404 matches
-
viață la 19 iulie 1991, la București. O operă, în mod determinant, de folcloristică și etnografie: Mesianism ardelean (1937), Bârladul cultural (1938), Făt-Frumos. Contribuții istorico-literare (1938), Gândirismul (1940), Emil Gârleanu (1941), Folclorul. Obiect, principii, metodă (1947), Balada populară română (1966), Folcloristica română (1968), Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii (1970), Structura poetică a basmului (1975), Retorica folclorului (Poezia) (1978), Eposul popular românesc (1983), Poetica Mioriței (1984), Proza populară românească (1986). Premiul răsplătea o operă bogată, dar, în mod cert, a avut în
Centenar Gheorghe Vrabie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8583_a_9908]
-
György Ligeti, generând adevărate capodopere ale literaturii muzicale camerale și simfonice, prezente cu obstinație pe importante scene de concert naționale și internaționale, încurajați de generosul sprijin al Consiliului Județean Timiș, am decis reeditarea, după șapte decenii, a acestui monument al folcloristicii românești, o adevărată carte de vizită a spiritualității rurale românești bănățene. Din cuprinsul Monografiei, zămislite în urmă fericitului popas folcloristic, încurajat de Dimitrie Gusti, răzbat, cu claritate și consecventă, prospețimea și savoarea folclorului țărănesc dintr- un areal cultural sui-generis, ce
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
armonizări ale melodiilor de colinde, doine și cântece, dansuri prezente în Monografie. Pentru a facilita lectorului contemporan o imagine critică, obiectivă și cuprinzătoare, cu informații aduse la zi, am analizat demersul monografic al lui Sabin Drăgoi din triplă perspectiva: istoriografica, folcloristica (prin cele două studii semnate de Constantin-Tufan Stan și Constantin Catrina) și lingvistică, prin Glosele datorate lui Simion Dănilă. Ne-am străduit să adoptăm un sistem unitar de tehnoredactare a textelor, doar în unele situații (vezi, de exemplu, modul de
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
de învățământ pe postul de asistent universitar. În perioada 1975-1980, a urmat cursurile Facultății de Istorie-Filosofie (secția Filosofie) a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca. În 1981 a fost admis la doctorat (specialitatea literatură). În 1985 a susținut teza de doctorat intitulată „Folcloristica bănățeană și ideologia Școlii ardelene“. În prezent, este profesor universitar la Facultatea de de Litere, Filosofie și Istorie din cadrul Universității de Vest din Timișoara. A debutat în 1980, în „Forum studențesc“, cu nuvela „Maria“, sub pseudonimul Ion Topoloveanu. În 1983
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
de "scrieri alese" din opera lui Dionisie Eclesiarhu). În seria de "Corespondență și memorialistică" au apărut la FNSA volume privindu-i pe Al. Busuioceanu, Mircea Eliade, N. Iorga și E. Lovinescu (volumul VI din Agende literare, 2002). Din "Folclor și folcloristică" e de reținut seria de zece volume Cele mai vechi cărți populare în literatura română. Separat, ar mai fi de consemnat cercetările de arhivă ale colectivului de la Institutul "G. Călinescu", materializate până acum în patru volume (al cincilea e în
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
și din prima jumătate a celui de-al XX-lea, a elaborat excelente monografii și ediții critice consacrate lui M. Eminescu, B. P. Hasdeu, Mihail Sadoveanu, Al. I. Philippide, G. Călinescu, Lucian Blaga, Ion Marin Sadoveanu. Din domeniul etnografiei și folcloristicii românești amintim îndeosebi admirabilul album de Troițe românești, ca și edițiile din scrierile, prohibite în trecutele vremuri, ale lui Teodor T. Burada și Gh. F. Ciaușanu. De aproape patru decenii, I. Oprișan a început o muncă grea, dar extrem de importantă
Basme fantastice românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8191_a_9516]
-
programul de editare a tuturor traducerilor semnificative realizate de poet". Ar fi un progres pentru o ediție sistematică, chiar dacă nu este nici o ediție integrală, nici o ediție critică. B. P. Hasdeu, Opere. I. Poezii. Proză, LXXXVIII+1758 p., Opere II. Dramaturgie. Folcloristică, 1436 p., ediție îngrijită de Stancu Ilin și I. Oprișan, introducere de Eugen Simion, Fundația Națională pentru Știință și Artă și Editura Univers enciclopedic, București, 2006. Tipografic, o ediție de Opere Hasdeu începe a nu știu câta oară. Două volume
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]
-
la Editura Floarea Darurilor în 2003. Alte volume din ediția critică Hasdeu, îngrijite de I. Oprișan și Stancu Ilin, au apărut la edituri particulare în anii 2001-2003: trei volume de publicistică politică, două de economie politică, altele de folclor și folcloristică. Dar nu avem o ediție critică unitară, apărută într-un segment de timp rezonabil, la aceeași editură, deși I. Oprișan și Stancu Ilin au rezolvat problema pentru partea literară a operei hasdeene. Istoria, lingvistica, spiritismul și corespondența au rămas în
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]
-
lui Lenin, Organizația de partid și literatura de partid. Sînt două culturi, zicea Ilici: una a exploatatorilor, alta a exploataților. Și ce firave erau rezervele față de "cultura cu sens unic" atunci cînd am trecut eu prin facultate! La cursul de .Folcloristică, studiam haiducia și cîntecele create de "masele populare trezite la o viață cu totul nouă". L-am citat pe Alexoaie, om cu studii la Moscova. "Partidul Muncitoresc/ Mă învață să citesc"; "Foaie verde ca molidu/ O vinit la noi Partidu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
fost evocat Șăineanu și în cursul de Istoria limbii române literare, mărturie stând volumul cu același titlu, pe care profesorul Al. Rosetti l-a tipărit, împreună cu B. Cazacu, în 1961. Cât privește cealaltă dimensiune a operei lui Șăineanu, cea de folcloristică, Perpessicius a tipărit, în 1955, în revistă și apoi în volumul său Mențiuni de istoriografie literară și folclor (1948-1956) (1957) amplul studiu Lazăr Șăineanu și folclorul. Ceva este adevărat, și anume că nici una dintre cărțile sale n-a fost reeditată
Lazăr Șăineanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7411_a_8736]
-
a lui Lazăr Șăineanu (23 aprilie 1859, Ploiești - 11 mai 1934, Paris), ignorând biografia autorului ei, este ispitit să creadă că acesta a avut o viață lină, care i-a favorizat elaborarea în tihnă a studiilor sale de lingvistică, filologie, folcloristică și istoria culturii, adică peste 30 de volume însumând multe mii de paginii. Adevărul, crud, este că, încă din tinerețe, a primit lovituri dureroase: când n-avea decât 19 ani, a murit tatăl său, Moisi Șain, pictor de case boierești
Lazăr Șăineanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7411_a_8736]
-
la București, care vor ajunge la Paris crăpați, nemaiputându- se transcrie pe discuri obișnuite conținutul lor. Înregistrările efectuate de Hubert Pernot și editate, sub forma prezentei culegeri, de către Constantin Eretescu, prezintă interes nu numai pentru relațiile româno-franceze în materie de folcloristică (foarte bogate, după cum rezultă din postfața lui Iordan Datcu). În primul rând, avem de-a face cu niște înregistrări folcloristice „culte”. Pentru că, realizate la București, în localul Universității, între 27 septembrie și 28 octombrie 1928, cu participarea a circa 75
O pagină inedită în relațiile literare româno-franceze by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5959_a_7284]
-
1939-1941). După întoacerea în țară, intuind că ordalițiul critic nu se numără printre calitățile sale predilecte, Papadima va renunța la cadența foiletonului de gazetă, spre a se dedica unor ramuri care se potriveau mai bine naturii sale laborioase: istoria literară, folcloristica și eseistica. Cedând însă imboldului de a-și strânge cronicile într-o antologie, viitorul profesor le va publica în 1943 sub titlul Creatorii și lumea lor. Schițe de critică literară, pentru ca în 1971 volumul să cunoască a doua ediție (Scriitori
Critica în foileton by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4839_a_6164]
-
lirica populară (zama plasându-se alături de mură, spicul grâului, lapte, caș, miere etc. etc.), dar e foarte posibil și să atribuie autoevaluării pozitive o notă comică. Judecata ironic-negativă asupra ochilor de culoare deschisă (verzi sau albaștri) e bine documentată în folcloristica noastră: în Iuliu Zanne, Proverbele românilor, vol. II, 1897, sunt adunate mai multe exemple ale deprecierii, unele preluate chiar de la scriitorii secolului al XIX-lea - „Când nu sunt ochi negri, săruți și albaștri” (Creangă, Povestea lui Harap- Alb); „Cine n-
Zamă de pește by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5304_a_6629]
-
aici se nasc conferințele și articolele științifice apărute în publicații academice din România și din Japonia, reflectând fascinația față de dansul sacru (călușul și kagura) și mai ales o splendidă carte Festivaluri japoneze - în spiritul tradiției (2001). Și, între didactică și folcloristică, Angela Hondru își mai găsește răgaz și pentru a traduce din limba japoneză mari scriitori: Kobo Abe și Soseki Natsume, Shusaku Endo și Dazai Osamu, Yukio Mishima și Teru Miyamoto, Fumiko Enchi și Sawako Ariyoshi. Aproape 20 de cărți, unele
O modestă reverență by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6657_a_7982]
-
ni-l înfățișează pe profesorul și cercetătorul foarte bine informat, exigent, și pretinzând de la discipolii săi o disciplină nemțească, așa cum o dobândise el însuși, demonstrând-o în lungile stagii la bibliotecă și în volumele sale de istorie literară și de folcloristică. Theodor Vârgolici elaborează monografia Dimitrie Bolintineanu și epoca sa, pentru a cărei pregătire primește o bursă la Paris în vederea studierii activității și a relațiilor scriitorului în anii petrecuți în capitala Franței. Ca și în cazul lui Galaction, mereu neobositul istoric
Documente literare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/6719_a_8044]
-
Rodica Zafiu Obiceiul bradului împodobit de Crăciun e, se știe, de origine nordică (cel mai probabil, provine din spațiul german) și s-a răspândit în restul Europei și în lumea întreagă destul de târziu, începând din secolul al XIX-lea. Folcloristica românească a înregistrat fenomenul, pentru a cărui cercetare referința obligatorie o reprezintă o conferință a lui Petre Ispirescu. În textul său din 1882, publicat inițial în Convorbiri literare și apoi în volum (Despre pomul Crăciunului, 1866), Ispirescu își rememora surpriza
„Pom de Anul Nou...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5858_a_7183]
-
proxim al operei lui Creangă este povestea populară românească în haina ei moldovenească.... Creangă face parte din aceeași familie cu povestitorii populari, de care totuși se distanțează peste așteptări: e fratele genial al acestora” (Iordan Datcu). În 1974 publică Istoria folcloristicii românești, „operă de pionierat, nelipsită de lacune și erori de informare...o carte de referință pentru toate lucrările ce vor urma”, (Iordan Datcu); o lucrare de „rang european” (Ion Taloș). Ca teoretician al folclorului (Poetica folclorică, 1979) se manifestă mai
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
cei doi editori ai operei lui Hasdeu au dat la iveală și alte volume: Stancu Ilin, publicistica politică din anii 1859-1868, iar I. Oprișan, pe cea din anii 1869-1902. Tot I. Oprișan a mai restituit studiile și articolele economice și folcloristica, în câte două volume speciale, iar corespondența inedită, într-unul. Au fost publicate astfel alte zece volume din opera lui Hasdeu, în afara ediției critice, dar care pot intra în serie. Speranțe sunt, căci Stancu Ilin și I. Oprișan sunt editori
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]
-
ultimii ani s-a concentrat pe activitatea didactică. Era profesor universitar și conducea catedra de muzicologie a Universității Naționale de Muzică din București. A scris numeroase cărți care tratează probleme cu grad diferit de generalitate, din domeniul de interes al folcloristicii.
A murit un mare muzicolog român by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40319_a_41644]
-
care vin de la Ibrăileanu îndeosebi), lui revenindu-i meritul impunerii, consacrării acestora, dovedind, și în acest mod, ca în critică ROSTIREA are tot atâta importanță ca și în roman sau în poezie. "Meritul lui Călinescu a fost epurarea (de sociologie, folcloristică etc.) opiniilor predecesorilor și impunerea prin frumoasă rostire, a celor estetice". Ce a fost după Călinescu? Un studiu pornind de la premise estetice este monografia lui Vladimir Streinu, astfel încât "exegeza contemporană începe (...) cu Călinescu și Vladimir Streinu". Cu o percepție proaspătă
Mircea Scarlat și posteritatea lui Creangă by Constantin Coroiu () [Corola-journal/Imaginative/10224_a_11549]
-
la descoperirea unor elemente traco-dace în limba română. O altă serie de considerații, semnate de G. Giuglea, Gh. Ivănescu, D. Șandru, Anton Balotă, I. C. Chițimia, Gh. Vrabie, Marin Buga, Ioan Șerb privesc contribuția lui Densusianu în domeniul dialectologiei și al folcloristicii, toți relevând că savantul a subliniat permanent importanța graiurilor și dialectelor pentru studiile de filologie și de istoria limbii, pentru sporirea studiilor despre macedoromână și istroromână, că a adus puncte de vedere noi, noi orientări și metode în cercetarea științifică
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
curs pentru cei ce vor să se inițieze în geneza cuvântului dor, adesea cu note de a înțelege esența patriotismului românesc, care constă și în faptul că numai la noi se întâlnește nu numai expresia. Profesorul Vasile Filip, poetul, în folcloristica sa, cu „Dorul dorurilor toate”, culege și șterge simțăminte și lacrimi, nu numai de doamne, convingând că Acasa ta poate fi oriunde, ca în cazul când devine Călător cu Țara în suflet. Mândru de ea, dar și pretențios, că ar
DESPRE DORUL DE-ACASĂ, ANTOLOGIE COORDONATĂ DE ION N. OPREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384600_a_385929]
-
cum ai fructificat știința ce ți s-a dăruit nemijlocit, cuprinzând în ea experiența, ardoarea și harul etnomuzicologului Emilia Comișel? În vara anului 1970 Emilia Comișel făcea cercetări în Dobrogea, continuându-le pe cele ale unui alt mare colos al folcloristicii românești, Constantin Brăiloiu, care îi fusese profesor și căruia doamna Emilia Comișel i-a rămas un credincios discipol până ce a trecut în pulberea de stele. Noi, grupa ei de studenți, împreună cu cercetători de la Institutul de Etnologie și Folclor „Constantin Brăiloiu
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
a avut și pasiuni ardente, de o înaltă elevațiune spirituală, cea de folclorist, începută explicabil încă de pe băncile facultății și continuată, cât timpul și împrejurările i-au permis, ca și după pensionare, până la sfârșitul vieții. Și, firește, cu ramura înrudită folcloristicii, lingvistica. În anul 1927, Ion Muțiu a fost gratulat cu titlul de laureat al Premiului Uniunii Compozitorilor pentru culegerea sa de folclor, care cuprindea 37 de melodii din alte comune din județul de baștină Sibiu, 4 melodii din Făgăraș. A
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]