282 matches
-
folosi metode variate și adecvate de evaluare a competențelor de receptare și producere a mesajelor scrise și orale și de interacțiune în diverse contexte de comunicare formate în cadrul orelor de limba japoneză. B. CONȚINUTURI I. Limba japoneză 1. Fonetică și fonologie: Sunetele și fonemele limbii japoneze 2. Morfologie: Substantivul Adjectivul Numeralul Pronumele Verbul (forme verbale; timpul și aspectul, diateze; verbe auxiliare; verbe tranzitive și intranzitive) Adverbul Conjuncția Interjecția Onomatopeele Particule (cazuale, tematice și finale) 3. Sintaxă: Sintaxa propoziției: Particularități ale subiectului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
de comunicare, precum și la interesele lor de cunoaștere; - construirea unui climat educativ de cooperare, interactiv și stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor; - reflecția asupra prestației didactice proprii și autoevaluarea. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ A. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII 1. Fonetică și fonologie Intonația: structură, sens și funcții comunicative Erori tipice de pronunție comise de vorbitorii de limbă română ca limbă maternă 2. Morfologie și sintaxă ● Categoriile gramaticale ale substantivului: numărul: pluralul substantivelor (regula generală, alomorfele morfemului de plural, plurale neregulate, pluralul și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
de comunicare, precum și a modalităților de înregistrare a progresului elevilor; - construirea unui climat educativ de cooperare, interactive și stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor didactice; - reflecția asupra prestației didactice proprii și autoevaluarea. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ A. Limba franceză: 1. Fonetică și fonologie Decupajul lanțului vorbirii; joncțiuni vocalice și consonantice (l'enchaînement, la liaison). 2. Morfologie a. Grupul nominal: ● predeterminanții nominali; formarea femininului și a pluralului substantivului; ● adjectivul calificativ: acordul cu substantivul; formarea femininului și a pluralului; locul adjectivului în cadrul grupului nominal; gradele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Editura Știintifică și Enciclopedică, București, 1984. ● Braga, C., Nichita Stănescu: orizontul imaginar, Editura Imago, Sibiu, 1993. ● Călinescu, G., Opera lui Mihai Eminescu, E.P.L., București, 1969. ● Ciompec, G., Dominte, C., Forăscu, N., Guțu Romalo, V., Vasiliu, E., Limba română contemporană. Fonetica. Fonologia. Morfologia, ediție revizuită și adăugită, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1985. ● Cornea, P., Originile romantismului românesc. București: Editura Minerva, 1972. ● Irimia, D., Structura stilistică a limbii române contemporane, EȘE, București, 1986. ● Manolescu, N., Arca lui Noe, vol. I-II., Editura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
română pentru evaluare continuă și examene-învățământ preuniversitar. Concepte operaționale, comentarii, eseuri, interpretări de text, ediția a II-a, revizuită și adăugită, Editura Icar, București, 2009. ● Ciompec, G., Dominte, C., Forăscu, N., Guțu, Romalo, V., Vasiliu, E., Limba română contemporană. Fonetica. Fonologia. Morfologia, ediție revizuită și adăugită, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1985. ● Cornea, P., Originile romantismului românesc, Editura Minerva, 1972. ● Irimia, D., Structura stilistică a limbii române contemporane, EȘE, București, 1986. ● Manolescu, N., Arca lui Noe, vol. I-II, Editura Minerva
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
acceptării, toleranței, corectitudinii, exprimării libere; ● Valorificarea valențelor formative ale cunoștințelor în activitățile școlare și extrașcolare; Demonstrarea creativității în utilizarea multifuncțională a resurselor materiale existente. C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ 1. LIMBA RROMANI a) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ● Alfabetul oficial al limbii rromani. b) Vocabular ... ● Vocabularul fundamental și masa vocabularului. Relații semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime); Modalități de îmbogățire a lexicului limbii rromani comune: 1. mijloacele interne de îmbogățire (derivarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
1974. D.H. Mazilu, Gramatika. Pidrucinyk dlia VII klasu, EDP, București, 1977. I. Rebușapca, Gramatika. Pidrucinyk dlia VIII klasu, EDP, București, 1978. D.H. Mazilu, Curs de limba ucraineană. Morfologie, TUB, București, 1976. I. Rebușapca, Curs de limba ucraineană contemporană. Fonetică și fonologie, TUB, București, 1980. B. LITERATURA UCRAINEANĂ Elemente de teorie literară: structura operei literare, mijloace și procedee artistice, analiza literară a operei, conținutul tematic, compoziția și subiectul, personajele. - Istoria literaturii ucrainene. - I.P. Kotlearevskyi (1709-1838) "Natalka Poltavka", "Eneida"; - Leonid Hlibov. Fabule; - T.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ● Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale; ● Trecerea grupurilor -vn- și -pn- în -m- și efectele sale; Trecerea, în dialectul rromilor căldărari, a vocalei -i- în varianta fonetică -i-, respectiv, trecerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
1974. D.H. Mazilu, Gramatika. Pidrucinyk dlia VII klasu, EDP, București, 1977. I. Rebușapca, Gramatika. Pidrucinyk dlia VIII klasu, EDP, București, 1978. D.H. Mazilu, Curs de limba ucraineană. Morfologie, TUB, București, 1976. I. Rebușapca, Curs de limba ucraineană contemporană. Fonetică și fonologie, TUB, București, 1980. B. LITERATURA UCRAINEANĂ Elemente de teorie literară: structura operei literare, mijloace și procedee artistice, analiza literară a operei, conținutul tematic, compoziția și subiectul, personajele. - Istoria literaturii ucrainene. - I.P. Kotlearevskyi (1709-1838) "Natalka Poltavka", "Eneida"; - Leonid Hlibov. Fabule; - T.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). Analizarea unui text dialectal rrom (căldărăresc, spoitoresc, ursăresc, carpatic - din România - sau a unui text dialectal provenit dintr-un alt spațiu geografic) din perspectiva caracteristicilor fonetice, lexicale, morfologice și sintactice. b) Fonetică și fonologie ... ● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani. Transformări (accidente, alterări) fonetice: afereza, anaptixa (epenteza), apocopa, asimilarea, asurzirea (afonizarea), contragerea, dobândirea atipică a aspirației, eliziunea, haplologia, metateza, pierderea aspirației, proteza, sincopa ș.a. Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
individuale ale elevilor; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - capacitatea de a construi un climat educativ interactiv de cooperare, stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ A. LIMBA RUSĂ Fonetică și fonologie Sistemul fonetic și fonologic al limbii ruse. Lexicologie și semantică Cuvântul ca unitate lingvistică de bază. Sensul cuvântului. Polisemia. Sinonimia, antonimia, omonimia. Vocabularul activ, vocabularul pasiv. Lexicul rus ca sistem deschis (fond originar și elemente de împrumut, neologisme, arhaisme). Frazeologie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
F., Limba și cultura rusă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002. Chirilă, F., Limba rusă contemporană. Morfologia, Editura Fundației România de Mâine, București, 2007. Evseev, I. (coord.), Limba rusă contemporană, E.D.P., București, 1982. Fodor, Ecaterina, Limba rusă literară contemporană (Fonetică, fonologie, formarea cuvintelor), T.U.B., București, 1983. Fodor, Ecaterina și Vaimberg, S. (red.), Elemente de gramatică confruntativă a limbilor rusă și română, T.U.B., București, 1985. Fomina, M.I., Sovremennyj russkij jazyk. Leksikologija, Moskva, 1990. Formanovskaja, N.I., Slozhnoe predlozenie v
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - proiectarea și realizarea demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ Elemente de construcție a comunicării 1) Fonetică și fonologie Sistemul vocalic și consonantic al limbii spaniole. Accentul, silaba (diftongul, triftongul, hiatul). 2) Morfologie Substantiv, articol, pronume, adjectiv, numeral, verb, adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție. Categorii nominale: gen, număr, determinare. Categorii verbale: modul, timpul, diateza, aspectul. Perifraze verbale. 3) Sintaxa propoziției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Principalele "stiluri" (profesional, științific, terminologic) și "limbaje" (poetic, etc.) ale limbii ucrainene contemporane; Analiza practică lexicală și semantică a cuvântului. b) Frazeologie: Frazeologismele. Tipuri de frazeologisme după originea lor. Folosirea frazeologismelor în literatura beletristică. Funcția lor stilistică. ... c) Fonetică și fonologie: ... ● Obiectul foneticii. Raportul foneticii cu fonologia. Fonemele vocalice ale limbii ucrainene contemporane. Trăsăturile lor articulatorii și acustice. Schimbarea în fluxul vorbirii. Asimilarea, disimilarea (diferite tipuri), simplificarea în grupurile consonantice. Alternanța fonemelor în limba ucraineană contemporană. Alternanța fonemelor și alternanța variantelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
limbaje" (poetic, etc.) ale limbii ucrainene contemporane; Analiza practică lexicală și semantică a cuvântului. b) Frazeologie: Frazeologismele. Tipuri de frazeologisme după originea lor. Folosirea frazeologismelor în literatura beletristică. Funcția lor stilistică. ... c) Fonetică și fonologie: ... ● Obiectul foneticii. Raportul foneticii cu fonologia. Fonemele vocalice ale limbii ucrainene contemporane. Trăsăturile lor articulatorii și acustice. Schimbarea în fluxul vorbirii. Asimilarea, disimilarea (diferite tipuri), simplificarea în grupurile consonantice. Alternanța fonemelor în limba ucraineană contemporană. Alternanța fonemelor și alternanța variantelor (combinatorii și poziționale). Alternanța vocalelor în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Suciasna ukrajinska literaturna mova, Kiev,1960 ● Mazilu, D. H., Curs de limba ucraineană. Morfologie, TUB, București, 1976 ● Mazilu, D. H., Gramatika. Pidrucinyk dlia VII klasu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977 ● Rebușapca, I., Curs de limba ucraineană contemporană. Fonetică și fonologie, TUB, București, 1980 ● Rebușapca, I., Gramatika. Pidrucinyk dlia VIII klasu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978 2. LITERATURA UCRAINEANĂ a) Elemente de teorie literară ... ● Literatura beletristică - un important mijloc de cunoaștere și modelare a realității; ● Procesul literar; ● Genuri și specii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
sud. Majoritatea vocabularului croat derivă din ramura slavă a familiei de limbi indo-europene. Croata se scrie cu alfabetul latin și are trei mari dialecte, dialectul Štokavian, folosit ca limbă croată standard; cel čakavian și cel Kajkavian care diferă prin lexic, fonologie și sintaxă. Între 1961 și 1991, limba oficială a fost sârbo-croata. Chiar și în timpul dictaturii comuniste, croații își denumeau limba croato-sârbă (în loc de sârbo-croată) sau croată. Croata și sârba sunt variante ale acestei limbi și nu erau oficial recunoscute la acea
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
din București (1955). Din 1953, lucrează ca cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române din București, actualmente Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti”, al cărui director este din 1994. Și-a luat doctoratul în filologie cu teza "Fonetica și fonologia iudeospaniolei din București" (1967), sub conducerea lui Iorgu Iordan. Este doctor honoris causa al universităților din Arad, Craiova, Oradea și Timișoara. Profesor invitat la universitățile din Heidelberg, Ciudad de México, Köln, Frankfurt, Oviedo, Málaga, Madrid și Udine. Susține cursuri și
Marius Sala () [Corola-website/Science/307125_a_308454]
-
ei scrise, comparate cu lexemele irlandeze, galeze ș.a.m.d. au ajutat foarte mult la reconstruirea limbii protoceltice Lingviștii au reușit să stabilească următoarele schimbări fonetice care au avut loc în galică: Nu se poate spune mult cu certitudine despre fonologia limbilor moarte. Valorile fonetice ale grafemelor galice sunt reconstruite datorită informațiilor provenite din surse latinești și modul de pronunțare al multor dintre ele rămâne și va rămâne incert. Un exemplu poate să fie valoarea fonetică adevărată a consoanei marcate în
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
și Tras-os-Montes din nordul Portugaliei. Statutul lingvistic al limbii Galiciene cu privire la portugheză este controversat deoarece problema poartă uneori conotații politice. Unii autori, precum Lindlez Cintra , consideră că acestea sunt încă dialecte ale unei limbi comune, în ciuda unor diferențe superficiale de fonologie și vocabular. Alții, precum Pilar Vasquez Cuesta, susțin că au devenit limbi separate datorită diferențelor majore în fonetică și vocabular, iar într-o măsură mai mică a diferențelor de morfologie și sintaxă. Poziția oficială a Institutului de Limbă Galiciană este
Limba galiciană () [Corola-website/Science/309091_a_310420]
-
muzica și dans, precum și lor ținută, bucătăria și limba dialecte. Din cauza diferitelor lor subgrupuri, varietatea culturii lor este sporită în continuare. Limbajul Igbo a fost folosit de John Goldsmith, de exemplu, pentru a justifica devierea de la modelul liniar clasic al fonologie. Este scris în script-ul român, precum și ideograme [[Nsibidi]] formalizate, care este utilizat de către [[Ekpe]] societate și fraternitateaOkonko , dar nu maieste utilizat pe scară largă. Nsibidi ideography existed among the Igbo before the 16th century, but died ouț after it became
Igbo (popor) () [Corola-website/Science/336414_a_337743]
-
predat cursurile: "Limba arabă contemporană", "Istoria culturii și civilizației arabe". Nu a lăsat multe lucrări, dar cele pe care le-a lăsat sunt de o excepțională calitate. Cele mai multe au apărut în "Revue Roumaine de Linguistique" între anii 1970-1976 și privesc fonologia, metrica și morfologia limbii arabe literare precum și dialectologia arabă, cu precădere dialectul egiptean. Și-a îndreptat atenția asupra moștenirii cunoscutului arabist român din secolul al XIX-lea, Timotei Cipariu, ale cărui lucrări le-a prezentat într-o serie de articole
Yves Goldenberg () [Corola-website/Science/314368_a_315697]
-
în altă Brahmana. Este foarte diferită de Yajur-Veda „neagră”, care conține și explicații, de multe ori imediat după veruri. Au supraviețuit patru revizuiri majore ale Yajur-Vedei negre, toate cu același aranjament, dar diferențiându-se în aspecte precum discuția individuală a ritualurilor, fonologie și accent. Sama-Veda (în sanscrită "sămaveda") este „Veda scandărilor” sau „Cunoașterea prin melodii”. Numele acestei Vede provine din cuvântul sanscrit „săman”, care înseamnă un imn metric sau o odă. Consistă din 1459 de stanțe, luate în întregime (mai puțin 78
Vede () [Corola-website/Science/308231_a_309560]
-
chiar mai veche în istoria apariției umanității, și a fost și încă mai este folosit de către comunitățile auzitoare. În fapt, cele mai multe grupuri de amerindienii din regiunile din America de Nord, au folosit limbajul mimico-gestual pentru a se înțelege , vorbind limbaje diferite, cu fonologii foarte diferite. Limbajul a fost folosit chiar și după cuceririle europene. Un alt caz, de asemenea, american, a fost pe insula Manhattan, unde o singură familie are un număr mare de membri surzi ca urmare a moștenirii unei gene dominante
Limbajul semnelor () [Corola-website/Science/315451_a_316780]
-
În fonologie, fonemul este unitatea de sunet fundamentală din limbile vorbite care ajută la diferențierea cuvintelor și morfemelor. Prin modificarea unui fonem al unui cuvînt, se generează fie un cuvînt inexistent dar perceput ca diferit de către vorbitorii limbii, fie un cuvînt cu
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]