128 matches
-
arta copierii de documente cu John Lambert, un avocat din Bristol (avea să stea cu acesta doar trei ani din cei șapte ai unui termen complet). Principala lui sarcină era să copieze documente juridice. Așa a ajuns să completeze un folio mare de 344 de pagini. Pe lîngă pasiunea pentru antichitățile britanice, el a dobîndit un viu interes și pentru studiul heraldicii, matematicii, astronomiei, muzicii și metafizicii, vorbind cu zel despre Paracelsus sau Galen ori Hipocrate (după relatările lui James Thistlethwaite
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Pentru care anume motive? Cui i-au displăcut? Unor catolici sau unor protestanți din familie? Ori poate și unii și alții, mult după moartea filosofului... Jurnalul de călătorie este bine editat, prefațat și excelent comentat de către Fausta Gravin la editura Folio. Despre persoana aflată în slujba filosofului și care a redactat partea I, despre motivația misterioasă a plăcerii, Montaigne consumând apoi el însuși desfășurările, uimitoarea justețe și potrivire a celor două pene - aflăm tot ce se poate ști în legătură cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Histoire de la pensăe, Tallandier, 1989, Poche Pluriel, întrunește toate aceste calități. Pentru definirea ambianței, adică a ceea ce înseamnă a filosofa în perioada antică până în timpurile de început ale creștinismului, a se vedea Pierre Hadot, Qu'est-ce que la philosophie antique?, Folio, 1995 îtrad. rom. G. Bondor, C. Tipuriță, Ce este filosofia antică?, Polirom, Iași, 1997). A se citi, de asemenea, Exercices spirituels et philosophie antique de același autor, Institut d'Etudes augustiniennes, 1993. Descoperim aici că, înainte de toate, filosofia înseamnă o
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Prăsocratiques, „Les Ăcrivains de toujours”, Seuil, 1990 - cu o interesantă iconografie. Volumul prezentat de Jean-Paul Dumont în La Plăiade ne permite să dispunem de texte cu aparatul critic propriu acestei colecții: Les Prăsocratiques, Gallimard, 1988. A se evita reeditarea în Folio, din care, față de ediția originală, lipsesc un mare număr de texte - printre care și cele relative la Antiphon, care ne interesează din perspectiva acestei istorii a filosofiei hedoniste... * * * Suferințele materialismului atomist. în ceea ce-l privește pe Leucip, lucrurile sunt clare
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
122 "Introduction à l'analyse structurale des récits", în Communications, nr. 8, 1966. 123 Victor Hugo, Mizerabilii, II, I, IX, (trad. de Lucia Demetrius și Tudor Marinescu), Cartea Românească, București, 1981, p. 369. 124 Marguerite Duras, Hiroshima mon amour, Gallimard, Folio, Paris, p. 131. 125 A se vedea de exemplu J.-M. Adam și A. Petitjean, Textul descriptiv, Editura Institutul European, Iași, 2008. 126 Termen împrumutat din J.-M. Adam și A. Petitjean: "Introduction au type descriptif", în Pratiques, nr. 34
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Flaubert, Madame Bovary, (trad. de Demostene Botez), Editura pentru Literatură Universală, București, 1967, p. 167. 190 Émile Zola, O pagină de dragoste, (trad. de Teodora Popa-Mazilu), Editura Eminescu, București, p. 272. 191 Céline, Féerie pour une autre fois, Gallimard, Paris, Folio, p. 44. 192 Esther Orner, Autobiographie de personne. 193 Ibid., p. 77. 194 Le Discours rapporté, Duculot, Bruxelles, 1999, p. 279. 195 Pentru o imagine de ansamblu, a se vedea B. Cerguiglini, "Le style indirect libre et la modernité", Langages
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
anumite indicii asupra caracterizării lui Machiavelli. Poate Ovidiu era un "minor" în sensul în care volumele operelor sale tindeau să fie de mici dimensiuni? O astfel de idee nu pare să ne ducă niciunde pentru că Ovidiu era publicat în volume folio și quarto și varietatea de formate nu a fost diferită de cea în care erau publicate operele lui Dante și Petrarca. Jonh Najemy nu ne oferă un raspuns solid, dar punctează faptul că importanța lui Ovidiu s-a diminuat în
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1501, un caracter roman aplecat, derivat din minuscula umanistă, caracterul italic; el permitea o tipărire mai strînsă a textului. Astfel, Aldo a putut să reducă formatele și să publice texte clasice în volume portabile, rupînd-o astfel cu tradiția voluminoaselor in folio pe care tipografia le moștenise din perioada manuscriselor. Acest caracter nu mai este folosit în zilele noastre în tot textul, dar mai servește încă la sublinierea anumitor cuvinte sau pasaje. Au existat în istoria cărții și alte încercări pentru a
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
caiete, adică foi de pergament pliate și strînse la un loc. Cartea tipărită a folosit hîrtia în același mod, iar formatul său depindea de numărul de pliuri ale foii de hîrtie fălțuite pentru a crea fiecare caiet. Într-un in folio, foaia este împăturită o dată și fiecare caiet are două file, într-un in quarto e pliată de două ori și fiecare caiet are patru file, într-un in octavo, de trei ori și fiecare caiet are opt file etc. Ca
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
sa Liber de nihilo (1509), se ocupa de acea "negație originară a creaturilor și a materiei" care este nimicul, folosind-o ca un concept cardinal al teologiei sale negative? Sau până și Leonardo care, într-o adnotare din Codex Atlanticus (folio 389 verso d) scrie: "Între lucrurile mărețe care se află printre noi, ființa nimicului este cea mai măreață"? Sau biblia scepticismului nihilist, Quod nihil scitur a lui Francisco Sanches? Și apoi Leibniz, mai cu seamă cu celebra întrebare formulată în
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Histoire de la pensée, Poche Pluriel, Tallandier, 1989, întrunește toate aceste calități. Pentru definirea ambianței, adică a ceea ce înseamnă a filosofa în perioada antică până în timpurile de început ale creștinismului, a se vedea Pierre Hadot, Qu’est-ce que la philosophie antique?, Folio, 1995 ștrad. rom. G. Bondor, C. Tipuriță, Ce este filosofia antică?, Polirom, Iași, 1997 - n.tr.ț. A se citi, de același autor, și Exercices spirituels et philosophie antique, Institut d’Etudes augustiniennes, 1993. Descoperim aici că, înainte de toate, filosofia
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
écrivains de toujours”, Seuil, Paris, 1996 - cu o interesantă iconografie. Volumul prezentat de Jean-Paul Dumont în La Pléiade ne permite să dispunem de texte cu aparatul critic propriu acestei colecții: Les Présocratiques, Gallimard, Paris, 1988. A se evita reeditarea în Folio, din care, față de ediția originală, lipsesc un mare număr de texte - printre care și cele relative la Antiphon, care ne interesează din perspectiva acestei istorii a filosofiei hedoniste... * ** Suferințele materialismului atomist. În ceea ce-l privește pe Leucip, lucrurile sunt clare
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
germanist și filozof. Cîteva titluri din creația literară: Vendredi ou les limbes du Pacifique, Gallimard, Paris, 1967, Le roi des aulnes, Gallimard, Paris, 1970, Les météores, Gallimard, Paris, 1975, Le vent paraclet, Gallimard, Paris, 1977; Gaspard, Melchior & Balthazar, Gallimard, col. "Folio", Paris 1980. Jost TRIER (1894-1970), lingvist german, specialist în germanistică, profesor la Universitatea din Münster. Lucrarea sa Der deutsche Wortschatz im Sinnbezirk des Verstandes. Geschichte eines sprachlichen Feldes (Carl Winter, Heidelberg, 1931) a impus teoria cîmpurilor lexicale în analiza vocabularului
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
momente un curier aduce în brațe un volum greu. Bătrânul preot își face întîi cruce și apoi primește, cu ardoarea unui iluminat, darul. Nu mai poate citi bine, căci lumina ochilor i-a slăbit. Numai degetele întorc tremurând paginile in folio, iar mirosul cernelii proaspete îi gâdilă nările subțiri. Acum Dumnezeu îl poate elibera pe cucernicul canonic Nicolaus Copernicus Torunensis, căci el a văzut îndeplinită speranța zilelor sale pământene, întruchipată în "De Revolutionibus orbium coelestium". Fig. 32 - Moartea lui Copernic. Pe
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
și redactor șef al revistei"Al-Hawadess" a dispus pe loc ca cele 70.000 de exemplare deja tipărite și aflate la împachetare pentru țări arabe din Golf să nu fie topite, ci să li se adauge alte patru pagini, în folio, cu erată pentru cititori, aceste noi patru pagini fiind o retipărire a interviului în formă definitivă corectată, ceea ce în bun spirit comercial libanez însemna o cheltuială mai mică decât reprezentau topirea și tragerea din nou la rotativă a unei treimi
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
De l'honneur nobiliaire à l'honorabilité bourgeoise. Les origines de la masculinité moderne", Actes de la recherche en sciences sociales, nr. 105, 1994. ORANGE MARTINE, Ces messieurs de Lazard, Albin Michel, Paris, 2006. ORMESSON JEAN (d') Au plaisir de Dieu, Gallimard, "Folio", Paris, 1974. PANGE, comtesse Jean (de), Comment j'ai vécu 1900, Grasset, Paris, 3 volume, 1962, 1965 și 1968. PERISSÉ Xavier, DUNGLAS Dominique, La Privilégiature. Du Jockey-Club à l'Ordre du Clou, les clubs et cercles prives en France, Belgique
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Gazeta Transilvaniei, IV, 1841, nr. 49, 7 dec., p. 196: „Prețul unor jurnale”. În Organul Luminării, I, 1847, nr. 23, 7 iun., p. 117: „Anglia” ni se relatează despre un articol publicat În Times pe cinci coloane in-folio („Însă ce folio!”, comentează redacția), dovadă că la Blaj era cunoscut direct marele cotidian britanic. Ibidem, nr. 14-20. Gazeta Transilvaniei, X, 1847, nr. 56, 14 iul. p. 223. George, Em. Marica, Ideologia generației..., ed.cit., pp. 251-252. Gazeta Transilvaniei, X, 1847, nr. 13
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
căci doresc să știu", el spune cu claritate că nu-l interesează anecdota cronicii, ci acel ceva pe care apologul îți permite să-l întrebi. Referințe și lecturi recomandate: - Jorge Luis BORGES: "Essai d'autobiographie", Livre de préfaces, Paris, Gallimard, Folio, nr. 1794, (1970) 1980. - Jorge Luis BORGES: Livre de préfaces, în "Essais autobiographiques", Paris, Gallimard, Folio, nr. 1794, (1970) 1980. - Jorge Luis BORGES: Conférences, Gallimard, coll. Folio-Essais, nr. Paris, Mercure de France, coll. Folio-Essais, nr. 272, (1986) 1995. - Marc DOMINICY
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ceva pe care apologul îți permite să-l întrebi. Referințe și lecturi recomandate: - Jorge Luis BORGES: "Essai d'autobiographie", Livre de préfaces, Paris, Gallimard, Folio, nr. 1794, (1970) 1980. - Jorge Luis BORGES: Livre de préfaces, în "Essais autobiographiques", Paris, Gallimard, Folio, nr. 1794, (1970) 1980. - Jorge Luis BORGES: Conférences, Gallimard, coll. Folio-Essais, nr. Paris, Mercure de France, coll. Folio-Essais, nr. 272, (1986) 1995. - Marc DOMINICY: "Pour une approche cognitive des genres: L'Espagne de Théophile Gautier", Revue belge de philologie et
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de France, col. Folio-Essais, nr. 272. BOREL Marie-Jeanne 1981: "Donner des raisons. Un genre de discours, l'explication", Revue européenne des sciences sociales 56, tome XIX, Genève, Droz, 37-68. BORGES Jorge Luis (1970) 1980: Livre de préfaces, Paris, Gallimard, col. Folio nr. 1794. - 1985 (1980 și 1979): Conférences, Gallimard, col. Folio-Essais, nr. 2. BORUTTI Silvana 2001 (1991): Théorie et nterprétation. Pour une épistémologie des sciences humaines, Lausanne, Payot. BOUQUET Simon 1997: Introduction à la lecture de Saussure, Paris, Payot-Rivages. BRONCKART Jean-Paul
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
le bec, B. Campiche éditeur, Lausanne. DELCAMBRE I. 1990: Voilà pourquoi ce texte este un texte explicatif typique", Recherches nr. 13, Lille. DENHIÈRE G. 1984: Il était une fois, P.U.Lille. DÉON M. 1973: Un taxi mauve, Gallimard, éd. Folio nr. 999, Paris. DE PATER W. A. 1965: Les "Topiques" d'Aristote et la dialectique platonicienne. Méthodologie de la définition, Études Thomistes, vol. X, Fribourg, St Paul. van DIJK T.A.: 1972: Some Aspects of Text Grammars, Haga, Mouton. 1978: Tekswetenschap
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
26 cm * Formatul IIIpână la 38 cm * Formatul IV până la 46 cm * Formatul V peste 46 cm Formatul de carte cunoaște o denumire mai veche dată de numărul de pagini obținute prin împăturirea colii: * In plano (atlas), coala neîndoită * In folio (o singură îndoitură ale colii, 2 file/în 4 pag).....40 cm * In quatro 4 (2 îndoituri ale colii, 4 file/în 8 pag)............26 cm 81 * In octavo 8 (3 îndoituri ale colii, 8 file/în 16 pag)..........20
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
perucă cu părul des și grizonat, o cămașă apretată, ciorapi negri și o curea cu cataramă argintie. În timpul călătoriei purta cizme și o haină foarte largă maro, în ale cărei buzunare intrau chiar și două volume dintr-un dicționar in folio; și ținea în mână un baston englezesc de lemn de stejar. Să nu ne oprim la aceste amănunte particulare. Dar orice observație cu privire la un om atât de important este demnă de notat. Îmi amintesc că dr. Adam Smith, în lecțiile
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
odată cu apariția eseului politicos al lui Addison pe de-o parte și a formelor narative ale lui Daniel Defoe pe de alta. Atunci când Addison scrie într-o formă narativă se complace în crearea unor personaje fictive cum ar fi Tom Folio și Ned Softly. Aceste schițe ficționale formale sunt întotdeauna încadrate de o retorică augustină. Scopul lor rămâne expoziția șipersuasiunea, nu relatarea unui "story". Steele, sub pseudonimul Isaac Bickerstaff, recunoaște în primul număr din Tatler (1709) că expoziția și persuasiunea sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
abordare a faptului literar, o disciplină ce dispunea de o tradiție considerabilă, dar care, paradoxal, își aștepta încă o codificare modernă. Toate caracteristicile fundamentale arată în Istoria literaturii române vechi (pe care și din unghi editorial, cu formatul ei in folio, autorul o gândise ca pe o lucrare fundamentală, „de pupitru”) o carte de maturitate, cu toate datele unei sinteze. Într-adevăr, constituie o sinteză (a și fost atașată tipului „lansonian”) deloc ușor de egalat, chiar dacă ultimul autor tratat în volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]