190 matches
-
pentru inspirația „năvalnică și uneori solemn exaltată”. Într-adevăr, acum ca și mai târziu, poetul își construiește versul imnic, ridicând în proiecții deseori grandilocvente banalul existenței. Se înșiruie cânturi, organizări ciclice, confesiuni, cuvinte febrile, asocieri livrești cu surse legendare, cristice, folcloristice, o imagistică impregnată de patetism și câteodată eterogenă („firul de iarbă crește, eu scriu”, „eternă arcă”, „izbucnește dintr-o statuie lumină”, „sumerianule, ridică-ți casa”, „muncă a timpului”). Pentru M. poezia este un fel de ceremonial plăsmuit inteligent, dar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288316_a_289645]
-
1957, 50; Teodor Vârgolici , Al. Dima, RMB, 1962, 5617; Nicolae Barbu, Omagiu, IL, 1965, 13; Simion Bărbulescu, Arta și literatura în concepția lui Al. Dima. Sinteza, IL, 1965, 13; Ovidiu Papadima, Al. Dima, scriitorul, IL, 1965, 13; I.C. Chițimia, Elementul folcloristic în sistemul științific și de gândire al lui Al. Dima, RITL, 1966, 1; Al. Andriescu, „Conceptul de literatură universală și comparată”, GL, 1967, 36; Liviu Rusu, „Conceptul de literatură universală și comparată”, VR, 1967, 12; Baconsky, Marginalii, 199-203; Vrabie, Folcloristica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
Comisiei de Folclor”. Colaborează și la „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Marisia”, „Steaua”, „Tribuna”, „Internationale volkskundliche Bibliographie” (Germania). Pe fondul preocupărilor științifice ale lui C., accentul pare să cadă pe cercetarea obiceiurilor populare agrare și, în buna tradiție a școlii folcloristice clujene, mai cu seamă pe sistematizarea și tipologizarea lor. Volumul Vechi obiceiuri agrare românești. Tipologie și corpus de texte (1988), elaborat în colaborare cu Maria Cuceu, este consacrat paparudei, adică celei mai răspândite practici rituale „pentru invocarea ploilor și provocarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
de aur. Basme culese din popor, pref. edit., București, 1985; Mărturisiri literare (organizate de D. Caracostea în anii 1932-1933), introd. edit., București, 1971; Artur Gorovei, Literatură populară, I-II, pref. edit., București, 1977-1985; Grigore G. Tocilescu, Christea N. Țapu, Materialuri folcloristice, I-III, introd. edit., București, 1980-1981; Toma Alimoș, pref. edit., București, 1986; Petru Caraman, Studii de folclor, I-III, introd. edit., București, 1987-1995 (în colaborare cu Viorica Săvulescu); O capodoperă a baladei populare românești: „Toma Alimoș”, introd. edit., București, 1989
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
variantă a motivului „amărâtă turturea”, „cântecele găinii” din ceremonialul nunții, precum și colindele cu destinație specială (după ocupație, vârstă, sex). Despre haiducul Pintea Viteazul a alcătuit o culegere de „tradiții, legende, schițe istorice” și un studiu. P.-R. a îmbinat preocupările folcloristice cu cele de etnografie, descriind portul și diverse obiceiuri, în repetate rânduri solicitând informații prin apelurile și chestionarele pe care le lansa. SCRIERI: Rusalin a lui Dămian, Brașov, 1881; Stan Bolovan, Brașov, [1886]; Țiganii, Blaj, 1886; Isteață și pace!, Brașov
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
doctorat care cuprinde abordarea studiilor de lingvistică, stilistică și poetică ale lui Caracostea, problema „formei interne” și relectura lui Humboldt, înțelesurile noțiunii de „expresivitate” în limba română, evoluția ideilor literare ale autorului, aportul acestuia la eminescologie, la teoria literară și folcloristică, problema criticii genetice ș.a. SCRIERI: Eminescu și lirica românească de azi, Cluj-Napoca, 1990; Trădarea cuvintelor, București, 1997; D. Caracostea, teoretician și critic literar, București, 1999; Histoires littéraires: littérature et idéologie dans l’histoire de la littérature roumaine, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Portret
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285826_a_287155]
-
Gr. G. Tocilescu, P. Ispirescu, M. Gaster, Gh. Chițu. Prin aceste contribuții, în primul rând prin cele ale lui Hasdeu, care deschid drumul cercetării comparative în folclor, și prin textele populare publicate, revista este una dintre cele mai însemnate publicații folcloristice din secolul al XIX-lea. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286336_a_287665]
-
căruia i-a adus servicii atât de prețioase” (I. Breazu). S-a format ca folclorist sub imboldul acțiunilor întreprinse de I. Al. Lapedatu și I. Micu Moldovanu, profesorii săi de la Brașov și Blaj, care întocmiseră împreună cu elevii lor importante culegeri folcloristice. Stabilit în Caransebeș, apelează și el la ajutorul elevilor săi, 103 la număr, ajungând în scurtă vreme la o „mulțime considerabilă de cântece poporale”, „mai mult de două mii de cântece lirice și epice”, adunate din peste optzeci de localități din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
autentic folclorică. H. a avut și unele preocupări teoretice, privitoare la originea, circulația, trăsăturile și destinul folclorului românesc, ca și despre relațiile acestuia cu literatura cultă. Li se alătură importante indicații de ordin metodologic, de îndrumare și comentare a mișcării folcloristice a timpului, câteva încercări de definire și clasificare a principalelor categorii ale folclorului românesc, cu referiri speciale la literatura populară bănățeană. Parte dintre ele ( Ceva despre descântece, Balade bănățene, Cătănești) au fost strânse în volumul Literatura zilei (1941). SCRIERI: Manual
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
artistică și au fost primite cu rezervă chiar de contemporani. Romanul Scarlat (1875) se reține doar prin câteva pasaje de reușită analiză psihologică. A tradus din Victor Hugo și Alfred de Musset. Remarcabilă cu adevărat este activitatea sa pe tărâm folcloristic. În revista „Traian” a publicat narațiunile Sfânta Vineri și Balaurul cu douăsprezece capete, acestea fiind primele basme care au apărut în publicațiile lui Hasdeu. În „Foaia populară”, „Noul veac”, „Almanahul Milcovului” ș.a. a tipărit snoave și satire populare. Culegerea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]
-
ghicitori, introd. B.P. Hasdeu, București, 1867; ed. 2, București, 1870. Repere bibliografice: B.P. Hasdeu, Literatura populară, în I.C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, București, 1867; Pop, Conspect, I, 159-160; Iorga, Ist. presei, 143-144; Chendi, Foiletoane, 39-45; George Baiculescu, Activitatea folcloristică a lui Nicolae Filimon, București, 1941, 12-21; Șerban Cioculescu, Alte izvoare lirice eminesciene, RL, 1971, 16; Ist. lit., III, 23-26; Bârlea, Ist. folc., 165-166; Dicț. lit. 1900, 374-375; Dicț. scriit. rom., II, 304-306; Datcu, Dicț. etnolog., I, 278. I.H.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287113_a_288442]
-
Tudor Bugnariu, H.H. Stahl, Vasile Netea, Nicolae Mărgineanu, Vasile Vetișanu, Ovidiu Trăsnea, N. Bagdasar, Pavel Țugui, Virgil Mocanu, Alexandru Balaci, Petre Preoteasa, Elisabeta Trăistaru, Constantin Noica, N. Steinhardt, H. Zalis, Emil Cioran, Mihai Șora. O atenție deosebită se acordă studiilor folcloristice. De evidențiat sunt anchetele, dezbaterile, colocviile pe diverse teme, cu participare națională și internațională. De asemenea, interviurile luate de Matei Alexandrescu, Ilarie Hinoveanu, Ion Jianu și Marin Sorescu unor personalități culturale și științifice. Florea Firan prezintă numeroase pagini de corespondență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
, publicație apărută la Craiova, lunar, din ianuarie până în august 1927, cu subtitlul „Culegeri și cercetări folcloristice”. S.o. reprezintă Tovărășia Folcloriștilor Olteni, asociație ai cărei întemeietori sunt Teodor Bălășel, I. I. Buligan, G. F. Ciaușianu, C. Ciobanu-Plenița, N. I. Dumitrașcu, Gh. N. Dumitrescu-Bistrița, Gh. Gh. Fierăscu, C. S. Nicolăescu-Plopșor, I. N. Popescu. În articolul-program se afirmă că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290013_a_291342]
-
Gh. N. Dumitrescu-Bistrița, Gh. Gh. Fierăscu, C. S. Nicolăescu-Plopșor, I. N. Popescu. În articolul-program se afirmă că revista apare „pentru adunarea, rânduirea și darea la iveală a folclorului oltenesc, precum și pentru cercetarea și punerea lui în legătură cu tot ce cunoaște știința folcloristică”. În consecință, se publică credințe, superstiții, legende, snoave, povești, balade, cântece, ziceri, descântece, vorbe oltenești, folclor țigănesc etc. Materialele care alcătuiesc sumarul sunt asigurate îndeobște de membrii asociației. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290013_a_291342]
-
analitic, și mai ales sintetic al autorului, căldura și iubirea cu care înfățișează evenimentele și figurile proeminente ale trecutului bârlădean, ca și stilul său foarte îngrijit și deosebit de atrăgător”. Odată cu Folklorul. Obiect. Principii. Metodă, V. se îndreaptă exclusiv spre cercetarea folcloristică. Este cartea în care se conturează primul său mod de abordare a creației populare, și anume metoda istorică, tradițională. Se remarcă aici și o serie de deschideri spre cercetarea modernă, pe care le va aplica și adânci în analizele ulterioare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
sale fiind axate mai ales pe relevarea interesului pentru folclor în Transilvania. Cercetările consacrate preocupărilor de folclor ale lui Samuil Micu, Vasilie Popp, Timotei Cipariu, Nicolae Pauleti, At. M. Marienescu, Ion Pop-Reteganul, Moses Gaster, Ovid Densusianu ș.a. demonstrează că mișcarea folcloristică din Transilvania a parcurs aceleași etape, are aceleași caracteristici și cunoaște o evoluție asemănătoare cu folcloristica de peste munți. Cercetările „etnografice și de folclor”, ca și cele de artă populară ale lui M. sunt de primă însemnătate. Ele izbutesc să contureze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
strigăte de bucurie și de veselie din ceruri se auzeau: Slavă întru cei de sus Lui Christos Domnul Iisus, Lui Christos, lui Dumnezeu, Din orașul Vifleem. Pe pământ pace, Bucurie, veselie, La oamnei bună-voire! (Simion Florea Marian, Llegendele Maicii Domnuluistudiu folcloristic, București, 1940) Feciora Maria naște pe Mesia Să depanăm și altă poveste din bătrâni despre Crăciun cel aspru și nevastă-sa Crăciuneasa. Inimă de piatră, omul bogat Crăciun își persecuta familia și argații. Când se ducea la moară, cică femeile
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
405-407; Radu Niculescu, Rumänische Volksmärchen, RITL, 1970, 3; Radu Răutu, Ovidiu Bârlea, „Metoda de cercetare a folclorului”, REF, 1970, 4; Virgiliu Florea, Tipologia folclorului, ST, 1971, 10; Ion Taloș, Enciclopedia poveștilor românești, ST, 1976, 6; Ion Taloș, Ovidiu Bârlea, „Istoria folcloristicii românești”, CREL, 1977, 1; Mihai Coman, De la poetică la antropologie, LCF, 1979, 23; N. Bot, Ovidiu Bârlea, „Poetică folclorică”, AAF, 1981, 309-311; N. Bot, Ovidiu Bârlea, „Folclorul românesc”, AAF, 1983, 350-353; Ion Cuceu, Ovidiu Bârlea, „Eseu despre dansul popular românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
fost traduse în limbi străine (engleză, franceză, germană, spaniolă, japoneză, bulgară ș.a.). A participat la pregătirea, redactarea și editarea corpusului Creația populară moldovenească (în 16 volume), a seriei de culegeri folclorice pe zone (7 volume). A publicat articole despre preocupările folcloristice ale lui D. Cantemir, I. Neculce, I. Creangă, M. Eminescu, Al. Mateevici, T. Pamfile, P. Ștefănucă ș.a. Participă la scrierea manualelor pentru instituțiile de învățământ superior și școlile medii din Republica Moldova. SCRIERI: Folclorul haiducesc în Moldova, Chișinău, 1967; La izvoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
eforturile istoricilor literari și ale folcloriștilor, au fost elaborate și publicate la Chișinău zeci de lucrări colective, dintre care sunt de amintit Istoria literaturii moldovenești (1958), Schițe de folclor moldovenesc (1965), Relații literare și folclorice moldo-ruso-ucrainene (1967), în limba rusă, Folcloristică și folclor (1970), Studii despre romantismul și realismul moldovenesc din secolul XIX (1970), Național și internațional în literatură, folclor și limbă (1971), în limba rusă, Profiluri literare (1972), Genuri și specii folclorice (1972), De la cronografie la literatura modernă (1974), Estetica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287563_a_288892]
-
de Lingvistică, „Revista de lingvistică și știință literară” (din 1958 până în 1989, mai întâi sub titlul „Limbă și literatură moldovenească”). Pe lângă Institut, funcționează un consiliu pentru conferirea titlurilor științifice de doctor și de doctor habilitat în domeniile literatura română și folcloristică. V.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287563_a_288892]
-
tipologie a mahalalei îmburghezite, agrementată cu elemente ale legendarului, așadar o mitologie socială. Uzând de tehnicile epice tradiționale, C. introduce în roman personaje și locuri istorice la care adaugă, pentru sporirea verosimilității, documente de epocă, citate din presa vremii, glose folcloristice din Bărăgan. C. asociază „amurgul levantinilor” (al unei mentalități fanariote, mai degrabă) cu organizarea statului român după modele europene, relatarea autorului, ironică și îngroșată cu picanterii, evocări bufe și parodice, amintind de Mateiu I. Caragiale (Mircea Scarlat), pentru a sugera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
de ani ai marelui savant (1936) -, deoarece el a făcut cunoscute Angliei viața și literatura românească, folclorul și legendele timp de mai bine de o jumătate de secol.” Parte din sutele sale de articole și studii pe teme lingvistice, filologice, folcloristice și literare au fost adunate într-o cuprinzătoare ediție de autor, Studies and Texts in Folklore, Magic, Medieval Romance, Hebrew Apocrypha and Samaritan Archaeology (I-III, 1925-1928). Deși concepută încă din tinerețe, G. publică abia după stabilirea în Anglia Chrestomație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
cu multă bucurie invitația Dstră la inaugurare. și sunt gata să particip la orice manifestare la care considerați că V-aș putea fi de folos. Sunt convinsă că-mi voi Îmbogăți și eu, la rândul meu, cunoștințele mele literare și folcloristice la bogata sursă fălticeneană. Cercetarea la care Vă referiți În legătură cu Nicu Gane, folosind prezența În Italia a D-lui Al. Balaci, o văd foarte posibilă. Voi cere la Soc. de științe Filologice ( În cadrul căreia de asemenea activez - vom avea curând
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
-mi-se - un volum de „Documente și mărturii”712, de ce nu ar scoate și Muzeul Dstră un volum de „mărturii fălticenene” (poate chiar acesta ar fi titlul potrivit)? S-ar putea publica aici orice ține de trecutul istoric, cultural, literar, folcloristic al județului, nu numai al orașului. Chiar În materialul muzeistic de acolo s-ar găsi lucruri inedite. Ce bine ar merge aici teza de doctorat a studentei italiene de care vorbiți Dstră? și câte mai pot fi! Eu aș da
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]