437 matches
-
ce apar după aproximativ o treime din ciclul biologic al plantelor de cultură nu reduc de obicei producția. Accesul la lumină este cel mai important factor în competiția buruienilor, iar acest lucru este legat de frunză, deoarece buruienile cu aparat foliar mare produc pierderi mai însemnate decât cele cu foliaj redus. Cererea relativă pentru sol (apă și substanțe nutritive) este bine stabilită de volumul solului ocupat cu rădăcini și rata cu care este extrasă apa. Deseori azotul este relativ mobil în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Săvulescu și V. Popescu au evidențiat rolul substanțelor fitoncide din ceapă și usturoi în combaterea unor boli, care se transmit prin sămânță, cum sunt antracnoza mazării, putregaiul verzei. Bolile leguminoaselor pentru furaj. Leguminoasele pentru furaj prezintă în principal agenți patogeni foliari, care reduc calitatea și cantitatea de furaj. în culturile de 2-3 ani însă, apar și o serie de patogeni de rădăcini și baza tulpinii (Verticillium, Rhizoctonia), care compromit total culturile de leguminoase. Instalarea acestora și nivelul pagubelor pe care le
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și fosforul, milioane de ani. Toată apa Pământului este descompusă prin fotosinteză și refăcută în celulele animale și vegetale, în aproximativ 2 000 000 de ani. Plantele și circuitul apei în natură Circulația apei în plante se termină în celulele foliare, de unde ea este eliminată în atmosferă sub formă de vapori. O cantitate foarte mică din apa absorbită de plantă este reținută de plantă, restul fiind eliminată prin transpirație. Fiecărei specii îi este caracteristic un bilanț al apei. Cantitatea de apă
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
html" www.compost.org/frqna.html (n.aă. Consumul de flori nu este recomandat persoanelor alergice la polen. Pentru informații generale despre cultura de zarzavaturi, consultați rubrica „Zarzavaturi”. Excrescențe ale bazei frunzei, de regulă perechi, cu rol în apărarea mugurilor foliari (n.t.Ă. Îngrășământ agricol natural, rezultat în urma procesului lent de fermentare a diferitelor resturi vegetale și animale, amestecate cu unele substanțe minerale (n.t.Ă. 2 Informațiile din aceste tabele au fost luate de pe următoarele site-uri și lucrări
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
baza tulpinii care au rolul de a acoperi tulpina la intersecția cu solul și chiar solul din jurul tulpinii cu scopul de a împiedica evaporarea apei din sol și de a o conserva pentru perioadele critice. Frunza - planta prezintă un aparat foliar bine dezvoltat, caracterizat printr-un număr mare de frunze de diverse mărimi. Frunzele sunt mai mici decât cele ale castravetelui comun, trilobate sau pentalobate, ușor dințate și acoperite cu perișori fini glandulari. Frunza este netedă, nu este gofrată, iar la
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
pentalobate, ușor dințate și acoperite cu perișori fini glandulari. Frunza este netedă, nu este gofrată, iar la atingerea ei planta degajă un miros puternic, înțepător, asemănător cu cel de boz (Sambucus ebulus). Această secreție gazoasă a plantei prin atingerea aparatului foliar îi asigură acesteia protecție fitosanitară naturală. Acest gaz emanat de plantă creează repelențe față de dăunători, păstrându- și natural nedepreciat aparatul foliar. Florile sunt în general aproape asemănătoare cu cele ale castravetelui comun, însă mult mai delicate, puțin mai mici, cu
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
un miros puternic, înțepător, asemănător cu cel de boz (Sambucus ebulus). Această secreție gazoasă a plantei prin atingerea aparatului foliar îi asigură acesteia protecție fitosanitară naturală. Acest gaz emanat de plantă creează repelențe față de dăunători, păstrându- și natural nedepreciat aparatul foliar. Florile sunt în general aproape asemănătoare cu cele ale castravetelui comun, însă mult mai delicate, puțin mai mici, cu petalele mai subțiri și ușor creponate. Florile, unisexuat monoice dispuse câte 1 - 2 la un loc la subsoara frunzelor, sunt gamopetale
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
-l poată hrăni. Fertilizarea fazială se face după înrădăcinarea profundă a plantei, după apariția frunzelor 7 - 8. De regulă se folosesc 50 - 60 kg s.a./ha N și 50 - 60 kg s.a./ha K2O, dar se pot aplica și fertilizări foliare chimice sau ecologice. Cercetările întreprinse de unitatea noastră la această specie au demonstrat că și la variantele experimentale la care nu s-au aplicat îngrășăminte chimice s-au obținut rezultate deosebite în ceea ce privește producția și calitatea ei. Combaterea bolilor
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
în care s-au cultivat legume timp de peste 40 de ani). Primii care au cedat atacului au fost castraveții comuni, au urmat pepenii și, pe rând, celelalte specii, însă cea care nu a fost afectată deloc a rămas Momordica. Aparatul foliar al acestei specii s-a mentinut intact. Pe locul doi s-a situat C. metuliferus, care a înregistrat spre sfârșitul perioadei de vegetație un atac ușor de păianjen, fără însă a se diminua producția. Repelența și rezistența genetică a acestei
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
40 cm între plante pe rând, plantele fiind dirijate până la înălțimea de 2 m, apoi orientate în formă de tunel până la împreunarea ambelor rânduri, pe mijlocul superior al tunelului, formând în final o boltă foarte bine acoperită cu masă foliară. Recoltarea fructelor se face manual, atunci când fructele au început să-și schimbe culoarea din verde în galben portocaliu și se face în funcție de cerințele consumatorilor. Nerecoltarea la timp a fructelor duce la pierderea producției. Odată ce fructele au crăpat și
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
potasiului, se reduce intensitatea transpirației, se mărește rezistența plantelor la secetă și la acțiunea temperaturilor coborâte. La salată și la varză, carența de potasiu și de calciu, asociată cu excesul de azot, provoacă dereglări fiziologice manifestate sub forma unor necroze foliare: tip burn (în limba engleză arsură de vârf sau de capăt) este numită și arsura uscată marginală în care marginea limbului se îngălbenește, se brunifică și se necrozează. La cartofi, carența de potasiu favorizează o formă de înnegrire fiziologică (brunificare
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
neregulată, deformați, care prezintă o coajă aspră, pieloasă și au adesea o crăpătură exterioară. În interior apare o pătare brună sub coajă, spre capătul de prindere pe vrej, care se poate dezvolta și în dreptul vaselor conducătoare. (Tașcă, Gh., 1979). Îngrășămintele foliare care conțin microelementele B și Zn contribuie la prevenirea carențelor și la sporirea conținutului în glucide din struguri și fructe. Poluarea produselor horticole cu substanțe minerale dăunătoare este mai evidentă în apropierea obiectivelor industriale sau chiar a căilor rutiere. Plumbul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
1986) face următoarea clasificare a acestor dereglări: a) cauzate de factorii ambianți în perioada de creștere și maturare, cum sunt sticlozitatea merelor, pătarea amară a merelor, pătarea Jonathan, descompunerea calicială a merelor, putrezirea zonei pistilare la tomate și ardei, necroza foliară la tomate și varză, blocarea maturării tomatelor, fructe cu goluri la tomate, țesuturi întărite la tomate, rugozitatea la tomate și mere; b) cauzate de temperatura de păstrare, cum sunt: inima neagră la cartofi (temperaturi ridicate), dereglarea fiziologică la temperaturi coborâte
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
corset care face parte din ansamblul decorativ ca fiecare accesoriu. Acest corset sau mai precis fiecare cupă a lui regizează într-o manieră geometrizată aspectul unui boboc de floare, aparent de trandafir. Partea de jos a veșmântului are motive decorative foliare, iar sugestia vegetalului este prezentă și în compoziția "coroanei". Partea cea mai interesantă, însă, o constituie un model decorativ care reia circularitatea medalionului, plasat în zona ombilicală, în zona stomacului. În centrul acestui medalion avem, de asemenea, un motiv decorativ
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dintr-o fantezie orientală. La fel, în casa Storck, plafonul este invadat de o vegetație multicoloră, un acoperiș luxuriant al unei păduri tropicale cu un foliaj stilizat, spre deosebire de corpurile groase, pline de sevă ale arborilor din panourile decorative. În arabescul foliar se pot desluși animale exotice întregind ansamblul decorativ mural: lemurieni, papagali Ara sau peruși, un leneș 593, o bufniță, păsări ale paradisului, pasărea rinocer etc. Plafonul transformă holul-atrium într-o fastuoasă și intimă seră exotică, pictată. În colțurile acestei sere
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ceva și din simplitatea peplumurilor romane. Un vizitator francez, Léon Thévenin, care redactează și o primă monografie a operei pictoriței, descrie de o manieră sensibilă efectul pe care această seră pictată îl are asupra lui. Plafonul salonului reprezintă o țesătură foliară de o artă rafinată, unde păsări, asemănătoare celor din arta persană, fac să țâșnească strălucirea și varietatea coloritului. Deasupra panourilor, fine și visătoare tinere se înalță asemeni unor mari flori de-a lungul zidurilor pe care le decorează. (...) Ele însele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
femei devin flori, fructe, tulpini, plantele unei sere miraculoase, beneficiind de un climat blând, tropical. La aceasta contribuie, în opinia criticului, lipsa unei vectorializări de factură simbolică sau alegorică a gesturilor acestor fete. Ele tind să se topească în masa foliară, riscă să se metamorfozeze narcisic, fructe de carne cu latențe erotice, pentru că sera Ceciliei Cuțescu- Storck se feminizează, devenind o metaforă a unei feminități eliberate prin Artă. Artista face o trecere în revistă a receptării favorabile a artei sale, câteva
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
S-au delimitat și caracterizat tipurile de pajiști permanente din județul Suceava 1980 Popovici Dumitru Ciubotaru Const. 22. Adoptarea unor măsuri fitotehnice la cerințele principalelor genotipuri 1980 Scurtu Dumitru 23. Folosirea unor fungicide sistemice și de contact în combaterea bolilor foliare a cartofului 1981 Ignătescu Ion 24. Afânarea profundă a terenurilor drenate și nedrenate 1982 Catargiu Dumitru 25. Epocile optime de semănat a diferitelor specii și soiuri de graminee perene de pajiști 1982 Popovici Dumitru Ciubotaru Const. 26. Lucrări minime la
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Mircea 41. Componente ale luptei integrate împotriva buruienilor 1993 Scurtu Dumitru 42. Biologia și combaterea tripsului la in 1994 Brudea Valentin 43. Mașină de inoculat secara cu conidii de Claviceps purpurea 1994 Caras Mircea 44. Reducerea numărului tratamentelor la bolile foliare ale grâului în funcție de rezistența soiurilor 1994 Ignătescu Ion 45. Tehnologia înființării și exploatării amestecurilor de soiuri de precocități diferite 1994 Popovici Dumitru Ciubotaru Const. Tonigar Doina 46. Rolul soiurilor în diferențierea normelor de îngrășare organo minerală la cartof 1994 Reichbuch
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
ale țesuturilor vegetative de susținere; panicul foarte sărac în ramificații, în multe cazuri existând numai câteva ramificații secundare; inserție foarte joasă a știuleților pe plantă, chiar în apropiere de sol; pedunculul știuleților foarte lung, atârnând până în apropierea suprafeței solului; sistem foliar foarte sărac, cu număr redus de Populație de porumb din rasa Hăngănesc, cultivată de țărani în localități din vecinătatea orașului Gura Humorului frunze, cu suprafața foliară mică; știuleții de porumb prezentau o mare neuniformitate în creștere și dezvoltare. Cu toate
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
în apropiere de sol; pedunculul știuleților foarte lung, atârnând până în apropierea suprafeței solului; sistem foliar foarte sărac, cu număr redus de Populație de porumb din rasa Hăngănesc, cultivată de țărani în localități din vecinătatea orașului Gura Humorului frunze, cu suprafața foliară mică; știuleții de porumb prezentau o mare neuniformitate în creștere și dezvoltare. Cu toate acestea au putut fi identificate și lanuri cu plante mai bine dezvoltate, sănătoase și cu rezistență mai bună la cădere. Asemenea situații erau destul de rare. Acolo
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
plantă în porțiunea delimitata se stabilește prin însumarea numărului de frunze pe plantă, determinat la fiecare proba, si împărțirea acestuia la numărul probelor din porțiunea respectivă. Numărul mediu de frunze uscate ce intră la un kg diferă în raport cu soiul, etajul foliar, natura terenului, lucrările agrotehnice și condițiile meteorologice ale anului. Orientativ numărul de frunze uscate într-un kg este de: la soiul Djebel 3000-3300; la soiul Molovata 2000-2500; la soiul Ghimpați 800-900; la soiul Virginia 400-500; la soiul Burley 400-500; la
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
stat este de 45% din prețul bunului ce urmează a fi achiziționat, iar termenul până la care se mai pot depune cereri este 31 mai 2006. Agricultorilor din sectorul vegetal le vor fi puse în curând la dispoziție substanțe pentru boli foliare la cereale păioase, iar în vederea realizării lucrărilor agricole curente statul urmează să sprijine financiar achiziționarea combustibilului acordând o subvenție de 0,7 lei pe litru de motorină. Specialiștii D.A.D.R. Timiș au trimis spre analiză către Ministerul Agriculturii, Pădurilor
Agenda2006-13-06-general4 () [Corola-journal/Journalistic/284900_a_286229]
-
Impactul direct asupra biodiversități se manifesta nesemnificativ pe aria care nu depășește limitele zonei de excludere (0.8 -1 km), în etapa construcției și în etapa de funcționare. În etapa de construcție pot apărea deranjamente la cuibăritul păsărilor cântătoare. Capacitatea fotosintetică foliară se apreciază că se reduce la vegetația existentă în mod nesemnficativ pe durata execuției. Impactul indirect cauzat de transporturi în interiorul și exteriorul incintei CNE este nesemnificativ, având în vedere rezultatele înregistrate în anii de operare anteriori. Structurile căilor de
ACORD DE MEDIU din 14 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299875]
-
consumate ulterior de animale; unele radioelemente sunt eliminate rapid, dar altele se fixează pe țesuturi. Dintre elementele radioactive care pot ajunge în lapte, mai frecvente sunt 90 Sr, 89 Sr, 131 I și 137 Cs, calea de contaminare fiind poluarea foliară a nutrețurilor care intră în hrana vacilor de lapte. Cel mai periculos este 90 Sr, datorită timpului de înjumătățire foarte lung, dar și pentru că se acumulează în oase. Deși este mai puțin periculos, 137 Cs are o concentrare mai mare
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]