198 matches
-
reguli și restricții dar fără a le menține suficient pentru a avea impact educativ. 5. Examenul limbajului Aparatul fono-articulator este aparent integru, fără malformații. Lueta este paretică, fiind înclinată la 45°. Coordonează cu foarte mare greutate componentele mobile ale aparatului fonator. Respirația fonatorie este insuficient dezvoltată și coordonată. Limbajul impresiv este mai bine dezvoltat, totuși decalat în minus față de vârsta cronologică. Înțelege vorbirea celor din jur, la o viteză de exprimare normală, conversațională, dacă sunt și alte elemente contextuale de sprijin
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
gimnastica maxilarelor: închidere și deschidere a gurii, liber și cu rezistență, pentru gimnastica buzelor și limbii: sugerea cu buzele strâns lipte, scoaterea și retragerea rapidă a limbii. S-au efectuat exerciții ce cuprindeau jocuri cu diverse onomatopeeeeee pentru antrenarea actului fonator, dar și jocuri de atenție auditivă pentru stimularea auzului fonematic. În cea de-a doua etapă s-au efectuat exerciții specifice pentru emiterea, consolidarea, diferențierea și automatizarea sunetelor problemă. În fața oglinzii logopedice s-a încercat stabilirea modului corect de pronunțare
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
corecte de pronunție și labiolecturare, menținerea interesului pentru comunicare. În însușirea ritmului vorbirii parcurgem câteva etape: 1.) Conștientizarea posibilității activizării organelor fonoarticulatorii într-un interval de timp impus. In această etapă, copilul învață că orice activitate (mișcarea corpului, a organelor fonatoare) are o durată și această durată poate fi măsurată în timp( un timp mai lung sau mai scurt în funcție de complexitatea acțiunii).Astfel, copilul poate să-și organizeze acțiunile în funcție de timpul pe care-l are la dispoziție. 2.) Sesizarea și
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
neuniform derivă din ritmul uniform (și astfel orice ritm neuniform poate fi transformat în ritm uniform și invers). 4.) Implementarea ritmului vorbirii în comunicare pentru creșterea inteligibilității acesteia. In această etapă copiii își formează și își consolidează autocontrolul asupra organelor fonatoare pentru : -pronunția silabelor cu durată lungă sau scurtă; -menținerea sau eliminarea pauzei dintre silabe, cuvinte, părți de vorbire; -dozarea corectă a intensității vocii pentru redarea accentului; Importanța însușirii ritmului în vorbire se amplifică atunci când în pronunție apar substituiri sau chiar
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
a mai multor regiuni. Astfel pentru emiterea vocalelor sunt folosite trei zone, pe când consoanele au locuri diferite de articulare și sunt emise în opt regiuni. În dezvoltarea limbajului verbal un rol deosebit de important îl are, perceperea vizuală a mișcării organelor fonatoare și fizionomia interlocutorului, citirea labiala. Cele mai multe sunete ale limbii române pot fi diferențiate după citirea pe buze, iar unele deficiențe se suplinesc prin studiul imaginilor de ansamblu a cuvintelor și prin coarticulație. În procesul de dezvoltare al comunicării verbale sunt
Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
-
compensată parțial de un alt feed-back care se bazează pe resturile auditive, analizatorul vizual, cutanat, senzații proprioceptive. Copilul auzitor deprinde limbajul în practica auzirii, anterior unui învățământ sistematic si conștient. Limbajul și vocea sunt permanent controlate de ureche prin intermediul sistemului fonator care realizează feed-back-ul audio-verbal. Copilul cu surditate prelingvistică este în retard din punct de vedere al achiziției limbajului verbal. Accesul la limbaj nu este spontan și va trebui învățat în cadrul unui proces educațional special. El poate prezenta emisii vocale, însă
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
a constituit și constituie principalul mijloc de demutizare. De altfel, numai prin metoda orală se realizează demutizarea în adevăratul sens al cuvântului. Această metodă urmărește însușirea emisiei și a recepției vorbirii, pe senzațiile vibro-tactile și pe impresiile vizuale ale organului fonator. Aplicată prin prisma cerințelor actuale presupune realizarea recepției și emisiei vorbirii în unitate cu ajutorul mijloacelor tehnice și didactice în scopul exersării proceselor psihice și formării comunicării verbale. Întemeietorul metodei orale este Samuel Heynike, care înființează la Leiptzig, pentru prima oară
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
se parcurg următoarele etape: - exerciții de identificare a obiectelor reale și a imaginilor acestora;- utilizarea unor cartonașe tip, pe care sunt scrise cuvinte sau propoziții scurte și asocierea lor la obiectele și imaginile corespunzătoare; - pregătirea pentru articulare prin exersarea organelor fonatoare; - predarea globală a cuvintelor și propozițiilor, articularea lor corectă cu ajutorul palpatului laringual c.) Metoda germană - consideră că punctul de plecare este cuvântul iar etapele în procesul demutizării sunt: - Exerciții pregătitoare pentru dezvoltarea vorbirii - Predarea propriu-zisă a vorbirii se realizează
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
scris : « noi putem face ca un surdomut să audă prin intermediul cititului și să vorbească prin intermediul scrisului «. (Ewing, I. R., Ewing, A. W. G., 1954 ). 6. Labiolectura este pereceprea vizuală a limbajului verbal sub formă orală după mișcările vizibile ale oraganelor fonatoare și după fizionomia interlocutorului. Indicații scrise în ceea ce privește posibilitatea însușirii labiolecturii de către persoanele deficiente de auz le întâlnim pentru prima dată la Juan Pablo Bonet (1579-1633) în cartea sa „Reducction de las letras y arte para esenar a hablar
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
fiecare individ are o voce proprie, specifică, unică, deci o „amprentă vocală” proprie. S-a ajuns astfel la constituirea unor arhive foniatrice, de spectre sonore și grafice precum și la studiul vocii folosind indici matematici deduși din analiza spectrului ei. Sistemul fonator este compus din trei elemente: * forța de punere în mișcare a mecanismului fonator reprezentată de plămâni și mușchii toracici; * aparatul unde se produc vibrațiile sonore, reprezentat de glotă cu cele două corzi vocale; * rezonatorul, format din: vestibulul laringian, faringe, cavitatea
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
S-a ajuns astfel la constituirea unor arhive foniatrice, de spectre sonore și grafice precum și la studiul vocii folosind indici matematici deduși din analiza spectrului ei. Sistemul fonator este compus din trei elemente: * forța de punere în mișcare a mecanismului fonator reprezentată de plămâni și mușchii toracici; * aparatul unde se produc vibrațiile sonore, reprezentat de glotă cu cele două corzi vocale; * rezonatorul, format din: vestibulul laringian, faringe, cavitatea bucală, fosele nazale și cutia toracică. De aceea o alterare a vocii poate
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
rinolaliile închise, consecutive stenozelor sau obstrucțiilor nazale și rinofaringiene. Trebuie excluse de asemenea defectele de emisiune vocală provocate de afecțiuni neurologice (dizartriile pseudo-bulbarilor, bulbarilor, cerebeloșilor și parkinsonienilor) și tulburările „suflătorului” pulmonar (disritmie respiratorie, insuficiență respiratorie) ce se repercută asupra aparatului fonator. Modificări ale vocii se întâlnesc într-un procent de aproximativ 30% în rândul populației, pe o anumită perioadă a vieții individului și în special la profesioniștii vocali. Dacă luăm în discuție două dintre cele mai frecvente cauze, alergia și refluxul
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
că minimum două diferențieri existente între limbă și limbaj ar putea fi subliniate: În timp ce limba este un fenomen social, care apare la nivelul societății, limbajul este un fenomen individual. Singularizarea limbajului se realizează atât în plan fiziologic prin particularitățile aparatului fonator, cât și în plan psihologic, prin manifestări individuale. În limbaj se percep diferențieri personale, chiar dacă materialul limbii este același; de asemenea, așezarea cuvintelor în frază și selectarea lor pentru emiterea unor judecăți și raționamente fac din actul comunicării un „coeficient
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Vom arăta care este etimologia anumitor termeni despe care am vorbit, accentuând în mod deosebit pe acele transformări lingvistice care relevă legea determinantă în evoluția de milenii a unei limbi ca cea română - anume legea comodității în rostire, în funcție de aparatul fonator și de tendința firească de fluidizarea vorbirii prin anularea cuvintelor, ori a părților de cuvinte sau a sunetelor inutile în comunicare. Avem în vedere un principiu incontestabil firesc, ținând cont de datele reale și interpretarea logică a informațiilor istoriei, fără
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
îi considerau pe hiperboreeni, pe pelasgii din N. Dunării dioi, adică divini, asemenea zeilor’’. De la eponimul pelasgus la cel de valah s-a ajuns în timp îndelungat. În toate transformările evidente este vorba de alunecări fonetice în funcție de aparatul fonator, de urechea vorbitorului și nu în ultimul rând de modalitatea cea mai comodă și mai rapidă de comunicare. 1. Așadar bilabiala p și labiodentala v se confundă în vorbire cu ușurință, pentru că efortul pentru emisia sunetului p urmat de e
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
este mult mai mică; sunt antrenate alte grupe de mușchi, cu un efort mai mic; rezultă forma velah(i) 3. Sunetul v urmat de e din cuvântul de mai sus obligă vorbitorul a face o mișcare ascendentă a întregului aparat fonator. Efortul de a-l pronunța pe v în asociere cu e, presupune două mișcări distincte: una pentru pronunția consoanei fricative sonore v și alta pentru a menține această ascendență necesară emiterii vocalei e. E vorba de un efort susținut, care
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
atracție vocalică eliminând o emisie în timp a cuvântului, dispărând prima vocale a, care este compensată de impunerea accentuării celei de a doua vocale a, ceea ce asigură o anume ritmicitate și valoare fonetică simetrică, fiind în acord și cu aparatul fonator al slavilor. Vom găsi de aceea în documentele vremii din arhiva românească, ori la Muntele Athos, în actele de danii ale domnitorilor, mențiuni precum - Io Ștefan cel Mare, Domn al Țării Moldo - Vlahiei, sau Transilvania amintită ca Țara Ungro-Vlahiei. Slavii
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
format în zona palatală, din limba rusă. Așadar, urmărind forma voloh și mușchii antrenați în pronunție, vom observa că e vorba de o singură mișcare prin rotunjire a gurii, pentru pronunția întregului cuvânt, ceea ce sporește ușurința în vorbire, conformă aparatului fonator al slavilor amintiți, în raport cu dublarea mișcării maxilarelor pentru a pronunța cuvântul va - lah din română, limbă mai melodioasă, datorită prezenței mai frecvente a vocalelor în cuvinte care se interpun de regulă, dislocând grupurile de două sau mai multe consoane dure
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
oare anticul Origenes?). Iată deci că numai în aparență unele cuvinte străvechi sunt stranii, de neînțeles datorită înclinației generale a vorbitorilor de a adapta cuvintele tendinței normale de exprimare cât mai sintetică, ce implică un efort de emisie al aparatului fonator cât mai redus, care a antrenat și specializat anumite grupe de mușchi în acest sens, în funcție de același principiu al economisirii energiei în emisiunea sunetelor. Dacă mai sus am avut în vedere unii termeni străvechi, am făcut un salt în timp
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
fragment de descântec). Alte exemple de cuvinte sau structuri, alese aleatoriu, confirmă această legitate a unei limbi vii, în continuă transformare, vizând simplificarea formelor lingvistice considerate inutile, ce duc la vorbirea facilă și întrun ritm normal, fără eforturi, ale aparatului fonator. De pildă cuvântul colea din sintagma locuia colea care are la bază adverbul acolo, ca o variantă populară, s-a impus pentru că forma colea, față de acolo, indică o distanță mult mai exact determinată în spațiu, față de generalizatorul acolo. Mai semnalăm
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
silabă se înscrie în continuarea acestui flux cu mai mare ușurință, față de forma nu s-a păstrat, unde vocala plină a cere o deschidere largă în pronunție, ceea ce impune și efortul mai mare al altor categorii de mușchi ai aparatului fonator. Aceeași regulă e valabilă și în cazul verbului o rămas. Încă sunt multe probleme de explicat în limba română actuală, mai ales în cea a graiurilor; ca de pildă, motivarea folosirii de către același vorbitor chiar din zonele cele mai izolate
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
gîtlejului său nu-i permitea omului de Neanderthal să emită anumite foneme, în schimb nu se contestă că el putea emite altele. Și orice foneme sînt la fel de adecvate pentru a diferenția semnificații. Originea limbajului nu este legată de conformația organelor fonatoare. Cercetarea ei ține de neurologia creierului. Or, aceasta din urmă demonstrează că limbajul a putut să existe încă din timpuri îndepărtate, mult anterioare apariției lui Homo sapiens acum vreo o sută de mii de ani. Mulaje endocraniene făcute pe rămășițele
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
registru la altul, cu schimbarea vocalei și tehnicii de emisie, cu excitabilitatea sfincterului glotic, intensitatea și impedanța laringeană. (102, 198) Electromiografia velopalatină, faringiană și laringiană Electromiografia velopalatină, faringiană pe mușchii constrictorul superior și mijlociu, și laringiană pe mușchii tiroaritenoidieni - mușchii fonatori propriu-ziși adductori al corzilor vocale - permite investigația actului fonației. Particularitățile EMG țin de originea embriologică din arcul VI brahial, care determină un comportament similar sincițiului miocardic. Musculatura are un coeficient de inervație redus 5 - 10 și o bogată inervație proprioceptivă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
constrictorul mijlociu, plasarea se face tot în regiunea postero-laterală a faringelui la nivelul limitei inferioare a pilierului posterior al vălului palatin. În timpul deglutiției, unda peristaltică implicând mușchiul constrictor superior al faringelui determină un traseu intermediar de tip lenticular. Electromiografia mușchilor fonatori și ai deglutiției permite diferențierea disfoniilor și dislaliilor și permite descoperirea cauzelor locale în tulburările de comunicare verbală prin identificarea aspectului miogen sau neurogen al traseului EMG. î11, 34) Monitorizarea nervului recurent și mappingul EMG a corzilor vocale reprezintă o
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
biconsonantice urmat de consoanele t, r, în cuvinte ca: prag, preș, șapte, opt, lapte care sunt pronunțate: pîrag, pîreș, șapîte, opîtî, lapîte. Excesul articulator al consoanei p și lipsa unui transfer articulator duc la apariția unei pauze cu aspect sonor fonator specific sunetului î. Se explică logopatului necesitatea micșorării distanței temporale dintre articularea consoanelor, prin folosirea unei singure expulzii, cu implicarea succesivă a unei duble ocluzii: bilabială pentru p și dento-linguală pentru t, respectiv semiocluzie vibrantă pentru r. Se realizează legătura
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]