124 matches
-
amploare. Personajele lui Caragiale sunt burghezia, mica burghezie și mahalaua. Boierimea și marea burghezie reușiseră să-și însușească vocabularul oamenilor instruiți și, deci, nu constituiau un subiect de satirizare. Capacitatea de observație lingvistică a scriitorului contribuie la redarea exactă a fonetismului vorbirii ardelenești sau moldovenești. Această înregistrare exactă a caracteristicilor graiurilor regionale și a vorbirii păturilor sociale este la scriitor și produsul unei înțelegeri adânci a fenomenelor lingvistice. În încheierea amplului său studiu, Iorgu Iordan subliniază marea dragoste a lui Caragiale
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
etnografia. La început el a fost adversar al geografiei lingvistice: „Când se face Geografie-lingvistică se pierde din vedere un lucru: că materialul nu trebuie amputat, trebuie să procedăm numai cu unele preocupațiuni. Să urmărim seria de cuvinte interesante, să mărim fonetismul interesant, să urmărim și regulile și grupările lingvistice adică să ne mulțumim numai cu crâmpeie de frază." Consideră că nici culegerile de folclor nu sunt suficiente pentru dialectologie. De aceea trebuie să se recurgă la vorbirea vie foarte variată de
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
urmări în toate articolele dicționarului său. Să trecem în revistă câteva nume de plante "de leac", oprindu-ne asupra unora din cele mai puțin comune, pentru a urmări problema sinonimiei și, uneori, registrul explicațiilor (toate după Voiculescu 1935: s.v.): asmățuiul (fonetisme muntenești; fiertura "ar aduce regula împuținată ori oprită luna la femei"); brâncuța frunza voinicului, sâmcuță; cătușnic iarba mâței; cetena de negi sabină; crușarul crușei, pațachină ("se întrebuințează coaja, uscată bine și veche, pentru ieșirea afară la bolnavii încuiați"); dovleacul bostan
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
închisoare, situație ce ne aduce aminte pagini din Celibatarii lui Montherlant. 1.2. Variația lingvistică 1.2.1. Sinonimia, bogată, vizează performanța din perspectiva variației diatopice în primul rând, dar, probabil, nu aici am putea găsi explicația pentru apariția unor fonetisme regionale muntenești ("păstrau cu grije taina..."; "sămânța de muștar râjnită"; op.cit., p. 56, respectiv 224) sau aparținând graiurilor de la curbura Carpaților: "borșul din husci"; cf. și hușci pentru huște (op.cit., p. 81, respectiv 143). La Voiculescu, aiurea, găsim și caleșci
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
aceea a acordării numelui − scriitorul își creează un ținut al său, "o enclavă și o mentalitate". Am citat expresia folosită în analiza spațiului literar din romanul Ion al lui Liviu Rebreanu de către Aurel Șorobetea. Privită prin prisma circulației, frecvenței și fonetismului, toponimia din roman și din variante aparține într-adevăr, zonei Năsăudului, observa criticul ca om al locurilor. Localizarea contribuie însă, la Rebreanu, la conturarea unui ținut al textului pe care îl schițează topografic din primele rânduri ale operei. Grație excelentei
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
realizează proiectul vieții sale. El va face pentru Transilvania prin Tribuna ceea ce cu două decenii în urmă și în condiții incomparabil mai favorabile realizase Titu Maiorescu prin Convorbiri literare. E cunoscut faptul că ziarul a tranșat definitiv vechiul conflict între fonetism și etimologismul latinist, că a pus bazele unui valoros "realism poporal" din care se va trage literatura ardelenească majoră, a oferit modele de limbă și artă literară. Exemplul cel mai grăitor în acest sens îl reprezintă opera lui George Coșbuc
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în mare parte moarte. Noi suntem începători, nu tineri; firea noastră schimbătoare și nestatornică. Nemaigăsind jucării de stricat, ne-am apucat de limbă - de limba aceea de care de altfel ni[-i] și rușine s-o vorbim în familie [... ]. [EXCESELE FONETISMULUI] 2291 nenorocirea noastră a făcut ca acel om să fie neamț (destul pentru ca să treacă de autoritate - românii dau foarte mult pe părerea străinilor). Această părere a bietului neamț, în sine foarte subiectivă, a fost apucată c-o adevărată furie de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
astfel și omonimia cu făgaș „văioagă“), așa cum locuitorii altor sate se numesc, în loc de vlădeni, vlădăreni. Pădurile fiind de fag, era necesar un diminutiv, derivat cu sufixul -aș de la colectivul făgar (cf. Fogar de la 1300, care redă, prin corespondența fonetică obișnuită, fonetismul romînescului făgar), o altă posibilă bază de „pornire“. Felul în care a fost derivat făgar și înțelesul sufixului sunt cunoscute încă din latină: aerarium, „camera tezaurului“, apiarium, „stup de albine“, arenarium, „nisipăriș“, cucumerarium „strat de castraveți“, armarium, „dulap de arme
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de vedere fonetic: lat. anima > rom. înemă (cu transformarea lui a accentuat urmat de n în î, ca în lat. canem > câne, lat. panem > pâne). În primele texte românești, forma frecventă este înemă, alături de care apare și inimă (la Coresi), fonetism apărut sub influența derivatului inimos (provenit din înemos, cu î neaccentuat devenit i prin asimilare la i din silaba următoare). În expresii ca pe inima goală, se evidențiază sensul „stomac“ al lui inimă, care nu trebuie pus pe seama influenței vechi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Nandriș indică, la evoluția fiecărui sunet, asemenea „cazuri particulare“. Numeroase exemple de acest fel găsim și în volumul II, Rostirea, din cartea citată, Limba română, a lui S. Pușcariu. Și Andrei Avram s-a ocupat pe larg de fluctuațiile dintre fonetisme, care nu pot fi raportate la particularități cu caracter de lege (sau măcar de tendință) ale anumitor graiuri. Cât privește sensul, înțelesul cuvintelor moștenite, constatăm o situație similară. Unele, ca rom. mamă, tată, ureche, a fugi, soare, sare nu prezintă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Cumanicus, o culegere de texte religioase traduse din latină, care datează din 1330. Cea mai mare dificultate constă însă în faptul că limba cumană a avut un fond de cuvinte foarte asemănător cu cel din turca osmanlie, cu sensuri și fonetisme foarte apropiate. Numai o mică parte dintre cuvintele comune celor două limbi și împrumutate de română prezintă sunete vechi turcice care au avut un tratament diferit în cumană de cel din turca osmanlie. Astfel, se poate spune că Teleorman provine
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
dacii) ar fi rămas în sfera influențelor grecești, însă la grecizarea tracilor nu s-ar fi ajuns, căci pentru greci patria și raza de activitate era marea, nu uscatul”. În legătură cu aceste împrumuturi, se face precizarea că ele „au în românește fonetismul vechi al elementelor latine”: a amăgi, urgie, mărgea, a mângâia, spân, azimă, zeamă, broatec, a căsca, a cuteza, mic, mutră, martur, papură, proaspăt, trufie, farmec etc., multe dintre ele neacceptate ulterior ca grecisme. Apropierile dintre română și albaneză au în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ke, ki, ko, ku cu kapa. Afară cu h-urile! H-ul este absurdul, reacțiunea, autoritatea, Evul Mediu, regresul. Război h-ului! — Va să zică sunteți și fonetist. — „Și“? De ce „și“? — Păi și anarhist, și esperantist... — E totuna, domnule. Anarhism, spiritism, vegetarianism, fonetism..., e totuna! Război autorității, război dezbinării limbilor, război materiei ordinare și morții, război cărnii, război h-ului! Cu bine! După ce-și luă rămas-bun, Augusto ieși pe stradă ușurat parcă de o mare povară și aproape vesel. Nu-și imaginase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
mai ține încă; cine se duce acolo be și mănâncă. Iar pe la noi, cine are bani bea și mănâncă, iară cine nu, se uită și rabdă. (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) 1.Precizează sinonimele termenilor: chipos, oastea. 2.Notează patru fonetisme populare. 3.Motivează folosirea verbelor la timpul imperfect. 4.Exemplifică două realizări ale oralității. 5.Prezintă două caracteristici ale textului narativ. 6.Menționează două trăsături ale basmului, pe baza fragmentelor. 7.Transcrie două formule specifice basmului. 8.Evidențiază caracterul simbolic
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
În a cărui introducere se afirmă o idee comună cu a lui Vasile Stati: . Pentru a Împăca această contradicție, Vasile Stati face apel uneori la cuvinte cu circulație redusă chiar În spațiul dintre Prut și Nistru, sau unele cuvinte ori fonetisme cunoscute de toți românii (norod, mulțămi), improprii stilului științific În contextul dat. Ceea ce Îl pune Însă În contradicție cu normele limbii române literare este preferința pentru anumite forme prezente În combinații neadmise de limba română literară, cum ar fi poporul
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
trăsăturile care Îi deosebesc de vecinii lor imediați decât la asemănările cu aceștia, oricât ar fi ele de evidente și de frapante pentru observatorii din exterior. Adesea destul de puține la număr, trăsăturile care marchează diferența, fie ele forme lingvistice (lexic, fonetisme, prozodie), obiceiuri, practici alimentare (rețete, băuturi) sau elemente de tehnologie (mijloace de transport, ustensile de pescuit), sunt de altfel manipulate ostentativ pentru a evidenția specificitățile și a crea identitate locală. M. V. & BONNAUD Pierre (1981), Terres et langages: peuples et régions
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Societății graiurilor din Franța. Pe de altă parte, un complement etnografic vine să Îmbogățească documentația lingvistică. Aceasta permite punerea În evidență a „fluidității faptelor de limbă” și reprezintă un veritabil conservator al graiurilor din teritoriu, mai ales În materie de fonetism și lexicografie. Astfel de atlase constituie excelente instrumente de referință pentru orice studiu de dialectometrie (măsurare matematică a variațiilor limbii În spațiu). M. V. & BONNAUD Pierre (1981), Terres et langages: peuples et régions, Clermont-Ferrand, Auvernhà Tarà d’oc, 2 vol. CALVET
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Bucale, Pailanda pentru Botoșani, oraș poreclit "Țara paielor", Piatra Crăcănată pentru Arcul de Triumf). Lexicul argotic s-a creat prin mijloace externe și interne de evoluție a limbii. Argoul conține un număr important de împrumuturi din alte limbi și adaptate fonetismului limbii române: împrumuturi din engleză (a drinkui "a bea", a tripui "a se droga"), din franceză (a parli "a vorbi"), din italiană (a se da grande, a giorno), din rusă (balșoi, balșoaie "mare"), din limba romani, împrumuturile țigănești fiind elementul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al limbii române și Micul dicționar academic. footnote> , nacealnic, toalpă <footnote Cuvîntul lipsește nu numai din Dicționar ortografic cu elemente de ortoepie și morfologie, Chișinău, 1991, dar și din propriul dicționar al lui V. Stati. footnote> ), sau unele cuvinte ori fonetisme cunoscute de toți românii (norod, mulțămi), improprii stilului științific în contextul dat. Ceea ce îl pune însă în contradicție cu normele limbii române literare este preferința pentru anumite forme prezente în combinații neadmise de limba română literară, cum ar fi poporul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
viață minimă, profil de zare fecioara din priviri menite să-l frămînte, Tîrgu Mureș steaua i se ridică pe mitografia rîului. Miercuri, 27 decembrie, ora 9,51, la Muzeul etnografic Tîrgu Mureș, sădila cu țestul de chirpici de acasă, îmblăciu fonetismul, în fotografie șura de îmblătit, sistemele constructive în pereți, cît de ușor să gunoiești! sala II Plante tinctoriale, nume fără leac taxonomice, pescuitul prostovol ≠ leasă ≠ vîrșă, muzeul totdeauna din magie verbală, stupul ține și din stuf și din nuiele lăcuite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
latin dar nu și modul de semnalare a originii latine la nivelul unităților de limbă - morfematice sau lexicale - considerate individual, și nici la nivelul unităților fonematice. În acest sens, principiul intelectual însemna în gândirea lui Maiorescu luarea în considerare a fonetismului sub aspect fonologic, concomitent cu principiul logic, care este, în esența lui, de tip funcțional: „Criteriul alfabetului este dar acesta: litere numai pentru atâtea sonuri câte sunt neapărat trebuincioase spre deosebirea înțelesului cuvintelor, adică a radicalelor și a formelor flecționare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a impus și din necesități prozodice. „Chaos” În loc de „haos” poate fi explicat prin adoptarea formelor neologice În vremea poetului. Cuvântul implicat este un neologism grecesc, devenit „haos”. „Dară” („Dară pe calea ce-ai deschis / N-oi merge niciodată...”) este un fonetism popular folosit de poet pentru a sugera atmosfera terestră, lumea din care vine fata de Împărat, cu limbajul ei concret senzorial. În același timp se explică și prin prozodie. „Dară” are două silabe, putând fi rostite fără un accent, În timp ce
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
intenție a poetului de a coborî și prin limbaj pe cei doi În spațiul terestru efemer. Un apel la limba vorbită Într-un spațiu cunoscut era de așteptat. Când Cătălina Îi vorbește despre „dorul (ei) de luceferi”, limbajul devine solemn, fonetismele populare dispar. În strofele 58, 59 aceste limpeziri de limbaj sunt evidente. „Dar un luceafăr răsărit Din liniștea uitării Dă orizont nemărginit Singurătății mării. Și tainic genele le plec, Căci mi le Împle plânsul Când ale apei valuri trec Călătorind
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
filosofie (fără sonorizarea siflantei), colegul său de pagină i-ar fi răspuns (o știu de atunci!) că este în acord cu C. Noica și alții, conform cărora vocabula fusese preluată de cărturarii români direct din greacă, cu mult înainte de adoptarea fonetismului franțuzesc (filozofie). Prin urmare, cred că în epocă existau anumite limite de comunicare între literați, datorate educației, culturii, poate și unei atmosfere (special întreținute) de suspiciune și neîncredere. În plus, am avut impresia că autorul jurnalului de azi era odinioară
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
filosofie (fără sonorizarea siflantei), colegul său de pagină i-ar fi răspuns (o știu de atunci!) că este în acord cu C. Noica și alții, conform cărora vocabula fusese preluată de cărturarii români direct din greacă, cu mult înainte de adoptarea fonetismului franțuzesc (filozofie). Prin urmare, cred că în epocă existau anumite limite de comunicare între literați, datorate educației, culturii, poate și unei atmosfere (special întreținute) de suspiciune și neîncredere. În plus, am avut impresia că autorul jurnalului de azi era odinioară
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]