190 matches
-
preot în orașul Siret, unde va ajunge peste doi ani profesor de religie la „școala populară”, precum și la școala reală inferioară, la care va preda și limba română. În anul 1881, când este primit în rândul membrilor Academiei Române, avea proiecte folcloristice impresionante. Cu ajutorul material al Academiei, el a reușit să le împlinească în mare măsură. Cea mai bogată activitate o desfășoară la Suceava, unde se stabilește în 1883, mai întâi ca învățător și începând cu 1894, ca profesor definitiv la gimnaziu
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
cu caracter istoric și câteva privind literatura veche. A scris și poezii, facile, realizate după modele folclorice, de care se îndepărtează foarte puțin, a prelucrat snoave populare și a încercat, sub înrâurirea lui I. Creangă, în genul amintirilor. În activitatea folcloristică a lui M. se disting trei etape. La început, în perioada studiilor gimnaziale, este puternic influențat de exemplul lui V. Alecsandri. El culege la întâmplare, manifestă preferințe pentru doine și balade, prelucrează textele culese și creează balade în manieră folclorică
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
exemplul lui V. Alecsandri. El culege la întâmplare, manifestă preferințe pentru doine și balade, prelucrează textele culese și creează balade în manieră folclorică. Colecția din 1869 reține doar prin câteva piese a căror autenticitate nu este îndoielnică. Apropierea de cercul folcloristic al lui B. P. Hasdeu delimitează începutul celei de-a doua etape, care ține din ultima clasă de liceu până în anul 1882, când se pregătea să plece la Suceava. Este perioada în care renunță la intervenția în textele culese și
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
în „Traian”), proverbe, zicători și cimilituri (în „Cărțile săteanului român”), mitologie populară (în „Amicul familiei”) ș.a. Credincios principiilor însușite de la B. P. Hasdeu, scoate colecția Poezii poporale române (I-II, 1873-1875), care marchează un moment important în evoluția concepției sale folcloristice. În prefață precizează că a adunat aceste creații așa cum le-a auzit și că le-a publicat în forma lor originală. Cele două volume de balade și doine, în care pe alocuri se mai simte intervenția culegătorului, cuprind piese folclorice
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
eforturile istoricilor literari și ale folcloriștilor, au fost elaborate și publicate la Chișinău zeci de lucrări colective, dintre care sunt de amintit Istoria literaturii moldovenești (1958), Schițe de folclor moldovenesc (1965), Relații literare și folclorice moldo-ruso-ucrainene (1967), în limba rusă, Folcloristică și folclor (1970), Studii despre romantismul și realismul moldovenesc din secolul XIX (1970), Național și internațional în literatură, folclor și limbă (1971), în limba rusă, Profiluri literare (1972), Genuri și specii folclorice (1972), De la cronografie la literatura modernă (1974), Estetica
INSTITUTUL DE LITERATURA SI FOLCLOR AL ACADEMIEI DE STIINŢE A REPUBLICII MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287563_a_288892]
-
de Lingvistică, „Revista de lingvistică și știință literară” (din 1958 până în 1989, mai întâi sub titlul „Limbă și literatură moldovenească”). Pe lângă Institut, funcționează un consiliu pentru conferirea titlurilor științifice de doctor și de doctor habilitat în domeniile literatura română și folcloristică. V.C.
INSTITUTUL DE LITERATURA SI FOLCLOR AL ACADEMIEI DE STIINŢE A REPUBLICII MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287563_a_288892]
-
luni și apoi de marți seara, pe care le organizau muzeiștii. De unde și transformarea revistei „Dacoromania” (1920-1940, 1943-1948), unde se publicau textele dezbătute, dintr-o publicație de strictă specialitate, într-una cu profil de largă dezbatere filologică, istorico-literară, etnografică și folcloristică, istorică și de istoria culturii. Muzeul Limbii Române a reprezentat școala la care s-au format și s-au afirmat nu numai lingviști și filologi precum Vasile Bogrea, George Giuglea, G. Kisch, G.D. Serra, Al. Procopovici, Dimitrie Macrea, Ioan Pătruț
INSTITUTUL DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA „SEXTIL PUSCARIU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
folclor au apărut în revista „Studii și cercetări de istorie literară și folclor” sau au fost incluse de colaboratori în lucrările proprii. G. Călinescu însuși a realizat și a publicat un important studiu, care a stârnit ecouri polemice în cercetarea folcloristică românească, intitulat Arta literară în folclor, introdus apoi în primul volum al Istoriei literaturii române, apărut sub egida Institutului în 1964. Gheorghe Vrabie a primit în 1997 Premiul Herder, îndeosebi pentru lucrările întreprinse în Institut: Balada populară română (1966), Structura
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
de ani ai marelui savant (1936) -, deoarece el a făcut cunoscute Angliei viața și literatura românească, folclorul și legendele timp de mai bine de o jumătate de secol.” Parte din sutele sale de articole și studii pe teme lingvistice, filologice, folcloristice și literare au fost adunate într-o cuprinzătoare ediție de autor, Studies and Texts in Folklore, Magic, Medieval Romance, Hebrew Apocrypha and Samaritan Archaeology (I-III, 1925-1928). Deși concepută încă din tinerețe, G. publică abia după stabilirea în Anglia Chrestomație
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
și anchetele sociologice cu tematică zonală sunt o confirmare a spiritului regionalist al publicației. La acestea se adaugă articolele și eseurile despre artele plastice scrise de Teodor T. Țiucra (Pictori români arădeni, 6/1936, ș.a.) și câteva contribuții etnografice și folcloristice. De menționat și aspectul grafic al revistei, ilustrată adesea cu expresive xilogravuri de Marcel Olinescu. Alți colaboratori: N. Ladmiss-Andreescu, N.D. Covaciu, Ion Vornicu, Tiberiu Bornea, Traian Mager, Voichița Jalea, Dimitrie Danciu. I.M.
HOTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
căruia i-a adus servicii atât de prețioase” (I. Breazu). S-a format ca folclorist sub imboldul acțiunilor întreprinse de I. Al. Lapedatu și I. Micu Moldovanu, profesorii săi de la Brașov și Blaj, care întocmiseră împreună cu elevii lor importante culegeri folcloristice. Stabilit în Caransebeș, apelează și el la ajutorul elevilor săi, 103 la număr, ajungând în scurtă vreme la o „mulțime considerabilă de cântece poporale”, „mai mult de două mii de cântece lirice și epice”, adunate din peste optzeci de localități din
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
autentic folclorică. H. a avut și unele preocupări teoretice, privitoare la originea, circulația, trăsăturile și destinul folclorului românesc, ca și despre relațiile acestuia cu literatura cultă. Li se alătură importante indicații de ordin metodologic, de îndrumare și comentare a mișcării folcloristice a timpului, câteva încercări de definire și clasificare a principalelor categorii ale folclorului românesc, cu referiri speciale la literatura populară bănățeană. Parte dintre ele ( Ceva despre descântece, Balade bănățene, Cătănești) au fost strânse în volumul Literatura zilei (1941). SCRIERI: Manual
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
comediei lui Caragiale „Scrisoarea pierdută”, iar Simeon C. Mândrescu prezintă pe larg lucrarea Românii în monumentele literare germane medievale de Em. Grigorovitza. Traducerile sunt ilustrate de poemele Blestemul bardului de Uhland și Veneția de Platen. Cu studii și comentarii istorice, folcloristice, lingvistice, psihologice, filosofice colaborează N. Iorga, Ovid Densusianu, D. Onciul, Simion Florea Marian, Ilie Bărbulescu, I. Todicescu, Gr. Tăușan. I.M.
REVISTA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289253_a_290582]
-
apar note de călătorie ale Elenei Văcărescu, pagini memorialistice despre Pușkin aparținând lui Zamfir C. Arbore și fragmente din romanul Haiducul de Bucura Dumbravă. La secțiunea de critică, pe lângă recenziile de la rubrica „Bibliografie”, sunt publicate și o serie de comentarii folcloristice semnate de Mihail Solca, Ion Peretz, Jules Brun. Alți colaboratori: Teodor T. Burada, N. Iorga, N.I. Apostolescu, Pompiliu Eliade. I.M.
REVUE DE ROUMANIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289277_a_290606]
-
societății Prietenii Istoriei Literare, al Societății Române de Lingvistică și al Societății de Științe Istorice și Filologice. Unele contribuții le-a semnat Danu Tudor. Ș. unește în activitatea sa, în spiritul școlii lui Ovid Densusianu, preocupările de dialectologie cu cele folcloristice și etnografice. A adus contribuții fundamentale la cercetarea vieții și obiceiurilor pastorale în lucrarea Printre ciobanii din Jina (publicată în revista „Grai și suflet” în 1931-1934 și scrisă în colaborare cu Felician Brânzeu), în care examinează latura apuseană a „mărginimii
SANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289460_a_290789]
-
coeziune vastitatea lumii individuale. În frumos, unitatea inerentă lumii obiective se întâlnește cu unitatea inerentă lumii subiective și se pun de acord. De aici sentimentul de mulțumire pe care îl trezește.” Esteticianul și-a valorificat ideile și în două cercetări folcloristice, Le Sens de l’existence dans la poésie populaire roumaine și Viziunea lumii în poezia noastră populară (1967). Dacă prima accentuează caracterul contemplativ al folclorului poetic românesc și include creatorul popular în categoria temperamental-estetică a tipului simpatetic, cealaltă urmărește evoluția
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
tinerei noastre școli folclorice, informarea cititorului asupra rezultatelor muncii noastre, dezbaterea problemelor ce preocupă pe folcloriștii noștri și pe cei din străinătate, informarea celor de la noi asupra stărilor de peste hotare din acest domeniu.” Mihai Pop publică tot aici studiul Perspectivele folcloristicii noastre. Rubricile din primul număr sunt „Studii”, „Materiale”, „Din istoria folclorului și folcloristicii”, „Cronica”, „Recenzii”, „Bibliografie”. De-a lungul anilor se consemnează, teoretic și metodologic, marile proiecte ale Institutului de Etnografie și Folclor: Ovidiu Bârlea (Cercetarea prozei populare epice, 1956
REVISTA DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
1891), iar singur va edita „Revista copiilor” (1896-1897), precum și o revistă umoristică, „Tămâia” (1902). În 1884 era în Belgia, la Universitatea din Liège, unde în 1887 obține diploma de doctor în filosofie și litere. Aici vine în contact cu mișcarea folcloristică europeană și se inițiază în studiul comparativ al literaturilor. Întors în țară, se stabilește la București, unde ține la Universitate, timp de un an, un curs de istoria teatrului, iar la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică predă literatura dramatică
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
și povești, pe care le-a publicat în periodicele vremii sau în volume. O singură lucrare cu caracter teoretic, din 1898, în care discută, tendențios, volumul de Poezii populare al lui Mihail Canianu, dovedește, totuși, că principiile metodologice din cercul folcloristic al lui B. P. Hasdeu nu îi erau străine. Colecțiile sale de folclor, Cântece moldovenești, Povești (1892) și Anecdote poporane (1893), unde, alături de producții autentice, cu valoare artistică și documentară, își află locul destule producții prolixe, care trădează intervenția autoarei
SEVASTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
vorbire și scriere, I-III, Cluj-Gherla, 1879-1885; Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 185; Autobiografie, TR, 1897, 8, 9; Chendi, Scrieri, 152-153; Dumitru Pop, Grigore Silași folclorist, SUB, Philologia, t. IX, 1964, fasc. 1; Viorica Nișcov, Ecouri în România ale activității folcloristice a Fraților Grimm, RITL, 1967, 2; Octavian Șchiau, Grigore Silași, dascălul, TR, 1967, 8; Lascu, Clasicii, 305; Dicț. lit. 1900, 781; Păcurariu, Dicț. teolog., 403-404; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 332-333; Rusu, Membrii Academiei, 483-484; Datcu, Dicț. etnolog., II, 207-208. L.
SILASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289668_a_290997]
-
De Gubernatis, Arnold Van Gennep, M. Friedwagner, W. Meyer-Lübke, Kristofor Nyrop, E. Györfy, Adam Fischer ș.a. au făcut ca Ș. să fie apreciată în Italia, Franța, Germania, Austria, Elveția, Danemarca, Anglia, Ungaria, Polonia ș.a. Receptivi la ideile promovate de curentele folcloristice ale timpului, redactorii au ținut seamă în permanență de tradiția existentă la noi în direcția cercetării folclorului și au atras, încă de la început, un însemnat număr de colaboratori, aparținând tuturor provinciilor românești. Printre cei care au desfășurat o activitate bogată
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
în relație cu începutul cântecelor populare italiene, grecești, portugheze ș.a. de Stanislav Prato. Lipsesc, de asemenea, cercetările asupra producțiilor folclorice coregrafice, iar asupra celor plastice apar numai sporadic. În Ș. s-a tipărit o cronică în care erau comentate evenimentele folcloristice mai deosebite, interne și internaționale, alături de medalioanele unor personalități ce au activat pe acest tărâm, după cum a fost asigurată și o rubrică de bibliografie care, cu toate neajunsurile, rămâne printre primele inițiative românești în această privință. Preocupările de lingvistică ale
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
fidel, cu toate particularitățile de limbă, culegătorul străduindu-se „a nu adăuga nimic, dar nici a lăsa neclar ceea ce e frumos”, opinie împărtășită și de critica de specialitate. Ovidiu Bârlea observă că U.-D. „s-a ținut destul de aproape de oralitatea folcloristică. Se vede la tot pasul cum țâșnește formularea populară, anumite exprimări caracteristice. Fraza este în genere simplă, neîncărcată de ornamente și perioade lungi, încât se citește cu vădită plăcere”. Culegeri: Din literatura poporană, vol. I: Poezii poporane, vol. II: Povești
UGLIS-DELAPECICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
de teatru, Conștiința („Bucovina literară”, 1944), având alte șapte în manuscris (Năluca, Primul Mușatin, Matei înțeleptul, Viviana, Acul bate, Maura în munți, Acoperișul), a tradus din autori (mai ales poeți) francezi, spanioli, ruși, a scris studii de istorie literară și folcloristică și a colaborat la lucrări didactice colective, a întreținut o prodigioasă corespondență. În 1998, după o tăcere de cincizeci și cinci de ani, poetului i se publică volumul antologic Alborada. A mai semnat cu numele real ori cu pseudonimele Ear
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
director la Fundația Culturală „Principele Carol”, unde împreună cu Gh. D. Mugur întreprinde acțiuni de culturalizare, inițiind și colecția enciclopedică „Cartea vieții”, care cuprinde, pe lângă scrieri literare, o culegere de colinde și una de proverbe, lucrări de uz practic, precum Chestionar folcloristic, Îndreptar pentru conducătorii culturali la sate, Chestionar de anchetă socială pentru monografii, reunite în 1930 în Cartea misionarului. O perioadă lungă (1930-1945) activează la Societatea Română de Radiodifuziune ca referent, coordonator al emisiunilor literare și colaborator permanent la „Ora satului
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]