grădina Raiului Folcloric, o simțeam în cântecul interpreților, în compozițiile condeierilor ale căror note vrăjite încântau publicul ascultător, fiindcă unduitoarele armonii ce se revărsau ca o binefacere peste o lume dornică de înnoire se datorau maestrului Dan Ardelean, dirijorul formației „ROMANTICII” Sfinte, ce
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1414677200.html [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
ori amintita superioritate încolțește singură fără a fi necesară ingineria specifică, de vreme ce are dinam propriu și natural. O inteligență, eleganță, frumusețe, har în nedezmințită naturalețe se descoperă fără o examinare sau percepere cu vreo îndoială, în persoana interpretei de muzică folclorică mehedințeană Angelica Stoican. Am întâlnit-o spre ieșirea din anotimp, în 2013, când erau așternute frunzele pe aleile Cișmigiului de-a lungul cărora am trecut ca o mătură, răscolindu-le, spre Universitatea de Muzică. Plăcută și onorantă surpriza, nu numai
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395511437.html [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
și să nu vrea să apară pe caruselul de emisii necenzurate de bunul gust. E limpede că lucrul cel mai de seamă pentru care a luat această hotărâre Angelica Stoican, e supărarea. Puține sunt cântecele Angelicăi Stoican cărora pasionații muzicii folclorice românești să nu le dedice dragoste. Angelica Stoican nu a interpretat niciodată un cântec neales, iar aceasta nu îngăduie interval cu a plăcea și a nu plăcea. Doar că, poate, unele sunt întrucâtva mai agreate decât altele. Repertoriul de cântece
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395511437.html [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
56 pagini, 17 color, ilustrații: Mirela Rusu Pete, traducere în limba engleză: Alexandra Flora Munteanu) Apreciez intenția și reușita doamnei scriitoare de a face concurență prin LEGENDA LUI DRAGOBETE Sfântului Valentin, care nu ne aparține, nu este în zestrea noastră folclorică, nu reprezintă comoara noastră străveche. Un Dragobete născut din ființa Dochiei (Daciei) și a spiritului muntelui, care s-a metamorfozat într-o plantă numită „Năvalnic”, la fel de năvalnic precum furtuna dragostei, care strecoară în sufletele tinerilor fiorul primelor iubiri, este cu
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1424828704.html [Corola-blog/BlogPost/366026_a_367355]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > DRAGOBETELE SĂRBĂTORIT LA MUZEUL DE ARTĂ, PLOIEȘTI Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1882 din 25 februarie 2016 Toate Articolele Autorului DRAGOBETELE SĂRBĂTORIT LA MUZEUL DE ARTĂ, PLOIEȘTI Dragobetele, sărbătoarea dragostei la români, cu tradiții folclorice îndepărtate, uitată pentru multă vreme, a început să redevină în viața culturală a poporului român, mai ales după ce românii au început să adopte o nouă sărbătoare, Valentine’s Day. Din inițiativa și sub coordonarea scriitorului Gelu N. Ionescu, vineri 24
DRAGOBETELE SĂRBĂTORIT LA MUZEUL DE ARTĂ, PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1456430906.html [Corola-blog/BlogPost/373346_a_374675]