1,316 matches
-
sărbătoarea este cunoscută și sub denumirea de Ignatul porcilor sau Inatoarea, fiind cunoscută ca ziua sacrificiului ritualic al porcului, dar și a purificării. De această dată sunt legate o serie de mituri, credințe, obiceiuri și tradiții populare românești. Originile sărbătorii Folcloristul Petru Caraman consideră că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat își află rădăcinile în tradițiile antichității romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 și 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine, zeu al semănăturilor. Porcul
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1419014387.html [Corola-blog/BlogPost/371754_a_373083]
-
Rugă fără sfârșit”, cel mai lung poem colectiv pentru Cartea Recordurilor http://www.ziarulnatiunea.ro/2012/03/19/scrisoare-deschisa-pentru-natiunea-si-creatorii-proiectului-epopeic-%E2%80%9Eruga-fara-sfarsit-cel-mai-lung-poem-colectiv-pentru-cartea-recordurilor/#comment-1460 Publicat în 19 martie 2012 Romeo Tarhon Redacția Națiunea a primit recent de la domnul Vasile Bele, renumit folclorist, original staroste al nunților oșene, artist orator și rapsod, prozator și poet remarcabil, colaborator prețuit al publicației noastre, om cu har care nu permite risipirea tradițiilor sfinte ale satului românesc în deșertul dezromânizării de către neprietenii națiunii române în complicitate cu
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ”RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_catre_creatorii_romeo_tarhon_1332151142.html [Corola-blog/BlogPost/354667_a_355996]
-
Cu parale, cu mărgele; Cu frumoase panglicele; / Și m-adus-n această casă / Și mă puse pe-astă masă / Ca nouă să dăruiți / Cu aur și cu argint, / La anul și la mulți ani! În lucrarea sa Folclorul românesc, (p. 388-390), eruditul folclorist, Ovidiu Bârlea, spunea despre versurile cântate ale Vasilcăi, nume uzitat în partea Munteniei: Un colindat straniu prin împrejurarea că nu mai este atestat în alte părți și fiindcă e practicat numai de țigani (fierari, rudari, lăutari) în Muntenia și Oltenia
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
D. Tudor- București, Ileana Petrecu, cercetătoare principală la Institulul academic de cercetări sociale și politice din Craiova, Corneliu Tamaș, Petre Bardașu, Sergiu Purece, de la Arhivele Statului, din Rm. Vâlcea, Horia Nestorescu-Bălcești, directorul muzeului “N. Bălcescu, pictorul Sabin Bălașa, din București, folcloristul octogenar Gh. N. Dumitrescu- Bistrița și alții. Odată cu materialul mai sus menționat, înaintăm și un proces-verbal al comitetului de redacție, cu privire la “Rusidava-Drăgășani” și vă rugăm a ne aproba tipăreirea ei. Președinte, Secretar, Petre Lită Gh. Burlan Procesul verbal amintit în
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Monografia_municipiului_dragasani_si_istoria_tiparirii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
este titlul de lucru al cărții, pentru că la început în aceasta am intenționat să-i includ doar pe soliștii vocali și instrumentiști. Însă, dacă analizăm faptele mai atent, înregistrarea unui cântec implică mai mulți protagoniști: culegătorul, aranjorul, compozitorul, dirijorul, etnomuzicologul, folcloristul, producătorul muzical, redactorul muzical, maestrul de sunet etc., astfel că având aceste elemente în vedere, cărții îi corespundea mai mult titlul Lexiconul creatorilor muzicii populare românești la Radio Novi Sad Publicația oferă cititorilor informații prețioase despre creatorii muzicii de pe meleagurile
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte by http://uzp.org.ro/talente-avem-tineri-muzicieni-romani-instruiti-cu-academii-avem-dar-ceva-ne-lipseste/ [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
de școlari și tineri talentați din zona Argeșului și a Muscelului (autor de texte literare, scheciuri ritmate, texte satirice pentru brigăzi artistice, etc). A condus cenaclul literar Ion Barbu din Rucăr, cel al elevilor din școlile generale și liceu ( Luceafărul ). Folclorist pasionat și avizat, membru fondator al Asociației folcloriștilor argeșeni Constantin Rădulescu-Motru publică în Caietele folclorice ale acestui așezământ cultural argeșean teme de cercetare de real interes :folclorul zonal, satul românesc de munte, obiceiuri tradiționale și îndeletniciri pastorale etc. A publicat
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxv_.html [Corola-blog/BlogPost/359514_a_360843]
-
și a Muscelului (autor de texte literare, scheciuri ritmate, texte satirice pentru brigăzi artistice, etc). A condus cenaclul literar Ion Barbu din Rucăr, cel al elevilor din școlile generale și liceu ( Luceafărul ). Folclorist pasionat și avizat, membru fondator al Asociației folcloriștilor argeșeni Constantin Rădulescu-Motru publică în Caietele folclorice ale acestui așezământ cultural argeșean teme de cercetare de real interes :folclorul zonal, satul românesc de munte, obiceiuri tradiționale și îndeletniciri pastorale etc. A publicat poeme de factură clasică, epigrame, fabule, eseuri, reportaje
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxv_.html [Corola-blog/BlogPost/359514_a_360843]
-
Craiova. De asemenea, a prefațat zeci de volume aparținând unor scriitori consacrați, dar și volume aparținând unor scriitori aflați la debut editorial. După licențierea în filologie, în sfera profesională a distinsului profesor, cercetător, critic și istoric literar, istoric al culturii, folclorist, prozator și publicist găsim următoarea evoluție: profesor la școala din Copăcelu; profesor și director de școală la Racovița-Vâlcea; inspector cultural în cadrul Comitetului Județean Vâlcea (feb. 1969-sept. 1975); director al Centrului Județean de Librării Vâlcea (ulterior SC Ex Libris SA), timp
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cultura_valceana_in_doliu_articol_de_eugen_petrescu.html [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
și regionale: fondator al „Cenaclului literar sătesc” Valea Răii - Vâlcea (1956); membru al Cenaclului literar vâlcean (1957), devenit Cenaclul literar „Anton Pann”; membru fondator și președinte al Societății Culturale „Anton Pann” Râmnicu Vâlcea; membru în consiliul de conducere al Asociației Folcloriștilor din Oltenia; membru fondator al Cercului Cultural „România - Grădina Maicii Domnului” (18 decembrie, 2001); membru fondator al Forumului Cultural al Râmnicului (2001); membru fondator al Cercului Religios-Cultural „Chesarie de Râmnic” (martie 2007); membru fondator și vicepreședinte al Ligii Scriitorilor din
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cultura_valceana_in_doliu_articol_de_eugen_petrescu.html [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
volum aflat în pregătire. Cartea este alcătuită de către Pr. Al. Stănciulescu-Bârda. 11. Balade din Transilvania, Bârda, Editura „Cuget Românesc”, 2008, 300 pag., format A5, hârtie offset, copertă policromă, 12 lei. Antologia conține peste 200 balade culese în ultimele decenii de către folcloristul clujean Pavel Rătundeanu - Ferghete. Într-o vreme în care manelele și muzica discotecilor ne sufocă, Pavel Rătundeanu-Ferghete ne invită să ne întoarcem la izvoarele creației artistice a poporului român, să scoatem din adâncurile spiritualității românești filonul de aur al cântecului
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Oferta_de_carte_14_mai_2011.html [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
În afară de pasiunea pentru istoria patriei, pe care după cum se vede a servit-o cu de- votament și pilduitor sacrificiu, colonelul Ion Muțiu, veteran al celor două mari războaie a avut și pasiuni ardente, de o înaltă elevațiune spirituală, cea de folclorist, începută explicabil încă de pe băncile facultății și continuată, cât timpul și împrejurările i-au permis, ca și după pensionare, până la sfârșitul vieții. Și, firește, cu ramura înrudită folcloristicii, lingvistica. În anul 1927, Ion Muțiu a fost gratulat cu titlul de
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Colonelul_ion_mutiu_omul_care_a_servit_tara_sub_patru_coroane_regale_.html [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
urmei despre o meserie povestim, nu-i așa?! Noi le spunem la televiziune cele ce le avem de spus! Văd că dumneavoastră v-ați luat în serios munca! Aveți deja câteva realizări frumoase în acest sens - în promovarea noastră a folcloriștilor, a cântăreților de muzică populară. Ați început cu câteva articole în revista pe care o conduceți, Din vatra satului, și-apoi au urmat câteva cărți tare frumoase, despre viața și emoțiile noastre, ale promotorilor cântecului popular. Nu mă rabd să
INTERVIU REALIZAT DE CĂTRE VASILE BELE (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Rafila_barbos_mesager_al_sp_vasile_bele_1366361108.html [Corola-blog/BlogPost/345933_a_347262]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > ELENA BUICĂ - MEDALION MARIN VOICAN - GHIOROIU Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 1187 din 01 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului De ziua nașterii sale, îi spunem din preaplinul inimii un călduros LA MULȚI ANI! folcloristului, scriitorului, poetului, dramaturgului și compozitorului de marcă Marin Voican-Ghioroiu. Gândul se îndreaptă spre acest om deosebit pentru că l-am apreciat de la bun început pentru starea de spirit care degajă din creația sa îndreptată spre frumos, deschizând drumul spre trăiri înalte
GHIOROIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_1396344147.html [Corola-blog/BlogPost/354124_a_355453]
-
unei vechi cetăți sau localități preistorice. Antice construcțiuni de pământ... se găsesc în România... cărora țăranii români le zic cetăți de pământ sau chiar uneori grădiști. ODOBESCU, S. II 144. - Accentuat și: grắdiște ”. Grigore Tocilescu (1850-1909, istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român ), află dintr-o comunicare făcută de Prefectura Vâlcea despre Cetatea de ... Citește mai mult Cetatea dacică de la Grădiștea de Vâlceaîn apropierea satului Valea-Grădiștei,sat component al comunei Grădiștea, pe culmea Dealului Muierii ( 478 m.), în punctul numit ‘’ La Cetate
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
unei vechi cetăți sau localități preistorice. Antice construcțiuni de pământ... se găsesc în România... cărora țăranii români le zic cetăți de pământ sau chiar uneori grădiști. ODOBESCU, S. II 144. - Accentuat și: grắdiște ”.Grigore Tocilescu (1850-1909, istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român ), află dintr-o comunicare făcută de Prefectura Vâlcea despre Cetatea de ... XII. DRUMEȚ LA PORȚI DE TOAMNĂ, DANIELA POPESCU STROE, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1734 din 30 septembrie 2015. Drumeț la porți de toamnă 31 august
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
VICTOR BURDE - DESPLETIREA CLIPELOR (ANTOLOGIE DE VERSURI, 332 PAGINI, A5) Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 1223 din 07 mai 2014 Toate Articolele Autorului Am să închei pledoaria mea, drag cititor, citându-l pe prof. Ioan Popa (scriitor și folclorist) care spune că până Poetului Victor Burde este „adânc muiata în simțăminte și trăiri lăuntrice dintre cele mai profunde, iubirea, sub diversele ei ipostaze: iubirea-iubire, iubirea de mama, iubirea de neam, iubirea de toate ale lui - cântec, port și datini
VICTOR BURDE – DESPLETIREA CLIPELOR (ANTOLOGIE DE VERSURI, 332 PAGINI, A5) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1399450711.html [Corola-blog/BlogPost/350666_a_351995]
-
întorn,/ Căci niciun astru negru spre ea n-o să parvină./ Îți văd spre zări făptura când norii ți se-nchină/ Și toate-s ale tale chiar peste Rubicon...” (Taine, sonet). Ion Dodu Bălan (România, prof., dr., critic și istoric literar, folclorist, poet, prozator) este scriitorul pentru care valorile naționale, inclusiv, limba româna, tradițiile, istoria sunt componente extrem de importante în viața omului, astfel timpul fiind descris în modul următor: „Năluci sunt serile de-atunci./ Azi stăm la sobă, lângă prunci./ Spunem povești
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1491277087.html [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
ferestruicele căsuțelor de mahala, prinzând ceasul când lipsește respectivul jupân, tovarășul ceasurilor de veselie ale preoților, dascălilor, țârcovnicilor, cărora li zice pe glas de psaltichie lucruri care fac parte din plăcuta slujbă a Satanei”. Ca profesor de muzică psaltică, compozitor, folclorist și scriitor Anton Pann contribuie prin personalitatea sa complexă la constituirea culturii noastre, rămânând atât în istoria literaturii, cât și în cea a Bisericii Ortodoxe Române. Data nașterii sale este nesigură si se situează, între 1793-1797, la Sliven, în Imperiul
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412148146.html [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
autor, cum sunt: „George Stroia - Albastru glas de înger”, apărut a Editura Armonii Culturale, în 2013. Și cartea Gabrielei Căluțiu Sonnenberg „Metoda pătrățelelor” se bucură de o cronică în acest volum. Un alt punct forte este medalionul Marin Voican Ghiroiu, folclorist, scriitor, poet, dramaturg și compozitor de marcă. Și după atâtea prezentări și recenzii de carte, Elena Buică trece la un capitol foarte atractiv, chiar impresionant și anume: „Frumoasele vacanțe”, care cuprinde amintiri de neuitat din „Las Vegas - o vacanță exotică
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1425130541.html [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
de liceu. Prof.univ. conf. dr. Dragoș Grigorescu, director al Centrului Județean de Cultură Prahova, a prezentat două cărți: „Starchiojd - moștenirea culturală - Locuire, ocupații, meșteșuguri” a autorilor Ioana Ruxandra Fruntelată și Cristian Mușa și „Folclor muzical din Muntenia” a compozitorului, dirijorului, folcloristului Constantin Arvinte. Cea de-a doua carte se înscrie într-un proiect mai amplu al autorului din care până în prezent au fost publicate cărțile: „Folclor muzical din Moldova”, „Folclor muzical din Transilvania”, „Folclor muzical din Oltenia”, urmând să apară „Folclor
ZIUA CULTURII NAŢIONALE, PLOIEŞTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1484844250.html [Corola-blog/BlogPost/381026_a_382355]
-
din Muntenia” sunt cuprinse „Prefața” scrisă de dr. Constantin Secară, etnomuzicolog, „Cuvântul autorului”, aprecieri aparținând unor specialiști în domeniu: prof.dr. Al.I. Bădiulescu - „Constantin Arvinte - O viață dedicată marei și adevăratei muzici”, Ștefan Cărăpănceanu, etnomuzicolog - „Constantin Arvinte. Compozitor, dirijor și folclorist. Cuceritorul ultimei redute spirituale românești - Muntenia”, Anișoara Ștefănucă, manager - Centrul Județean de Cultură Prahova - „Argument” și 254 de piese muzicale folclorice din județele Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Olt, Prahova. Piesele pot fi grupate în mai multe
ZIUA CULTURII NAŢIONALE, PLOIEŞTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1484844250.html [Corola-blog/BlogPost/381026_a_382355]
-
văzul tuturor, un sărut ce semnifica logodna ludică care, de multe ori, era finalizată cu logodna adevărată. De aici, a rămas zicala: Dragobetele sărută fetele! În lucrarea sa „Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele”, inimosul folclorist român Constantin Rădulescu - Codin (1875-1926) consemna: ”Dragobetele e flăcău iubieț și umblă prin păduri după fetele și femeile care au lucrat în ziua de ragobete. Le prinde și le face de râsul lumii, atunci când ele se duc după lemne, flori
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
că abia către sfârșitul Evului Mediu această naționalitate începe să se stabilească la sud de Dunăre. Cu infatuarea sa, Hunfalvy și-a încercat cacialmaua-științifică în fața marilor savanți ai lumii științifice. Ghinionul lui dincolo de aberațiile susținute a fost titanul savanților, boierul, folcloristul, filologul și istoricul Bogdan Petriceicu Hașdeu, cunoscător a peste 23 de limbi. Înainte de a scăpa în Dunăre Hunfalvy, Hașdeu intervine: Cer permisiunea de a-l întrerupe pe d. Hunfalvy, pentru a-i pune o întrebare care ar putea să-l
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1394960759.html [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
deși veți spune că o prințesă care nu suferă nu e prințesă, ale Iaromirei Popovici își merită numele. În poveștile lor (Poveste simplă, De-ale prințeselor, Perfecta, }ara Negurei și n-aveți decît să răsfoiți mai departe...), nu doar un folclorist, ci și un cititor îndeajuns de atent al basmelor ,clasice" va recunoaște ușor o sumedenie de motive fără de care aproape că nu se poate închipui fabulosul, ca gen literar, mai mult decît categorie estetică. Așadar, sînt acolo, doar că lucruri
Moșii roșii by Simona Vasilache [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
era datina ca la sărbătoarea primăverii să se ofere în dar ouă roșii. La romani, tinerii vopseau ouăle în roșu și le trimiteau de sărbătoarea lui Ianus. La vechii germani, oul avea, de asemenea, o însemnătate simbolică. Bucuria încondeierii ouălor Folcloristul A.I. Candrea își punea întrebarea, în 1933, ce rost avea oul la toate aceste popoare în ceremoniile religioase? Chinezii aveau credința că cerul împreună cu pământul sunt ca un ou de pasăre, cerul e învelișul pământului, precum coaja oului e învelișul
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]