26,550 matches
-
ci și, de pildă, în surpriza de a vedea locuțiunea rânduri-rânduri azi asociată poeticității eminesciene în context banal, cotidian sau macabru: "câte patru numiți calpuzani au murit, rânduri-rânduri, de boala lingorii". Puțin obișnuite sînt și formele de gerunziu trecut, intens folosite doar în documentele oficiale: "fiind fost isprăvnicel", "fiind avut cu dânsul și o căruță", "nefiindu-să fost întîmplat oameni în preajmă" etc. Pentru aspectul lexical-stilistic al textului, un exemplu destul de caracteristic îl oferă sfera bătăii, esențială în sistemul juridic al vremii
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
resorturile și provocările ce ar stimula un atare trafic de frontieră. Și că tinerii, de la care se aștepta pînă nu demult o astfel de transgresiune, nu reprezintă azi decît obiectul unei adulații anesteziante. [...] Tinerețe și promisiune sînt termeni aproape sinonimi, folosiți, în general, pentru a ne amăgi conștiințele cu o iminentă inovație, care se petrece doar în plan biologic și care se traduce pur și simplu printr-o schimbare de public și de clientelă. Iar acest lucru este atît de răspîndit
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
inclusiv cele ale unor filosofi minori. Dar nici literatura nu este lăsată la o parte Robinson Crusoe, romanul lui Defoe, e un reper ce apare constant în carte, apoi jurnalele ori relatările de călătorie sau articolele din enciclopediile iluministe. Documentația folosită e impresionantă, ea înseamnă informație de adînc detaliu ce dă impresia epuizării tuturor surselor. O componentă importantă a studiului o formează imaginea; sînt numeroase reproducerile din interiorul cărții, ochiul nu poate rămîne indiferent la acestea, la atrocitățile zugrăvite în gravurile
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
penalizez: îi pun să le explice. Să vezi, atunci, ce iese... Nu vreau să vexez pe nimeni, dar am remarcat că studentele (mă rog, doamnele) au un mare apetit pentru aceste concepte-pirat (le-aș spune astfel), luate de peste tot și folosite otova. Regret, nu-i un semn de mare intelectualitate. Un pojar care trece... L.V. Observ că în Anglia critica s-a canalizat pe două direcții: pe de o parte, critica universitară, doctă și lăudabilă, pe de altă parte critica de
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
Rodica Zafiu Locuțiunea cu banii jos a devenit indispensabilă în varianta informală a limbajului financiar actual: folosită intens în presă, în publicitate, în mesajele de pe Internet, ea pare a avea (cel puțin deocamdată) un avans considerabil în competiția cu numeroasele echivalente, mai vechi și mai noi: cash, cu bani peșin, cu bani gheață, cu bani gata, cu
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]
-
cititorul treptat, pas cu pas, în labirintul gîndirii noiciene. "Autoprezentarea" și "Fișa clinică" de la începutul dicționarului (două texte în care Noica își înfățișează singur firul ideatic al operei și drumul vieții sale) - alături de sumarul cărților lui Noica, de lista lucrărilor folosite, de glosarul de termeni, de indicii de nume și de lista schemelor din filozofia lui - toate acestea introduc cititorul, încetul cu încetul, și din amănunt în amănunt, în substanța operei nicasiene. Cu Dicționarul de termeni filosofici ai lui Constantin Noica
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
vremurilor noastre” de pe ambalajul produsului “Pâine cu făină graham, feliata, fără coaja” fabricat de către SC Karamolegos Bakery România SĂ induce în eroare consumatorul creându-i acestuia impresia unui produs de o calitate deosebită, fapt ce este contrazis de natură ingredintelor folosite, cum ar fi margarina, zahărul, diacetatul de sodiu și acidul ascorbic. Mențiunea “Această pâine feliata îți asigură o digestie ușoară, precum și energia necesară unei zile pline de activitate, fără grijă de a lua în greutate” de pe ambalajul produsului “Pâine din
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
spaniolă, germană, italiană, portugheză, maghiară, turcă, greacă. „Unul din profilele cele mai dificile îl reprezintă cel de Inginer programator Java SE/Eclipse RCP. Thales, făcând în România softul pentru semnalizare și siguranța feroviară, activează într-un domeniu safety-critical iar tehnologiile folosite nu pot fi cele mai nou apărute. Deși tocmai acest lucru este de multe ori atrăgător, prin prisma multitudinii de medii și tehnologii pe care le poate învăța un singur programator, pe altii fie îi sperie, fie sunt pur si
30 de companii, 60 de specialisti HR si peste 1200 de oportunitati de cariera la Angajatori de TOP Iasi [Corola-blog/BlogPost/94427_a_95719]
-
acest lucru, rădăcinile sunt formate aici, in Iași, adaugă Leo Huțanu, Manager Frankly. Frankly mizează pe un concept de mâncare responsabilă cu mediul și consumatorii, din ingrediente proaspete locale, prezentate transparent. Toate produsele Frankly sunt preparate proaspăt, legumele și leguminoasele folosite în garnitură pentru burgeri, sosuri sau salate sunt alese cu grijă, de la producători locali. Pâinea este făcută special pentru Frankly la Panifcom, compania ieșeana specializată în panificație de calitate și este livrată proaspătă, în fiecare zi. Există două tipuri de
Frankly s-a deschis si in Palas Mall! [Corola-blog/BlogPost/94541_a_95833]
-
steak - nu se adaugă decât condimente, și acestea numai atunci când este pusă pe placă de gătit. + Pâinea este făcută in-house, în aceeași zi în care este servită și conține numai apă, făină, unt, drojdie, ou și susan. 90% dintre ingredientele folosite sunt locale și alese cu o atenție deosebită. + Nu se folosesc potentiatori de gust, coloranți, conservanți sau stabilizatori. + Pentru a menține viu interesul fanilor săi, Vivo Fusion Food Bar urmează să organizeze numeroase evenimente culinare și sesiuni de live cooking
S-a redeschis VIVO - Fusion Food Bar [Corola-blog/BlogPost/94623_a_95915]
-
componente, constituirea unei unități stabile). Nu știu ce este una dintre formulele clișeizate - numite mai de mult „cuvinte de umplutură”, interpretate în ultimele decenii ca semnale discursive - care se repetă foarte des în dialogurile curente, mai ales în cele familiare. Nefiind însă folosită ca atare în scris (ca element incident, nemotivat semantic sau gramatical), formula nu atrage atenția. La originea clișeului stau locuțiunea pronominală și cea adjectivală nehotărîtă - „caută nu știu ce”, „s-a produs nu știu ce scandal” -, foarte folosite în oralitatea actuală, alături de celelalte componente
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
cîteva concluzii interesante: „Săracul, că e vorba de cel de pe stradă sau de cel căzut în lipsuri materiale, originar fiind dintr-un strat social avut sau chiar bogat, e o prezență în general discretă în țările române (...). În general, termenii folosiți nu sunt peiorativi (...). Conotațiile negative ale limbajului despre săraci apar la începutul secolului al XIX-lea (...). Plecând de la vocabular, putem presupune că, în spațiul românesc și în perioada de timp abordată aici, săracul e o prezență ștearsă poate, dar nu
Sărac, defavorizat, amărît... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13285_a_14610]
-
tablou care ar fi putut ascunde un tâlc mai mare sau care ar fi putut fi nodul semnificațiilor din roman. În schimb, dialogul uneori viu și antrenant sau povestirile despre lumea veche a bătrânilor de la țară arată disponibilități nu îndeajuns folosite. Deși debutează în forță, cu două cărți și cu o activitate susținută în revistele de literatură de pe net, Cornel Mihai Ungureanu deocamdată doar promite. N-ar strica să-și propună și să încerce mai mult(e). Să fii modest, undeva
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]
-
transferuri - cu dus / Întors - găsim și În poemele: Gândurile mele, Portocala. Mai sus, semnalam cantabilitatea unor poezii, a căror metrică vine de la Alecsandri, Eminescu, Coșbuc, Goga și a imitatorilor - cel puțin la acest nivel, nu și al tematicii, al vocabularului folosit. Bunăoară, Rugă se alătură fericit unor poeme semnate de Grigore Vieru: „Hoarde roșii Încă / Sunt la răsărit/ Unde ești tu, Doamne - / Iar ne-ai părăsit?” Câteva poeme de tip folcloric rămân memorabile: Dor de dor („Din Canada, din Québec, / Unde
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
a produs în primul rând un substantiv neutru (cel puțin după sens, dat fiind caracterul abstract și absența pluralului), pentru a desemna domeniul, ansamblul fenomenelor; sinonim cu paranormalitate, dar preferat acestuia: „Incursiune în paranormal” (astromagie.com), „Paranormalul de pretutindeni” (inoan-press); folosit, în stil colocvial, în construcții prepoziționale care atestă stabilizarea sa ca denumire a unei discipline: „tânăra lucra la o revistă de paranormal” (spiritus.go.ro). O asemenea trecere de la adjectiv la substantiv e destul de firească; mai șocantă - dar motivată tocmai
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
în această zonă lexicală, uzul inovează; în limbajul tinerilor, poate mai ales în cel feminin (dar o asemenea impresie - prejudecată? - ar trebui dovedită), apar tot mai des unele diminutive adjectivale la modă, formații (neatestate de dicțioare; deși au fost probabil folosite spontan mai de mult, cel puțin în limbajul copiilor) cu sufixele -ic(ă) și -el. Asemenea diminutive se întîlnesc acum nu numai în oralitatea familiară, ci și în mesajele de pe Internet și chiar în presă. Sînt forme care irită adesea
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
în mare, însăși viața normală a României din acea epocă, distrusă în modul cel mai brutal de comunism, și azi, încă departe de a fi recuperată. Într-o Bibliografie subiectivă (vrea să zică selectivă) autoarea ne comunică sursele de documentare folosite: presa, presa literară, jurnalele, „agendele” scriitorilor (Gala Galaction, E. Lovinescu, Mihail Sebastian, Octav Șuluțiu, Arșavir și Jeni Acterian), memoriile, corespondența, volume de interviuri și anchete literare, albume fotografice, înregistrări radio. Ea consultă cu pasiune cataloagele, anuarele, ca acela editat de
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
ambiguă: "Cel mai tare site de caterincă - am râs de m-am prăpădit - e de belea rău" (rohit.ro). Și locuțiunea de belea primește grade de comparație - "se pare că e cea mai de belea frază" (europeana.ro) - și e folosită adverbial: "O întreb de hobby-uri și încerc s-o fac să creadă că ne potrivim de belea" (e-joy.ro). Astfel, o evoluție semantică recentă poate să intre rapid în rețeaua de modele și analogii a limbii, producînd surprinzător de
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
în orice clipă, eleganța. O poezie a faptului divers, foarte bine "prinsă", chiar și în notații lapidare, dă viață unei cărți scrise cu rigoarea unui jurnal de bord. E o generalizare a stării aceleia vagi, entre chien et loup, expresie folosită și pentru vreme, și pentru pasele nelămurite, nici bune, nici proaste, și pentru statutul incert al unei discipline parcă prea "înalte" ca să reziste. Long live..., i se urează, dar parcă fără prea multă convingere... Apoi, deodată, "din vag cum era
Subgenul "înalt" al biograficului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12096_a_13421]
-
1948 au devenit inaccesibile cetățenilor României nu mai puțin de 8.438 de titluri, ceea ce înseamnă milioane de cărți. Categoriile de scrieri interzise creează, prin eterogenitatea lor, impresia că epurarea a fost opera unui nebun. În afară de textele doctrinare sau propagandistice folosite anterior de partidele de extremă dreaptă și de cele referitoare la nefasta vecinătate cu URSS, a căror interzicere avea o logică în circumstanțele istorice de după război, sunt aruncate în neant scrieri privind identitatea națională a românilor, scrieri ale autorilor români
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
un telefon miniatural și un lanț gros de argint, o adevărată zgardă de câine. Îl iau de o parte și îl întreb direct: "- Ia zi moșule, unde găsesc și eu niște "marfă" ?" (România liberă, 28.03.2004). Unele dintre formulele folosite ironic de către tineri provin din limbajul copiilor (nenea, tanti), cele mai interesante fiind anumite expresii tipice din basme (feții moșului) și cărți cu indieni (fratele meu alb, față palidă). Formulele feții moșului și dragii moșului funcționează ca indici puternici de
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
satul își compune, imaginar, propria hartă. Mai povestește cartea lui Andrei Oișteanu despre balaur și solomonar, despre labirint și legenda Sfîntului Gheorghe, despre ritualurile ciudate ale vechilor fabricanți de cărămizi, despre mătrăgună, măselariță, muscariță și alte plante cu nume asemenea folosite ca narcotice. Ordine și Haos e o carte despre graiul îngerilor și despre felul în care, în colinde, Cosmosul învinge Haosul. Voi exagera doar puțin: cartea se citește cu plăcerea lecturii unui roman polițist. Atît doar că intriga e etnologică
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
toate volumele, cu fotografia autorului, într-o ținută sobră și elegantă. În partea de jos a cotorului este reprodusă semnătura clasică a scriitorului. Pentru ținuta grafică a copertei, în caseta tehnică este menționat misteriosul nume numai din majuscule PODALV. Hârtia folosită e una foarte fină, subțire, tip Biblie, cu o ușoară patină gălbuie. Tipărirea este realizată, în condiții speciale de profesionalism, la "Monitorul oficial". Edițiile, foarte frumos finalizate ca "obiecte" tipografice, nu sunt propriu-zis nici bibliofile, nici de lux, deși au
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
într-o cromatică de bejuri și nisipiuri, cu cortine din fîșii de pînze elastice care dau consistență și nasc volume pe scenă sau accesorii-simbol pentru costume, menținînd mereu atmosfera nesofisticată, primară, într-un fel, a unui asemenea demers inițiatic. Proiecțiile folosite, eficient și cu atentă măsură, augmentează fabulosul, misterul, neprevăzutul, surescită visceralitățile și tîlcul adînc al faptelor. "...sîntem încredințați că-n lungul drum, timp vom avea, să spunem povești din fum. spre Canterbury domnul ne-nsoțească, iar căutarea să ne-o răsplătească
Pelerinaj spre lumea poveștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12311_a_13636]
-
a spațiului și a timpului" a fost înlocuită cândva cu "axa x și axa y"? Câtă vreme nu sunt luate la lectură poemele înseși în care au fost încorporate, citatele "se veștejesc". Poate nu și unele, din sutele de metafore folosite, ca de pildă: "Și era lumină, și era lumină ca-ntr-un pahar cu ceai în care-a explodat o albină" sau "vara", plecând "târâtă ca un văl de ciocurile cocorilor" - acestea, alese la întâmplare, ar putea, poate, circula independent
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]