124 matches
-
se liniștea, pe cer, bătrânii căutau cu privirea spre rânduiala stelelor pentru a ști dacă este prielnic semănatul. 4. LIMBA DE FOC a. Înrâurirea latină Lingvistic, complexul daco neolitic s-ar putea să fi contribuit nu doar la apariția unor fonetisme, ci și a unui întreg vocabular, atribuit în prezent nouă și slavilor. Pre existența unui fond indo european romanizării și pretinsei slavizări nu trebuie să ne pară un lucru cu neputință. Prezența unor sensuri sau modificări fonetice aparent anormale, raportate
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și exercitarea unei influențe lingvistice reciproce sau într-un singur sens110. b. Mitul slav Să evaluăm și gradul de înrâurire a factorului slav asupra limbii noastre. Pornim de la observația evidentă că graiurile românești nu prea au nimic în comun cu fonetismul slav. Dimpotrivă, bulgara are un fonetism geto moesic, iar sârba, unul traco ilir. Astfel, ar fi verosimil a presupune că o parte din vocabularul românesc considerat la origine slavon să fi fost unul local, adică traco ilir. Este aproape o
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sau într-un singur sens110. b. Mitul slav Să evaluăm și gradul de înrâurire a factorului slav asupra limbii noastre. Pornim de la observația evidentă că graiurile românești nu prea au nimic în comun cu fonetismul slav. Dimpotrivă, bulgara are un fonetism geto moesic, iar sârba, unul traco ilir. Astfel, ar fi verosimil a presupune că o parte din vocabularul românesc considerat la origine slavon să fi fost unul local, adică traco ilir. Este aproape o enigmă că majoritatea cuvintelor atribuite slavonei
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fi verosimil a presupune că o parte din vocabularul românesc considerat la origine slavon să fi fost unul local, adică traco ilir. Este aproape o enigmă că majoritatea cuvintelor atribuite slavonei pot fi întâlnite cu un sens și cu un fonetism specific numai românei, bulgarei și dialectelor macedo slave sau sârbești de tranziție. Să îndrăznim, deci, a gândi că, de fapt, măcar unele din aceste cuvinte s-ar putea să fi fost împrumutate de slavi, cu ocazia invaziei lor în Balcani
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Unitatea limbii române Indiferent de limba vorbită nu doar de astăzi și de ieri ci, aproape dintotdeauna, atât în cazul românilor, cât și al altor popoare din vecinătate (de origine slavă și fino ugrică), se disting mai multe tipuri de fonetism. Această diversitate a rostirilor (pronunțiilor) a fost modelată de bariera naturală a Carpaților. Așadar, putem discuta de un fonetism est carpatic (întâlnit și la graiul ceangău al limbii maghiare și la cel huțul al limbii ucrainene), unul sud carpatic (similar
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cazul românilor, cât și al altor popoare din vecinătate (de origine slavă și fino ugrică), se disting mai multe tipuri de fonetism. Această diversitate a rostirilor (pronunțiilor) a fost modelată de bariera naturală a Carpaților. Așadar, putem discuta de un fonetism est carpatic (întâlnit și la graiul ceangău al limbii maghiare și la cel huțul al limbii ucrainene), unul sud carpatic (similar celui din Bulgaria, Macedonia și Grecia), unul sud vest carpatic (asemănător celui din Serbia), unul intracarpatic (specific bazinului panonic
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și la graiul ceangău al limbii maghiare și la cel huțul al limbii ucrainene), unul sud carpatic (similar celui din Bulgaria, Macedonia și Grecia), unul sud vest carpatic (asemănător celui din Serbia), unul intracarpatic (specific bazinului panonic). În pofida multitudinii de fonetisme, limba română a fost unitară, deoarece latina s-a impus peste dialecte ale aceluiași grup, respectiv complexul daco neolitic. Pe acest fond, avea să se constate caracterul nedialectal al limbii noastre. Năvălirile migratoare (slave, germanice, turco mongole și fino ugrice
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Europei încă din vremea Antichității. În cuprinsul spațiilor create de aceste ziduri de piatră s-au infiltrat, de-a lungul istoriei, diverse influențe lingvistice. Pentru a înainta spre originea lor, trebuie să le urmăm firul fonetic. În Muntenia, întâlnim un fonetism moesic, similar cu cel al limbii bulgare (mai ales în cazul graiurilor de pe cursul Dunării). În Oltenia, se manifestă un fonetism de tranziție, între cel moesic și cel tribalic, asemănător cu cel din partea vestică a Munților Balcani. De pildă, e
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
diverse influențe lingvistice. Pentru a înainta spre originea lor, trebuie să le urmăm firul fonetic. În Muntenia, întâlnim un fonetism moesic, similar cu cel al limbii bulgare (mai ales în cazul graiurilor de pe cursul Dunării). În Oltenia, se manifestă un fonetism de tranziție, între cel moesic și cel tribalic, asemănător cu cel din partea vestică a Munților Balcani. De pildă, e cazul torlacilor, care la Sofia sunt asimilați bulgarilor, la Belgrad, sârbilor, iar la Skopie, macedo slavilor. În Banat, există un fonetism
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fonetism de tranziție, între cel moesic și cel tribalic, asemănător cu cel din partea vestică a Munților Balcani. De pildă, e cazul torlacilor, care la Sofia sunt asimilați bulgarilor, la Belgrad, sârbilor, iar la Skopie, macedo slavilor. În Banat, există un fonetism de tranziție între cel tribalic și cel dacic, similar cu graiurile sârbești din Șumadia și Voivodina. În Crișana Maramureș, se înregistrează un fonetism dacic nordic, cu multiple influențe celtice întâlnite și în graiurile slave din Slovacia (altădată, răspândite din Rutenia
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
la Sofia sunt asimilați bulgarilor, la Belgrad, sârbilor, iar la Skopie, macedo slavilor. În Banat, există un fonetism de tranziție între cel tribalic și cel dacic, similar cu graiurile sârbești din Șumadia și Voivodina. În Crișana Maramureș, se înregistrează un fonetism dacic nordic, cu multiple influențe celtice întâlnite și în graiurile slave din Slovacia (altădată, răspândite din Rutenia până în Câmpia Panonică și infiltrate în limba maghiară). Ardealul este privit, de obicei, drept o arie de divergență a graiurilor limbii noastre. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sau ucraineană). Ar fi nevoie să vedem dacă nu cumva, de fapt, această amprentă are o origine carpică. Dunărea de Jos, ca palcă turnantă între legăturile terestre și acvatice ale Munteniei și Moldovei, a reprezentat o regiune de interferență între fonetisme trace, asemănătoare celor carpice. De altfel, nu putem face abstracție aromâna și meglenoromâna cunosc fenomenul palatizării moldovenești. O limbă sfântă Învârtind cu putere o cheie mare și ruginită, dascălul a descuiat zăvorul de la ușa bisericii din sat. Prin deschizătură, în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Oratori, retori și limbuți (1902). Despre graiurile populare s-au publicat studii speciale, semnate de A. Lambrior, T. Maiorescu, Miron Pompiliu. O importanță aparte a acordat revista Junimii chestiunilor de ortografie, reușind să oprească tendințele latiniste și să impună un fonetism temperat, adoptat ulterior pe întreg teritoriul de limbă română. În această direcție sunt de amintit argumentările lui T. Maiorescu, V. Burlă, A. Lambrior, I. A. Rădulescu-Pogoneanu. Continuând orientarea celor mai multe din publicațiile anterioare, C.l. a avut în vedere în mod deosebit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
Weltanschauung pesimistă. Spre demontarea tezei, exegetul ia în considerare și personalitatea umană a poetului, dar privirea rămâne permanent ațintită asupra operei eminesciene. Sunt studiate cum nu se poate mai minuțios arta imaginii și mai cu seamă arta cuvântului, mergând până la fonetism, căruia i se atribuie valențe simbolice. Imaginarul eminescian - teoretizează C., fără evitarea sofisticii - exclude structural pesimismul, prin „dinamica” lui, prin direcția „axei imaginilor”. Această „axă” ar fi mereu ascensională, „chiar și în cele mai sumbre contexte”. Aserțiunea este doar parțial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
valențe simbolice. Imaginarul eminescian - teoretizează C., fără evitarea sofisticii - exclude structural pesimismul, prin „dinamica” lui, prin direcția „axei imaginilor”. Această „axă” ar fi mereu ascensională, „chiar și în cele mai sumbre contexte”. Aserțiunea este doar parțial validată de texte. În ceea ce privește fonetismul, în tentativa de a-i atribui funcții semantice, analistul eșuează uneori în atât de hulitul de el impresionism. O vocală sau alta poate exprima, și exprimă, stări afective felurite, în funcție de contextul rostirii poetice. Seducătoare - și productivă intermitent - e considerarea limbii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
viață minimă, profil de zare fecioara din priviri menite să-l frămînte, Tîrgu Mureș steaua i se ridică pe mitografia rîului. Miercuri, 27 decembrie, ora 9,51, la Muzeul etnografic Tîrgu Mureș, sădila cu țestul de chirpici de acasă, îmblăciu fonetismul, în fotografie șura de îmblătit, sistemele constructive în pereți, cît de ușor să gunoiești! sala II Plante tinctoriale, nume fără leac taxonomice, pescuitul prostovol ≠ leasă ≠ vîrșă, muzeul totdeauna din magie verbală, stupul ține și din stuf și din nuiele lăcuite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fonetică. Apoi, odată adoptat alfabetul latin, variantele s-au Înmulțit, oscilând Între tentația etimologismului și scrierea fonetică (aceasta din urmă cu unele excepții, caracterele latine acoperind mai puțin fidel gama completă a sunetelor limbii române decât cele cirilice). Până la urmă, fonetismul a avut câștig de cauză; ce rost avea să se scrie etimologic, când nu exista o asemenea tradiție (ca În engleză sau franceză); tradiția ar fi trebuit inventată! În principiu, românește se scrie „cum se aude“, ceea ce nu a scutit
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
urmări în toate articolele dicționarului său. Să trecem în revistă câteva nume de plante "de leac", oprindu-ne asupra unora din cele mai puțin comune, pentru a urmări problema sinonimiei și, uneori, registrul explicațiilor (toate după Voiculescu 1935: s.v.): asmățuiul (fonetisme muntenești; fiertura "ar aduce regula împuținată ori oprită luna la femei"); brâncuța frunza voinicului, sâmcuță; cătușnic iarba mâței; cetena de negi sabină; crușarul crușei, pațachină ("se întrebuințează coaja, uscată bine și veche, pentru ieșirea afară la bolnavii încuiați"); dovleacul bostan
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
închisoare, situație ce ne aduce aminte pagini din Celibatarii lui Montherlant. 1.2. Variația lingvistică 1.2.1. Sinonimia, bogată, vizează performanța din perspectiva variației diatopice în primul rând, dar, probabil, nu aici am putea găsi explicația pentru apariția unor fonetisme regionale muntenești ("păstrau cu grije taina..."; "sămânța de muștar râjnită"; op.cit., p. 56, respectiv 224) sau aparținând graiurilor de la curbura Carpaților: "borșul din husci"; cf. și hușci pentru huște (op.cit., p. 81, respectiv 143). La Voiculescu, aiurea, găsim și caleșci
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
mic. Aceeași necorespondență dintre forma defectului și tulburarea rhino-dislalică se manifestă și în despicăturile complete și totale. Așa de exemplu, vorbirea subiectului C.E. în vârstă de 9 ani cu despicătură bilaterală completă operată la 2 ani, se caracterizează printr-un fonetism neinteligibil, cu absența a patrusprezece consoane, puternic suflu nasal, nasonare și defecte anexe grave = tulburări laringiene, faringiene și respiratorii. Cu asemenea formă de despicătură, subiectul M.D. în vârstă de 9 ani, operat tot la 2 ani, prezintă vorbire în limite
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cu despicătură bilaterală totală operată la 2 ani și 6 luni, cu auz normal, prezintă la vârsta de 3 ani și 9 luni la examenul complex al limbajului, posibilități comunicative verbale insuficiente pentru integrarea contextuală în mediul normal de vorbitori. Fonetism extrem de redus, vocabularul activ fiind apreciat la 8-10 cuvinte. La examenul psihologic prezintă dezvoltare în limite normale, rezultatele la probele BoreliOlléron fiind net superioare celor verbale. Copilul a dat dovadă de o mare abilitate manuală în activitățile practice - desen, modelaj
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
lor. Autoarea lucrării de față într-un studiu al fenomenelor dislalice găsește indici asemănători pentru fiecare fonem în două forme de despicături, factorul lor comun fiind valoarea funcțională a vălului operat și condițiile de mediu care stimulează și dirijează formarea fonetismului corect în perioada achiziției limbii și limbajului (197; p.84-113). Incidența tulburărilor funcționale este detectată la același subiect alături de tulburările de rezonanță și de articulație. Am considerat tulburări funcționale: respirația orală în loc de cea nasală, respirul alert, aritmic, fără eficiență în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a limbajului. Această categorie simptomatologică apare cu o mare intensitate în primii trei-patru ani de viață realizând aspectul întârzierii în apariția și dezvoltarea vorbirii cu implicații psiho-pedagigice și psiho-sociale. Cercetările asupra vorbirii la subiecții rhinolalici, vor contribui la precizarea importanței fonetismului în structurarea sistemică necesară învățării limbajului la copilul normal, precum și a relației care există între dezvoltarea fono-articulatorie și celelalte aspecte ale psihicului și limbajului. 4.1.1. Stadiul achiziției limbajului la copil (J. Piaget). Studiul dezvoltării limbajului la copil a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de idiomul folosit de anturaj. Forma și întinderea defectului, reușita operatorie, antrenamentul corect sau incorect în activitatea verbală impusă de mediul înconjurător, suprapunerea tulburărilor fono-articulatorii peste așa-zisa „dislalie de evoluție” precum și ritmul propriu de maturizare a sistemului fonologic, imprimă fonetismului specific copilului cu defect velar congenital, particularități individuale de o mare diversitate. Astfel, a fost necesar un studiu statistic al fenomenelor dislalice pentru a extrage ponderea lor pentru fiecare fonem, precum și cantitatea informației transmisă de mesaj. Din acest punct de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
51% în cele două forme anatomice și scad brusc până la 14% în ambele forme pentru consoana l, la 12% pentru h, la 5% pentru m și la 4 % pentru n. După cum reiese din grafic, forma despicăturii nu imprimă diferențe sensibile fonetismului, aproximativ paralel de la s la r cu mici diferențe procentuale și într-un paralelism perfect de la r la n ceea ce reflectă de fapt caracteristicile vorbirii rhinolalice în care suportul de emisie verbală îl formează consoanele aspirate, lichide și nasale. De
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]