196 matches
-
Vom arăta care este etimologia anumitor termeni despe care am vorbit, accentuând în mod deosebit pe acele transformări lingvistice care relevă legea determinantă în evoluția de milenii a unei limbi ca cea română - anume legea comodității în rostire, în funcție de aparatul fonator și de tendința firească de fluidizarea vorbirii prin anularea cuvintelor, ori a părților de cuvinte sau a sunetelor inutile în comunicare. Avem în vedere un principiu incontestabil firesc, ținând cont de datele reale și interpretarea logică a informațiilor istoriei, fără
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
îi considerau pe hiperboreeni, pe pelasgii din N. Dunării dioi, adică divini, asemenea zeilor’’. De la eponimul pelasgus la cel de valah s-a ajuns în timp îndelungat. În toate transformările evidente este vorba de alunecări fonetice în funcție de aparatul fonator, de urechea vorbitorului și nu în ultimul rând de modalitatea cea mai comodă și mai rapidă de comunicare. 1. Așadar bilabiala p și labiodentala v se confundă în vorbire cu ușurință, pentru că efortul pentru emisia sunetului p urmat de e
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
este mult mai mică; sunt antrenate alte grupe de mușchi, cu un efort mai mic; rezultă forma velah(i) 3. Sunetul v urmat de e din cuvântul de mai sus obligă vorbitorul a face o mișcare ascendentă a întregului aparat fonator. Efortul de a-l pronunța pe v în asociere cu e, presupune două mișcări distincte: una pentru pronunția consoanei fricative sonore v și alta pentru a menține această ascendență necesară emiterii vocalei e. E vorba de un efort susținut, care
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
atracție vocalică eliminând o emisie în timp a cuvântului, dispărând prima vocale a, care este compensată de impunerea accentuării celei de a doua vocale a, ceea ce asigură o anume ritmicitate și valoare fonetică simetrică, fiind în acord și cu aparatul fonator al slavilor. Vom găsi de aceea în documentele vremii din arhiva românească, ori la Muntele Athos, în actele de danii ale domnitorilor, mențiuni precum - Io Ștefan cel Mare, Domn al Țării Moldo - Vlahiei, sau Transilvania amintită ca Țara Ungro-Vlahiei. Slavii
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
format în zona palatală, din limba rusă. Așadar, urmărind forma voloh și mușchii antrenați în pronunție, vom observa că e vorba de o singură mișcare prin rotunjire a gurii, pentru pronunția întregului cuvânt, ceea ce sporește ușurința în vorbire, conformă aparatului fonator al slavilor amintiți, în raport cu dublarea mișcării maxilarelor pentru a pronunța cuvântul va - lah din română, limbă mai melodioasă, datorită prezenței mai frecvente a vocalelor în cuvinte care se interpun de regulă, dislocând grupurile de două sau mai multe consoane dure
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
oare anticul Origenes?). Iată deci că numai în aparență unele cuvinte străvechi sunt stranii, de neînțeles datorită înclinației generale a vorbitorilor de a adapta cuvintele tendinței normale de exprimare cât mai sintetică, ce implică un efort de emisie al aparatului fonator cât mai redus, care a antrenat și specializat anumite grupe de mușchi în acest sens, în funcție de același principiu al economisirii energiei în emisiunea sunetelor. Dacă mai sus am avut în vedere unii termeni străvechi, am făcut un salt în timp
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
fragment de descântec). Alte exemple de cuvinte sau structuri, alese aleatoriu, confirmă această legitate a unei limbi vii, în continuă transformare, vizând simplificarea formelor lingvistice considerate inutile, ce duc la vorbirea facilă și întrun ritm normal, fără eforturi, ale aparatului fonator. De pildă cuvântul colea din sintagma locuia colea care are la bază adverbul acolo, ca o variantă populară, s-a impus pentru că forma colea, față de acolo, indică o distanță mult mai exact determinată în spațiu, față de generalizatorul acolo. Mai semnalăm
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
silabă se înscrie în continuarea acestui flux cu mai mare ușurință, față de forma nu s-a păstrat, unde vocala plină a cere o deschidere largă în pronunție, ceea ce impune și efortul mai mare al altor categorii de mușchi ai aparatului fonator. Aceeași regulă e valabilă și în cazul verbului o rămas. Încă sunt multe probleme de explicat în limba română actuală, mai ales în cea a graiurilor; ca de pildă, motivarea folosirii de către același vorbitor chiar din zonele cele mai izolate
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
imaginară a fratelui meu, care îndeplinea cu învârtoșare tripla ipostază de compozitor, interpret și dirijor, erau variate, mergând de la contrabas, la percuție, până la solo interpretat la vioară pe o singură coardă. Peste zumzăitul odihnitor și calmant al celor două organe fonatoare nazal și oral cuplate într-un demers artistic îndoielnic, se suprapunea țăcănitul metalic, rece, tăios și neiertător al roților deasupra șinelor de cale ferată, amintindu-ne că suntem cu toții jucăria unui destin unic și implacabil: "da-da, da-da, da-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a vibrației corzilor vocale atunci când aerul expirat trece sub presiune prin glota închisă. Acest proces complex care stă la baza vocii umane, cuprinde doua procese distincte: emiterea sunetelor și articularea acestora. Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul atât a laringelui (organul fonator) cât și cu ajutorul corzilor vocale (rol vibrator). In cursul inpirului participă la fonație mușchii abductori sau dilatatori ai glotei (mușchii cricoaritenoidieni posteriori) care, prin contracție îndepărtează corzile vocale și împing posterior cartilagiile aritenoide. In expir participă mușchii adductori sau constrictori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
modificările suferite de acestea la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
simptomatologie specifică în anomaliile congenitale și dobândite ale organelor periferice ale vorbirii, determinată de lipsa de integritate morfo-anatomică a mușchilor labiali, palatali și velari, a căror insuficiență se repercutează și asupra elementelor de articulare neafectate, antrenând tulburarea tuturor funcțiilor aparatului fonator. Sistemul fonologic normal - la nivelul limbajului și vorbirii - încearcă să se adapteze conform legii lui Schultz, a minimului de efort fiziologic la condițiile instrumentale, pe care le are la dispoziție, reducând sau amplificând rhinodislalia. 1.1. Delimitare terminologică și de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în 1964, raportul dintre gradul de închidere velară și calitatea articulației și au dovedit că ea nu este lineară (4; p.614). În plus interesantele lucrări ale lui Zwirner R. asupra fonometriei au ilustrat radiografic variațiile de poziție ale organelor fonatorii în timp ce sunetul emis pare invariabil auditorului (214; p.685-698). Din practica noastră logopedică reiese că emisia consonantică este afectată diferențiat în funcție de forma de manifestare a dezechilibrului funcțional dintre rezonatori, suflu nasal, deperdiția nasală, suflu laringian, nasonare, nasalizare, „coup de glotte
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
aspecte: procesele psihice respective, limba sau codul, concretizările sale particulare, sau mesajele, comunicarea ca atare” (175; p.19). Datorită naturii informative, mesajul vorbit se distinge de celelalte mesaje acustice prin structura și funcția particulară a instrumentului care le produce - sistemul fonator, și prin natura specială a mesajului pe care îl vehiculează - ideile. Acest mesaj este o formă dinamică mentală pe care aparatul fonator o transpune în formă dinamică acustică, după un anumit cod, transmis de către emițător și decodat de către receptor. În
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vorbit se distinge de celelalte mesaje acustice prin structura și funcția particulară a instrumentului care le produce - sistemul fonator, și prin natura specială a mesajului pe care îl vehiculează - ideile. Acest mesaj este o formă dinamică mentală pe care aparatul fonator o transpune în formă dinamică acustică, după un anumit cod, transmis de către emițător și decodat de către receptor. În termenii comunicării, vorbirea implică procesele de codare și decodare. Începutul constă într-un fapt psihic comunicat și exteriorizat sub forma unei idei
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sporadică și simultană a organelor ce formează în momentul emisiunii sunetului o asociere sensitivo-motorie întinsă”. „Existența și funcționarea acestei asociații stă pe existența și funcționarea căilor și centrilor nervoși care intră în joc într-un mod coordonat în momentul actului fonator” (60 a; p.76). Activitatea recurențială ritmică este născută din centrii encefalici fonogeni situați în regiunea perisilviană (circonvoluțiunile frontală și parietală ascendentă, girus supramarginalis, circonvoluțiunile temporale) în ariile 6 Alfa și Beta. Această activitate comandă la fiecare perioadă faza vibratoare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în cavitatea căreia orice pavilion în cursul funcționării sale reflectă asupra sursei care îl pune în funcție, un ansamblu de impedanțe pe care le opune propagării undelor în interiorul lui (152; p.12-39). Sursa sonoră trebuie să furnizeze permanent în actul fonator o energie necesară pentru ca undele să se poată propaga în pavilionul respectiv și pentru a învinge rezistența acestui pavilion. Absorbția parietală nu pune în joc nici inerția și nici elasticitatea pereților. Faringele și cavitatea orală sunt în primul rând un
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
din rezonatori” (86; 106; 185). Astfel presiunea intraorală este determinată de presiunea subglotică și acestea amândouă determină pe cea din rezonatorul nasal. Presiunea mai mare într-unul din rezonatori, schimbă echilibrul dintre aceștia, modificând fonația. Ca orice instrument muzical, aparatul fonator este o mașină de „fabricat” diferențe de presiune. Cercetările efectuate cu ajutorul sintetizorului de sunete au facilitat întocmirea unor scheme de funcționare a aparatului fonator, interesantă pentru explicarea mecanismelor formării rostirii precum și a fenomenelor patologice de la acest nivel. Emile Leipp ne
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mare într-unul din rezonatori, schimbă echilibrul dintre aceștia, modificând fonația. Ca orice instrument muzical, aparatul fonator este o mașină de „fabricat” diferențe de presiune. Cercetările efectuate cu ajutorul sintetizorului de sunete au facilitat întocmirea unor scheme de funcționare a aparatului fonator, interesantă pentru explicarea mecanismelor formării rostirii precum și a fenomenelor patologice de la acest nivel. Emile Leipp ne prezintă astfel schema aparatului fonator. (fig.3). Cavitățile de formă și volum diferite sunt cuplate și comunică prin deschideri variabile. Ele formează un rezonator
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fabricat” diferențe de presiune. Cercetările efectuate cu ajutorul sintetizorului de sunete au facilitat întocmirea unor scheme de funcționare a aparatului fonator, interesantă pentru explicarea mecanismelor formării rostirii precum și a fenomenelor patologice de la acest nivel. Emile Leipp ne prezintă astfel schema aparatului fonator. (fig.3). Cavitățile de formă și volum diferite sunt cuplate și comunică prin deschideri variabile. Ele formează un rezonator complex care poate fi închis la diverse nivele (a, b, b1, b2, c, d, e). Un model mecanic analog ne poate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
un rezonator complex care poate fi închis la diverse nivele (a, b, b1, b2, c, d, e). Un model mecanic analog ne poate arăta cum funcționează în ansamblu: (fig.4). Autorul își imaginează o mașină analogă și simulează funcțiile aparatului fonator cu mijloace mecanice clasice: aer comprimat, un excitator (sistem de deschideri cu frecvență variabilă), o serie de rezonatori reglabili prin pistoane la nivelul faringelui, cavității bucale, vestibulare și labiale, un rezonator fix (cavitatea nasală) și o serie de vane care
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
astfel de mașină, care deși rudimentară, cu o singură cavitate reglabilă, putea articula câteva cuvinte. De fapt, J.S. Lienard a reconstituit această mașină pe datele lăsate de Kempelen (101 a; p.5-15). Este important de reținut configurația internă a tractului fonator care este asemănătoare cu sistemul de tuburi și dilatări prevăzute cu pistoane, în ideea realizată de E. Leipp. Coordonarea mișcărilor pistoanelor și a supapelor determină izolat, simultan sau în contratimp ocluzii, explozii, suflu, aspecte opoziționale care caracterizează sistemul fonemic al
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
numeroase cercetări medicale ce preocupă specialiștii din toate țările lumii, cercetări ce sunt exprimate printr-o diversitate de studii statistice, clinice, experimente de laborator, rezolvări terapeutice și indicații profilactice vaste. Intervențiile chirurgicale de refacere a integrității morfologice a elementelor aparatului fonator, creiază numai posibilitățile reabilitării funcției fonatorii și aceasta numai în condiții de terapie complexă. Cicatricile postoperatorii, insuficiența velară, precum și tulburările fono-articulatorii consecutive influențează viața de relație a copilului, dezvoltarea psihicului și a intelectului. În contextul acestor probleme recuperarea funcțională necesară
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
asemenea deficient, este reluat de aceeași familie la vârsta de 3 ani și 9 luni după încheierea tratamentelor chirurgicale. Repus în mediu vorbitor cu un curs intensiv de reeducare, copilul recuperează pe toate laturile. Defectele organice grave de la nivelul aparatului fonator frânează dezvoltarea limbajului prin imposibilitatea articulării fonetice, fapt pus în evidență numai în perioada achiziției acestuia. Aceste aspecte aparente și transitorii determină adesea erori de diagnostic. În cazurile descrise vedem cum insuficiența organelor fonatoare poate fi anatomică și fiziologică, cauza
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Defectele organice grave de la nivelul aparatului fonator frânează dezvoltarea limbajului prin imposibilitatea articulării fonetice, fapt pus în evidență numai în perioada achiziției acestuia. Aceste aspecte aparente și transitorii determină adesea erori de diagnostic. În cazurile descrise vedem cum insuficiența organelor fonatoare poate fi anatomică și fiziologică, cauza tulburărilor de articulare, dar direct influențate de condițiile de învățare a sistemului fonematic al limbii materne. Trebuie să se facă o distincție netă între acești parametri necesari stabilirii diagnosticului logopedic, precum și a metodologiei terapeutice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]