154 matches
-
clase diferite au timpi relativi diferiți; un timp relativ particular permite unei mișcări să fie identificată ca membra unei clase particulare. 5.6. Analogia discului de fonograf O analogie interesantă a fost realizată de Cratty. Pentru programul motor generalizat implică fonograful standardizat, unde o placă de pick-up trimite semnale de pe un disc într-un amplificator a cărui producție este transmisă difuzoarelor. În această analogie fonograful însuși este un program motor generalizat, iar difuzoarele sunt mușchii și membrele. Discul are toate trăsăturile
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
discului de fonograf O analogie interesantă a fost realizată de Cratty. Pentru programul motor generalizat implică fonograful standardizat, unde o placă de pick-up trimite semnale de pe un disc într-un amplificator a cărui producție este transmisă difuzoarelor. În această analogie fonograful însuși este un program motor generalizat, iar difuzoarele sunt mușchii și membrele. Discul are toate trăsăturile programelor, cum ar fi informația despre ordinea evenimentelor (trompeta cântă înaintea tobei), structura temporală printre evenimente (ritmul sau timpul relativ) și amplitudinile relative ale
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
de difuzoare din camera de zi; aceasta este analog cu aruncarea mingii la hadbal făcută atât cu mâna dreaptă sau stângă folosind același model. Dacă te gândești la teoria programelor motorii generalizate în termeni concreți cum ar fi discurile de fonograf, poți înțelege mult mai ușor multe din importantele trăsături ale teoriei. De exemplu, când subiecții lui Shapiro și ai colegilor ei au trecut de la mers la alergare . Prima dată ei au trebuie să schimbe discul cu mersul cu cel cu
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
pă care hodorogu nu se-ndura să mi-o cadorisească și, distribuindu-mi toate picioroangele p-un răftuleț dă pitchpin plin stup cu manuale Gallach, i-am zis lu boșorogu să să pună pă dușamea și să-mi crăinicească ca fonografu cu claxon a lu meșteru său, răposatu Wenceslao Zalduendo. Mai bine-mi țineam fleoanca. A deschis muianu și, mă jur pă clopotu dă pă sanvice, s-a făcut că-și ia o vocișoară dă ocarină dân ăle mai ascuțite, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
după ciocolată, poate chiar din cănuțe azurii precum cea a lui don Isidro Parodi, râd fără opreliști, Își pasează cu cea mai mare Îndemânare vorbele, cu revere impecabile. Undeva nu prea departe, Silvina, soția lui Bioy, pictează ascultând muzică la fonograf: „După un timp - i-a povestit Borges lui Sorrentino - ne-am dat seama că unele discuri ne tăiau elanul sau ne enervau, erau piese de Debussy sau Wagner. În schimb, altele ne transmiteau un soi de entuziasm, ajutându-ne să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a secției petrecerea era În toi. Bar la liber: scotch, bourbon, o ladă de rom adusă de Jack Vincennes, zis Tomberon. În răcitorul de apă era marfa adusă de Dick Stensland: un cocteil de ouă cu whisky Old Crow. Un fonograf Împrăștia În aer colinde de Crăciun deocheate, În textele cărora Moșul și renii lui și-o trăgeau și se destrăbălau În toate felurile. Locul era plin ochi cu polițai din schimbul de noapte - echipa de la Centrală, Însetată de atîta alergat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
sârbească a Banatului o au culegerile alcătuite în cadrul Arhivei de folclor a Societății Compozitorilor Români din București între anii 1935-1941. Amintim aici activitatea lui Ilarion Cocișiu (n. 1910 - 1952) și Harry Brauner (n. 1908 - 1988). Materialul a fost înregistrat cu fonograful și cuprinde 3 balade, 4 bocete, 23 cântece propriu-zise, 1 cântec funebru și un bogat repertoriu de dans. Pe lângă cei doi, cercetări pe meleagurile amintite vor face și Tiberiu Alexandru (n. 1914 - 1997), Constantin Palade (n. 1915 -1974) sau Emilia
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
constitui într-un punct de referință pe piață. O etapă deosebit de importantă în dezvoltarea comunicațiilor moderne, ca instrument al comunicării de masă, a fost determinată de tehnologia din domeniul electricității și electronicii. Este perioada care marchează apariția telegrafului, a telefonului, fonografului, radioului, cinematografului, televiziunii, și, ulterior, a internetului. Radioul a apărut la începutul anului 1920 și transmite mesajul pe calea undelor hertziene. Este mijlocul media cel mai răspândit și solicită investiții minime din partea celor care îl folosesc. Aceste aspecte anunță și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
să îl bolborosească. Sârguincioșii care, îndeletnicindu-se cu învățarea latinei, se înzestrau până la absolvirea școlii primare cu pasaje învățate pe de rost de prin scripturi și catehisme, reușeau să își impresioneze părinții analfabeți cu "răpăiala lor în latină ca un fonograf, fără să înțeleagă un cuvânt din ce spuneau" (ibidem). Acestea fiind condițiile generale cu care se confrunta învățământul francez în perioada celui de-al Doilea Imperiu (1852-1870), nu avem niciun motiv să presupunem că lucrurile erau mai îmbucurătoare în Țările
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cvasiprogramatice care sintetizează într-un fel, „concluziile” unei practici a creației ce înțelege să avanseze în solidaritate cu reflecția asupra ei. „Fiecare cuvânt aduce un anotimp un climat”, „ochii mei se umplu de ceața evenimentelor”, „ochiul ca un disc de fonograf înregistrează” - citim, bunăoară, în Ulise; iar în Brățara nopților dăm peste variante ale aceleiași năzuințe de însumare a tuturor înfățișărilor lumii: „Prin creierul meu trec toate veștile ca-ntr-o cutie de poștă”, „Toate zgomotele universului sună mă încing ca
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de reclamă. Ea planifică, creează, execută campanii de publicitate pentru clienți. Procesul tehnologic în telecomunicații este o nouă treaptă în evoluția publicității. În 1844 s-a inventat telegraful, iar sfârșitul secolului trecut a adus instrumente în plus pentru evoluția publicității : fonograful și telefonul. Apariția responsabilității s-a produs mai întâi la americani. Națiunea americană a intrat în secolul XX ca o mare națiune industrială. Avea un marketing evoluat ce a sporit mult rolul publicității. La începutul secolului XX au avut loc
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
proiecție portabile de diapozitive sau de filme și accesoriile lor, precum și o cantitate rezonabilă de diapozitive sau de filme; 6. Camere video și aparate portative de înregistrare video, însoțite de o cantitate rezonabilă de benzi; 7. Instrumente muzicale portabile; 8. Fonografe portative cu discuri; 9. Aparate portabile de înregistrare și de reproducere a sunetului, inclusiv dictafoanele cu benzi; 10. Aparate receptoare de radio portative; 11. Aparate receptoare de televiziune portative; 12. Mașini de scris portative; 13. Mașini de calculat portative; 14
REGULAMENT din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119340_a_120669]
-
proiecție portabile de diapozitive sau de filme și accesoriile lor, precum și o cantitate rezonabilă de diapozitive sau de filme; 6. Camere video și aparate portative de înregistrare video, însoțite de o cantitate rezonabilă de benzi; 7. Instrumente muzicale portabile; 8. Fonografe portative cu discuri; 9. Aparate portabile de înregistrare și de reproducere a sunetului, inclusiv dictafoanele cu benzi; 10. Aparate receptoare de radio portative; 11. Aparate receptoare de televiziune portative; 12. Mașini de scris portative; 13. Mașini de calculat portative; 14
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
să îl bolborosească. Sârguincioșii care, îndeletnicindu-se cu învățarea latinei, se înzestrau până la absolvirea școlii primare cu pasaje învățate pe de rost de prin scripturi și catehisme, reușeau să își impresioneze părinții analfabeți cu "răpăiala lor în latină ca un fonograf, fără să înțeleagă un cuvânt din ce spuneau" (ibidem). Acestea fiind condițiile generale cu care se confrunta învățământul francez în perioada celui de-al Doilea Imperiu (1852-1870), nu avem niciun motiv să presupunem că lucrurile erau mai îmbucurătoare în Țările
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
proiecție portabile de diapozitive sau de filme și accesoriile lor, precum și o cantitate rezonabilă de diapozitive sau de filme; 6. camere video și aparate portative de înregistrare video, însoțite de o cantitate rezonabilă de benzi; 7. instrumente muzicale portabile; 8. fonografe portative cu discuri; 9. aparate portabile de înregistrare și de reproducere a sunetului, inclusiv dictafoane cu benzi; 10. aparate receptoare de radio portative; 11. aparate receptoare de televiziune portative; 12. mașini de scris portative; 13. mașini de calculat portative; 14
REGULAMENT din 9 noiembrie 2001 - (*actualizat*) Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138325_a_139654]
-
de multe ori, se poate spune că nimic nu s-a schimbat și că aceleași note vor fi reproduse, în aceeași ordine și cu aceeași viteză: să adăugăm că interpretarea sa va fi, în general, aceeași și că discurile de fonograf pe care au fost înregistrate prima și ultima execuție n-ar fi ușor de diferențiat. Se va spune că avem de-a face aici cu însuși tipul de amintire muzicală? Dar acesta cuprinde exclusiv ceea ce, în memorie, se reduce la
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
a asculta muzică. Cert, în materie muzicală, știu mai multe și mai diverse lucruri decît predecesorii lor2). în clinația le e favorizată de cadrul nou, mai larg, al vieții muzicale și de „boom”-ul industriei de instrumente muzicale, între care fonografele și gramofoanele (marca „înger”!), „cu mii de cîntece naționale și străine neîntrecute în sonoritate și claritate”, cum sună o reclamă 3). O natură muzicală, Bacovia e și consumator și interpret de muzică. El cîntă la vioară (ca Lenau ori ca
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
acea vreme: acordeon, caterincă, clavir, flașnetă, flaut, fluier, ghitară, goarnă, harfă, „harmonie”, liră, nai, orgă, piano, pianole, piculină, țambale/țimbale, vioară/ scripcă/ violină. Lista poate fi completată cu: buciume, tălăngi, clopote, zurgălăi. în proză sînt amintite: drîmba, trompetele, toba, gramofonul, „fonografele publice”. Se aud arii, canțonete, doine, marșuri, melodii, „operă”, romanțe, serenade, „populare”, iar în încercările de roman, „muzică de piano”, „cîntece răsunătorii de fanfară”, „cîntece de harmonie”, un „cîntec american fantastic”. Vocabularul muzical al poetului cuprinde și o serie de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și după acestea) climatul muzicii evocate de Bacovia se schimbă. A dispărut „muzica de toamnă”, exasperantă. Au dispărut clavirele, caterincile, flașnetele. A rămas vioara, partenerul său în singurătate, instrumentul care îl leagă de trecut și au apărut acordeonul, ghitara, naiul. „Fonografelor publice” le-a luat locul „Radio” ul. Deși compusă din „sunete lirice, bucuroase”, „frumoasă”, muzica nu-i mai „sonorizează” orice atom, ci îi calmează sufletul rămas încă trist. Fapt semnificativ, s-a schimbat și felul său de a vorbi despre
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
țintă în timp ce acesta aruncă. Problema lui Salvini este că soția a luat în greutate. Din camera lui de hotel, după cum descrie Hecht, acesta aude sunetele instrucțiunilor de exerciții fizice și muzică ("unu, doi, unu, doi, mai sus, doi") de la un fonograf dintr-o cameră alăturată, unde Lucia face exerciții de slăbit. Însă Salvini se plânge că exercițiile nu au nici un efect, din cauza apetitului ei incontrolabil. Fiindcă s-a îngrășat, i se pare dificil de evitat să nu o nimerească în timpul numerelor
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
incontrolabil. Fiindcă s-a îngrășat, i se pare dificil de evitat să nu o nimerească în timpul numerelor: Pentru că de opt ani arunc spre o țintă de 68 de kilograme. Iar arta mea nu se poate schimba" (192). Între timp, muzica fonografului devine un memento obsesiv pentru Salvini referitor la ceea ce el anticipează a fi eșecul său final. La acest gând, afirmă cu bravură într-un moment de slăbiciune: " Într-o zi îi va părea rău. Da, într-o zi va înțelege
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ruinat. Relatarea se încheie astfel: - Îți spun eu. De ce tot mănâncă, mănâncă și iar mănâncă? De ce se îngrașă? Pentru că nu mă mai iubește. O face intenționat, ca să mă ruineze. Și marele Salvini și-a acoperit urechile cu mâinile în timp ce de la fonograf se auzea necontenit, "unu, doi, unu, doi, mai sus, doi" (192). În mod clar, există un umor în toată povestea. La fel de clar e și faptul că acest umor este unul grotesc. Însă nu neapărat la adresa soției supraponderale. Grotescul derivă din
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nu precizează niciodată. În schimb, el concluzionează într-o notă cehoviană, printr-o dovadă de moment simplă, implicită (deși totodată obscură), care înglobează o mulțime de posibilități de interpretare: "Și marele Salvini și-a acoperit urechile cu mâinile în timp ce de la fonograf se auzea necontenit: "unu, doi, unu, doi, mai sus, doi". Hecht ne lasă fără răspuns în fața prezentului neconcludent. Un caz aparte îl reprezintă romanul autobiografic Camera imensă (The Enormous Room) al lui Edward Estlin Cummings apărut în aceeași perioadă. Relatarea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Baby, Wolfe descrie "detaliile simbolice" caracteristice tinerilor pasionați de mașini modificate. Un exemplu ar fi: "Don Beebe strigă într-un megafon: "N-aș vrea să vă întrerup din dans, dar vă invit la puțin suspans". De megafon este conectat un fonograf, așa că pune un disc produs de Riverside Records cu zgomote de cursă ce constau în mare parte în zgomotul motoarelor turate și în scrâșnetul roților pe linia de plecare. Ei bine, nu a întrerupt dansul efectiv, dar o sută de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lor cea organică" (ibid., p. 71)43; (c) faptul de a fi criticat cu privire la clasificarea fiziologica a sunetelor subiectivismul analizei producerii acestora, așa cum reieșea din lucrările contemporanilor [Prin urmare, el recomandă, în acest sens, utilizarea unor aparate precise, dând exemplul fonografului, cu ajutorul cărora sunetele de tipul lui ț puteau fi descompuse prin pronunțarea inversă (ceea ce dovedea că ț este compus din ts). La fel, Hașdeu consideră că, pentru a se putea analiza în mod obiectiv vibrația sonoră, este necesară aflarea unei
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]